Peste 150 de femei lidere din întreaga țară au participat vineri, 26 ianuarie, la evenimentul de networking dedicat absolventelor Academiei de Liderism „Femeile pentru buna guvernare”, realizată de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.

Majoritatea participantelor au fost implicate în alegerile locale generale din noiembrie 2023 și au obținut funcții publice – de primar, consilier local sau raional. În deschiderea evenimentului, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Jānis Mažeiks, a subliniat importanța participării active a femeilor în viața publică.

„Participarea femeilor la buna guvernare și la viața politică a țării este un obiectiv ambițios, iar Republica Moldova ar trebui să se mândrească cu faptul că l-a realizat deja. Acest lucru poate fi îmbunătățit însă prin abilitarea continuă a femeilor. 60 din cele 200 de femei instruite și consiliate în cadrul Inițiativei UE „Parteneriate pentru liderismul feminin și bună guvernare” au candidat la alegerile locale din 2023. Dintre acestea, 40 de femei au fost alese primare sau membre ale consiliilor locale. Acesta este un rezultat concret al instruirii și mentoratului oferit. Aceste femei au primit sprijin pentru a-și depăși fricile, a acționa și a deveni agenți ai schimbării în comunitățile lor. Uniunea Europeană va continua să sprijine acest tip de inițiative, astfel încât femeile să aibă o voce puternică în procesele de luare a deciziilor la nivel local, regional și național”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Reprezentantul Fundației „Friedrich Ebert” pentru Ucraina și Republica Moldova, Felix Hett, și-a exprimat speranța că absolventele academiei vor continua să colaboreze pentru a se sprijini reciproc. „Prin împărtășirea experiențelor dvs. și construirea unor legături solide, deveniți surse de inspirație pentru viitoarele generații și piloni importanți în edificarea unei societăți bazate pe valori democratice și echitate de gen. Ne bucurăm să vedem rezultatele palpabile ale eforturilor noastre în promovarea unui liderism feminin puternic și influent în Republica Moldova și vă asigurăm că Fundația „Friedrich Ebert” Moldova va continua să sprijine astfel de inițiative și pe viitor”, a menționat Felix Hett.

În cadrul evenimentului, participantele au avut oportunitatea să împărtășească succesele și provocările lor în contextul mandatelor obținute în urma alegerilor locale, contribuind astfel la o comunitate puternică și solidară. Deputata Doina Gherman, Președinta Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană, a atras atenția că datorită implicării absolventelor Academiei de Liderism, Republica Moldova are „un nou record în urma alegerilor locale din 2023: 40% femei consiliere locale. Femei harnice și dedicate, care muncesc cu pasiune pentru comunitățile lor”.

Academia de Liderism „Femeile pentru buna guvernare” a fost creată în 2018. De atunci, au fost instruite peste 500 de femei lidere. Jumătate dintre acestea s-au implicat în recenta campanie pentru alegerile locale, iar 117 au obținut funcții elective. Președinta AO „Instiututum Virtutes Civilis”, Liliana Palihovici, a atras atenția că Academia de liderism reprezintă o oportunitate unică pentru participante să-și diversifice cunoștințele și să contribuie la promovarea unor politici publice incluzive în comunitățile lor. „Aici, în cadrul academiei, punem la dispoziția dvs. instrumente practice pentru a vă transforma ideile în acțiuni concrete. Sperăm că academia a devenit nu doar un loc de învățare, ci și un promotor al schimbărilor pozitive în guvernarea locală, contribuind la construirea unei societăți mai echitabile și responsabile”, a menționat Liliana Palihovici.

Participantele academiei sunt din mai multe regiuni ale țării. Elena Momat este consilieră locală din Cazaclia, UTA Găgăuzia. Ea afirmă că în cadrul Academiei de Liderism Feminin și Buna Guvernare a fost încurajată să își asume rolul de lideră și să participe activ în procesul de luare a deciziilor. „Prin implicarea mea în guvernarea locală, sper să contribui la dezvoltarea și punerea în practică a politicilor ce răspund nevoilor comunității și promovează egalitatea și diversitatea. Sunt hotărâtă să folosesc abilitățile dobândite în cadrul academiei pentru a influența pozitiv viața locuitorilor din Cazaclia, contribuind astfel la crearea unei societăți mai echitabile și incluzive pentru toți”, s-a arătat convinsă Elena.

Printre participantele la eveniment se numără și Viorica Erhan, primară în satul Fîrlădeni, raionul Hîncești, aflată la primul mandat. Ea susține că instruirile de care a beneficiar reprezintă o oportunitate unică de a îmbunătăți abilitățile necesare pentru a face față provocărilor guvernării locale. „În calitate de primară, am înțeles că succesul în funcția publică nu se măsoară doar în termenii deciziilor luate, ci și în capacitatea de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor. Sesiunile de instruire ne-au oferit instrumentele necesare pentru a implementa politici care sunt nu doar eficiente, dar și sensibile la nevoile specifice ale femeilor și minorităților din comunitățile noastre”, a menționat primara de Fîrlădeni.

