Grație proiectului „EU4Accountability – Societatea civilă împuternicită pentru o mai mare responsabilitate socială în Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de A.O. „Renașterea”, cu suportul ALDA, în satele Carahasani și Talmaza din raionul Ștefan-Vodă a fost consolidată guvernarea locală participativă și creșterea responsabilității sociale, prin implicarea activă a localnicilor și colaborarea cu autoritățile publice locale.

În cadrul proiectului, funcționarii publici și locuitorii au beneficiat de o serie de instruiri în domeniul managementului proiectelor, dezvoltare locală și leadership comunitar, au fost organizate campanii de informare în care s-a promovat participarea civică, comunicarea eficientă și transparentă în actul de guvernare locală și avantajele mecanismului de bugetare participativă pentru dezvoltarea comunității.

„Fără îndoială, EU4Accountability a contribuit enorm la dezvoltarea acelor instrumente utile pentru localitatea noastră, care sprijină și îmbunătățesc activitatea noastră ca autoritate publică locală, or cetățeanul, în calitate sa de beneficiar final al eforturilor pentru dezvoltarea sustenabilă a comunității, nu poate fi exclus din această ecuație. Implicarea cetățenilor la luarea deciziilor, inclusiv în procesul de bugetare participativă, determină ca aceste decizii să fie bazate pe necesitățile și interesele acestora”, a subliniat Eugeniu Prutean, Primar de Talmaza

Urmare a consultărilor publice cu cetățenii, în ambele localități au fost create Coaliții pentru Responsabilitate Socială și au fost puse în discuție prioritățile din localități. Totodată, cetățenii au venit cu propuneri și au participat la luarea deciziilor pentru implementarea proiectelor ce țin de comunicarea eficietă și rapidă a Primăriilor, în special în situațiile de criză. În acest sens, au fost instalate 35 de difuzoare audio pentru exterior, integrate în 2 sisteme, care au o distanță de acțiune cumulată, de 8 km. 

„Transparența în procesul decizional reprezintă o prioritate a noastră ca administrație locală, iar prin proiectul finanțat de Uniunea Europeană, acest obiectiv a devenit o realizare cu  care ne mândrim. Consolidarea capacităților funcționarilor și activiștilor civici în scrierea de proiecte reprezintă o treaptă importantă în aspirațiile noastre pentru dezvoltarea localității, acesta contribuind la îmbunătățirea substanțială a  proiectelor pe care le elaborăm în acest sens. Am reușit să dezvoltăm instrumente care încurajează participarea cetățenilor, cum este Coaliția Locală pentru Responsabilitate Socială, sau mecanismul de bugetare participativă, pe care le considerăm esențiale unei guvernări locale participative, eficiente și apropiate de cetățean”, a menționat Oleg Ciobanu, Primar de Carahasani.

Prin intermediul EU4Accountability, cu efortul APL și A.O „Renașterea”, cetățenii au fost încurajați să participe la audierile publice pentru aprobarea bugetului local. Cetățenii s-au implicat activ și au prezentat propuneri, inclusiv pe segmentul de bugetare participativă, iar această activitate a fost o premieră în cele două localități.

Victoria Corcoja, locuitoare a satului Talmaza, profesoară la gimnaziul din comunitate: „Fiecare cetățean are responsabilitatea morală de a contribui la dezvoltarea comunității din care face parte, iar susținerea din partea autorităților locale și celorlalți actori comunitari este  esențială pentru a realiza inițiative de impact. Sunt convinsă că instalarea sistemului de difuzoarea în sat și modernizarea sălii de ședință a Primăiei, vor îmbunătăți procesul de comunicare și consultare a Primăriei cu locuitorii”.

Mariana Ceban, locuitoare a satului Carahasani, asistent social: „Cu certitudine că implicarea noastră are un aport considerabil  în sprijinul Primăriei, în realizarea agendei pentru dezvoltarea satului, iar participarea localnicilor îmbunătățește calitatea deciziilor luate, care răspund mult mai eficient nevoilor și intereselor cetățenilor. Realizarea unei inițiative locale și contribuția bănească a locuitorilor sau posibilitatea de a te expune asupra unui proiect, formează un mediu prietnos, care încurajează și valorifică potențialul inovativ și creativ al cetățenilor“.

Proiectul EU4Accountability a contribuit la creșterea transparenței decizionale în cele două localități, iar peste 8000 de cetățeni dispun de mecanisme pentru a fi parte a procesului de guvernare locală; 900 de cetățeni au fost informați despre rolul responsabilității sociale, democrației locale, impactul participării civice în comunitate; 30 de funcționari și activiști civici au fost instruiți în domeniul managementului proiectelor, dezvoltării locale și elaborarea politicilor  publice; în 2 localități s-au modernizat sălile de ședință din cadrul APL, iar peste 200 de cetățeni au fost implicați direct în activitățile proiectului.

Proiectul „EU4Accountability”- Societatea civilă împuternicită pentru o mai mare responsabilitate socială în Moldova, se desfășoară în perioada 2022-2024, este finanțat de Uniunea Europeană, implementat de Asociația Europeană pentru Democrație Locală, European Partnership for Democracy și People in Need Moldova, cuprinde 10 raioane (Cahul, Comrat, Cimișlia, Fălești, Florești, Glodeni, Rîșcani, Strășeni, Ștefan Vodă, Telenești) și prevede un buget total de 1,6 mln EUR.

Asociația Europenă pentru Democrație Locală (ALDA), este o alianță globală de colaborare între autoritățile locale și regionale și societatea civilă, care promovează buna guvernare locală și participarea civică pentru comunități reziliente, incluzive și durabile. De peste 25 de ani, ALDA sprijină democrația locală din Europa și din vecinătate prin rețeaua sa de parteneri și membri. Din anul 2018, ALDA este prezentă în Republica Moldova și contribuie la abilitarea societății civile și consolidarea guvernării locale.

Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Keystone Moldova și AO Fondul de Inovații Sociale din Moldova, lansează proiectul finanțat de Uniunea Europeană „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în servicii sociale”.

Fundația, care implementează și cofinanțează proiectul, va oferi granturi organizațiilor societății civile pentru transformarea clădirilor unde se prestează servicii sociale în clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero și pentru activități de mobilizare comunitară comunitară – în cadrul cărora, organizațiile societății civile vor desfășura campanii de informare și implicare a comunităților în popularizarea unui comportament energetic responsabil.

Clădiri cu consum aproape egal cu zero (Nearly zero-energy buildings) sunt acele clădiri care au o performanță energetică foarte ridicată - proiectate pentru a consuma cantități minime de energie, fiind aproape independente din punct de vedere energetic. Ele utilizează tehnologii moderne și surse regenerabile de energie pentru a reduce dependența de sursele tradiționale de energie și emisiile de carbon. Clădiri cu consum aproape egal cu zero sunt un pas important în direcția dezvoltării durabile, contribuind la eficiența energetică și la reducerea amprentei de carbon a clădirilor.

„Acesta este deja al treilea mare proiect de dezvoltare a serviciilor sociale, pe care-l implementăm împreună cu Uniunea Europeană și organizațiile societății civile care implementează servicii sociale. Datorită acestei inițiative unice, vom ajuta comunitățile să dezvoltare servicii sociale accesibile, reziliente și eficiente energetic. Conștientizarea efectelor schimbărilor climatice este acum o prioritate pentru noi”, a declarat Daniela Vidaicu, directoarea executivă a Fundației Soros Moldova.

Fundația Soros Moldova și Fundațiile pentru o Societate Deschisă promovează conceptul de Dreptate Climatică (Climate Justice) pentru ca să echilibreze inegalitățile existente în ceea ce privește impactul și răspunsul la schimbările climatice, adresând în mod special nevoile celor mai vulnerabile comunități, care sunt adesea afectate cel mai puternic de efectele schimbărilor climatice. Acest concept pledează pentru solidaritate globală și pentru luarea în considerare a perspectivelor și aportului tuturor grupurilor sociale în eforturile de adaptare la schimbările climatice și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În cadrul acestui proiect, vor fi acordate cel puțin 35 de granturi în sumă de aproximativ 87.000 de euro. Informațiile privind lansarea concursului conceptelor de grant vor fi publicate pe pagina Fundației Soros Moldova soros.md. Programul de granturi va fi anunțat la începutul lunii martie 2024.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în colaborare cu Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Consiliul Superior al Magistraturii, a organizat, miercuri, 7 februarie 2024, o sesiune de Dialog de politici cu genericul „Implementarea soluției informatice e-Dosar judiciar. Provocări și soluții”.