Începând cu anul 2021, Academia de liderism a fost realizată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.

În anul precedent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a recepționat 653 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. Raportat la populația țării, numărul adresărilor este foarte mare, Moldova clasându-se pe locul 5 din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Moldovenii se adresează la CtEDO de 6,5 ori mai frecvent decât media europeană, iar Moldova se află și în topul țărilor cu cele mai multe violări ale drepturilor omului, devansând la acest capitol țări mult mai mari precum Germania, Marea Britanie sau Olanda.

Acestea sunt câteva din constatările Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care a publicat vineri, 26 ianuarie 2024, o notă analitică privind activitatea CtEDO.

„La sfârșitul anului trecut, la CtEDO, existau 1 149 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, care așteptau să fie examinate. Dintre acestea, 97% au șanse mari de succes, iar această cifră este mai mare decât numărul total de condamnări ale Moldovei din ultimii 26 de ani”, a declarat Daniel GOINIC, Directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, unul din autorii cercetării.

De la ratificarea CEDO, în 1997, până la 31 decembrie 2023, CtEDO a pronunțat 599 de hotărâri în cauzele moldovenești. În 516 (86%) dintre acestea a fost constatată cel puțin o violare a drepturilor omului.  În această perioadă, Republica Moldova a fost obligată de CtEDO să plătească despăgubiri în valoare de 22 813 920 euro, dintre care 365 722 euro în anul 2023.

„Din punct de vedere juridic, printre cele mai importante cauze examinate în 2023 sunt cauzele Stoianoglo, Manole, Filat și Iordăchescu. Toate acestea se referă la modul în care judecătorii și-au făcut treaba”, a declarat Vladislav GRIBINCEA, Directorul Programului Justiție din cadrul CRJM.

În cele 24 de hotărâri de condamnare a Republicii Moldova în 2023, CtEDO a constatat 32 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Dintre acestea, cele mai multe violări se referă la dreptul la un proces echitabil și dreptul la libertate și siguranță.

CtEDO a înregistrat, în 2023, un număr total de 34 650 de cereri, cu 24% mai puțin decât în 2022, reprezentând cel mai mic număr de cereri din ultimii 10 ani. Potrivit Curții, acest lucru poate fi explicat, în principal, prin scăderea numărului de cereri provenit din Rusia, Turcia, Serbia și Grecia. Cu toate acestea, numărul cererilor depuse în 2023 la CtEDO  împotriva Moldovei a fost în creștere față de 2022.

Cele mai multe cereri depuse în 2023 au fost îndreptate împotriva Turciei (24%), României (8%) și Ucrainei (7%). De cealaltă parte, CtEDO nu a pronunțat nicio hotărâre de condamnare împotriva Suediei, Finlandei și Irlandei, iar Marea Britanie și Germania au doar una și, respectiv, trei hotărâri de condamnare.

***

Această publicație a fost produsă cu sprijinul financiar al Fondului canadian pentru inițiative locale (CFLI) în cadrul proiectului „Îmbunătățirea standardelor privind drepturile omului în Moldova”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Conținutul prezentat este responsabilitatea exclusivă a CRJM și nu reflectă neapărat viziunea CFLI.

În toamna 2022 un grup de tineri din nord au participat la programul de formare și abilitare în dezvoltarea Planurilor antreprenoriale. La program au participat tineri și tinere dornici/dornice de a dezvolta comunitatea și economia din regiune. Drept urmare a cursurilor de abilitare, a fost lansată perioada de depunere a proiectelor antreprenoriale din partea tinerilor și tinerelor  NEET din Nord. Urmare a apelului de minigrant, au fost recepționate 11 cereri de finanțare. Tinerii aplicanți au participat la sesiunea de interviu cu juriul, prezentarea proiectelor, și îmbunătățirea propunerilor. În urma procesului de analiză finală a juriului,  s-au propus către finanțare 6 proiecte din 3 regiuni – Sângerei, Dondușeni și Fălești. Printre finaliști se enumeră 4 fete și 2 băieți din satele celor 3 raioane de proiect.  Inițiativa ” YOUthCATalizator – contul activ al tinerilor antreprenori” în cadrul proiectului “Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă şi durabilă în R. Moldova” a susținut 6 tineri NEET din nord în dezvoltarea/lansarea afacerilor proprii.

În lista afacerilor locale finaliste la programul de minigranturi sunt: 

1. Servicii auto (Dondușeni);
2. Servicii frizerie (Sângerei);
3. Servicii de alungirea unghiilor (2 proiecte în Dondușeni și Fălești);
4. Servicii tehnice de IT (Dondușeni);
5. Servicii de alungire și vopsirea genelor și sprâncenelor (Sângerei);

În primăvara 2023 câștigătorii programului au avut parte de finanțare în sumă a câte 2000 euro fiecare proiect antreprenorial. În vara și toamna 2023 tinerii au avut parte de mentorat gratis în format online și offline în marketing, management financiar, resurse umane, digitalizare și asistență juridică. În luna decembrie 2023, programul CATalizator a lansat etapa de subgrantare a proiectelor de afaceri câștigătoare în prima rundă de minigrant. Astfel, un/o grantist/ă va putea beneficia de o sumă de 12 000 lei, drept subgrantare pentru dezvoltarea inițiativei antreprenoriale lansate în urma susținerii programului CATalizator_contul activ al tinerilor din nord.

Apelul a câștigat o tânără antreprenoare din nordul țării. Aceasta a lansat împreună cu familia sa activitatea unei vulcanizări în regiune rurală. Drept urmare a deschiderii vulcanizării, tânăra a reușit să angajeze încă 2 persoane în câmpul muncii dar și să presteze servicii de calitate pentru locuitorii satelor din nord. Subgrantarea a ajutat-o să procure 3 seturi de instrument necesar pentru a oferi servicii calitative dar și a economisi timpul pentru a deservi un client. Apelul de subgrantare a fost unul de interes pentru toți câștigătorii primei runde. La apel au participat 3 din 6 tineri, fiecare a venit cu perspective de dezvoltare și creștere a afacerii lansate. Tânăra Pozneacov Ecaterina din Teleșeuca a venit cu un dosar bine gândit și pregătit, cu un buget detaliat și realist, SMART în bază căruia impactul social și economic va susține creșterea afacerii lansate. CATalizator, este programul care susține tinerii din NORD în dezvoltarea afacerilor sale în regiuni rurale.

Programul CATalizator economic poate fi analizat și urmărit la http://anima.md/catalizator/ , precum și alte oportunități pentru Tine http://anima.md/ .

_________

Centrul de Instruire și Dezvoltare Personală ”ANIMA” implementează inițiativa ” YOUthCATalizator – contul activ al tinerilor antreprenori” în cadrul proiectului “Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă şi durabilă în R. Moldova” Acest grant este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat/ă de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene

Asociația Obștească LAOLALTĂ, cu susținerea financiară a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), anunță finalizarea cu succes a procesului de cercetare a nevoilor din curțile din mun. Chișinău în cadrul programului DVOR 3.0. Participanții proiectului au desfășurat un proces amplu de interacțiune cu comunitățile lor pentru a identifica nevoile și problemele specifice, contribuind astfel la dezvoltarea unor soluții eficiente și relevante pentru îmbunătățirea infrastructurii DVORurilor.

Această etapă reprezintă un punct important în program, oferind o viziune clară asupra direcției și priorităților comunităților implicate. Cercetarea a fost realizată în perioada 4 decembrie 2023 - 11 ianuarie 2024, iar participanții au obținut o imagine detaliată asupra nevoilor și dorințelor comunităților lor.

Cercetarea a acoperit mai multe categorii, printre care și COLABORARE ȘI MOBILIZARE COLECTIVĂ, unde s-a evidențiat puterea colectivă de a face schimbări pozitive în comunitate. 243 din cei 348 de respondenți, consideră că au o comunitate unită cu vecinii din DVOR-ul lor și că anume rezidenții ar trebui să își asume responsabilitatea și să monitorizeze rezolvarea problemelor din curte, dar să colaboreze cu autoritățile vizate pentru a face schimbări pozitive.

Fiecare persoană are resurse și competențe unice pe care le poate oferi în cadrul comunității, pentru a contribui la binele comun. Atunci când oamenii potriviți, cu resurse potrivite se conectează – fiecare necesitate poate fi satisfăcută.

Acest lucru întărește relațiile dintre oameni și creează un mediu în care vecinii pot conta unii pe ceilalți. Astfel de comunități sunt cele mai reziliente și mai adaptabile la schimbări și la situații de criză.

Rezolvarea unei probleme locale cere implicare, timp și mobilizarea vecinilor. Atunci când mobilizarea e un proces comunitar, sarcinile și responsabilitățile se împart, iar rezultatele capătă amploare.

Ce este programul DVOR?

Programul DVOR a fost lansat pentru prima dată în 2021, din dorința de a cunoaște mai bine curțile blocurilor și comunitățile lor, dar și de a crea o punte de legătură între acestea și autoritățile locale. Având drept scop promovarea participării civice și îmbunătățirea calității vieții în comunitățile rezidențiale din Chișinău. Prin intermediul acestui program, participanții sunt încurajați să identifice și să implementeze soluții pentru problemele specifice din DVORurile lor, cu sprijinul și resursele oferite de echipa DVOR.

Ediția DVOR 3.0 duce mai departe misiunea DVOR de a încuraja o cultură a colaborării, pentru un oraș mai bun cu locuitori fericiți.

Pentru mai multe informații și pentru a urmări evoluția proiectului, vă invităm să vizitați: www.laolalta.md sau @laolalta.md