În cadrul evenimentului a fost discutată situația actuală din domeniul digitalizării justiției, în particular rezultatele intermediare ale pilotării sistemului e-Dosar judiciar, implicit despre funcționalitatea sistemului, necesitățile și calendarul pentru extinderea E-dosar la scară națională și pentru toți justițiabilii. De asemenea, participanții la discuție au abordat importanța interoperabilității cu alte platforme electronice din sistemul justiției și instituțiilor de drept.

La eveniment au participat membri ai grupului de Lucru privind implementarea Sistemului informațional judiciar, reprezentanți ai autorităților publice de specialitate, judecători, procurori, avocați, asociațiile profesionale, reprezentanți ai partenerilor de dezvoltare, precum și experți din cadrul organizațiilor societății civile.

În prezent, e-Dosar judiciar este pilotat în opt instanțe, urmează extinderea pilotării în alte trei instanțe în anul curent, iar obiectivul principal este operaționalizarea la scară largă a acestuia în anul 2025. E-Dosar are un potențial enorm de eficientizare a procesului justiției, care necesită deja la această etapă evaluarea rezultatelor pilotării și inițierea tranziției spre implementarea la scară națională. Un alt aspect important în implementare sistemul E-dosar, este și finalizarea etapizată a necesității duplicării informațiilor aferente proceselor pe suport de hârtie. Platforma trebuie să fie utilizată de către toți participanții la procesele judiciare, cu utilizarea exclusivă a semnăturii digitale de către utilizatori. Nu mai puțin importantă este popularizarea, informarea și instruirea utilizatorilor care impune implementarea unui program specializat de educație în domeniul soluțiilor digitale în domeniul justiției pentru reprezentanții tuturor profesiilor juridice.

Participații la discuție au identificat mai multe priorități pe termen scurt, care urmează a fi discutate și agreate pe platformele instituționale ale Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, precum și instanțelor judecătorești, avocaților și altor participanți în pilotarea sistemului E-Dosar judiciar.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Poliție și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cooperare cu Magenta Consulting, a prezentat marți, 6 februarie 2024, rezultatele primului sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției – #JustițiePentruMoldova.

Scopul primar al studiului este determinarea principalelor provocări, așteptări și priorități în implementarea reformelor din sectorul justiției și anticorupție, precum și asupra percepțiilor privind actorii din sectoarele respective.

Potrivit rezultatelor sondajului, aproximativ fiecare al treilea participant (30%) este de opinia că situația în sistemul de justiție s-a îmbunătățit în ultimii 3 ani, iar circa o pătrime (25%) – că situația s-a înrăutățit. Top trei probleme ale sistemului de justiție în Moldova care au fost numite spontan de către intervievați sunt: corupția/mita (53%), „cumătrism” (12%) și incompetența specialiștilor din sistem (9%).

La capitolul încrederea în unele instituții din sistemul de justiție, respondenții au răspuns că au mai des au încredere în avocați (35% au oarecum sau foarte multă încredere); 30% susțin că au multă încredere în poliție, iar 22% în sistemele judecătoresc și procuraturii. Clasamentul opiniilor despre anumiți actori din sistemul juridic este similar cu nivelul de încredere – majoritatea participanților au o părere pozitivă despre avocați (72%), funcționari publici (71%), poliție (71%), judecători și procurori (58% fiecare).

Potrivit analizei sondajului, se pare că genul, vârsta sau apartenența la o minoritate etnică nu ar influența încrederea în judecători și procurori la cel puțin o treime dintre respondenți. Totodată, circa o persoană din trei (35%) susține că ar avea mai multă încredere într-un judecător/procuror tânăr, iar circa o persoană din patru (26%) are mai multă încredere într-o femeie judecător/procuror. Totuși, intervievații au fost divizați când este vorba de independența judecătorilor și procurilor. Astfel, 42% din respondenți afirmă că judecătorii și procurorii sunt, în general, independenți, iar circa jumătate consideră că judecătorii (53%) și procurorii (51%) nu sunt independenți.

Respondenții sondajului au evaluat activitatea instanțelor de judecată din Republica Moldova în ceea ce privește unele caracteristici. Astfel, într-o măsură mai mare, intervievații au fost de acord că instanțele au specialiști competenți/profesioniști (71%), iar 63% au fost de părerea că acestea sunt accesibile pentru fiecare. Totuși, intervievații consideră că instanțele de judecată nu sunt rapide (61%) și nu sunt transparente (60%). Pe când puțin peste este jumătate (56-57%) dintre respondenți apreciază salariile procurorilor și judecătorilor ca fiind potrivite, iar aproximativ o treime (32-34%) le percep drept prea mari. Cel mai des, respondenții menționează că, în perioada 2021-2023, au interacționat cu următoarele 3 categorii de profesii juridice: notarii (46%), poliția (38%) și avocații (21%). Totodată, aproape fiecare al cincilea respondent a interacționat cu o instanță de judecată (17%), iar unul din zece respondenți cu procuratura (11%).

În ceea ce privește nivelul corupției, fiecare al doilea respondent evaluează corupția ca fiind prezentă în sistemul judecătoresc (48%), sistemul procuratorii (47%) și poliție (46%), iar 38% consideră că corupția este răspândită în rândul avocaților.

Datele sondajului mai arată că majoritatea respondenților au auzit despre reformele din sectorul justiției și anticorupție din Moldova (70%) și strategia pentru asigurarea independenței și integrității sectorului de justiție din Moldova (62%), însă cunosc într-o măsură mai mică detalii despre acestea. 40% din intervievați se consideră informați în privința reformei în sectorul justiției și anticorupție din Moldova, iar majoritatea (59%) au declarat că sunt puțin/deloc informați la acest subiect. Respondenții au ales top 3 surse de informare despre reforma justiției și anticorupție, care sunt – TV (57%), rețelele de socializare (48%) și site-urile de știri (35%).

Referitor la nivelul de încredere în rezultatele vetting-ului judecătorilor și procurorilor, opiniile cetățenilor sunt divizate. Pe de o parte, 40% declară că sunt încrezuți în rezultatele evaluării, unde 13% au foarte multă și 27% mai degrabă multă încredere. Pe de altă parte, 42% susțin că au puțină încredere, iar 15% din respondenți spun că deloc nu au încredere în rezultatele acestuia. Totuși, respondenții care sunt mai bine informați despre reforma justiției au mai multă încredere în vetting, decât cei care nu sunt informați.

Majoritatea (75%) sunt de opinia că înființarea unei Curți Anticorupție și sistem nou de instanțe judecătorești anticorupție sunt importante pentru Moldova. De asemenea, majoritatea respondenților susțin aderarea Moldovei la Uniunea Europeană (68%), iar cei mai mulți din aceștia (95%), fiind de opinia că reforma justiției e crucială pentru integrarea europeană a Republicii Moldova .

Datele prezentate în acest studiu au fost colectate în perioada 24 noiembrie- 22 decembrie 2023, fiind folosită metoda cantitativă CATI (Computer-Assisted Telephone Interview – sondaj la telefon). Sondajul a fost realizat cu un eșantion probabilistic proporțional național de 1143 de respondenți din populația generală, femei și bărbați cu vârsta 18+.  Marja de eroare a sondajului este de +-2,9%

Mai multe detalii despre datele sondajului le puteți găsi în limba română aici și în limba engleză aici.

Evenimentul de prezentare al sondajului de opinie poate fi urmărit aici.

Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul proiectului “Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova. Conținutul studiului aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova.