Bullying-ul și dependența de gadget-uri sunt niște piedici foarte mari în calea tinerilor care vor să-și continue studiile sau să se angajeze în câmpul muncii, spun tinerii. Prin activități de advocacy și flash-mob, ei au încercat să le transmită un mesaj semenilor lor.

50 de tineri din patru raioane ale țării au realizat activități de Advocacy pentru a atrage atenția asupra problemelor întâmpinate de tinerii NEET. Tinerii NEET (Not in Education, Employment, or Training) sunt tinerii care nu au un loc de muncă și nu urmează nici un program educațional sau de formare. „Mulți oameni consideră că acești tineri stau degeaba și n-au ce face. Dar uneori ei întâmpină mai multe probleme sociale, pe care nu știu cum să le depășească” – menționează unul dintre tineri.

Tinerii au participat la trei ateliere creative, susținute de AO DIALOG ALTERNATIV, în care și-au descoperit abilitățile, au identificat problemele sociale care îi afectează, au stabilit domeniile de activitate în care vor să se încadreze în următorii ani și au pregătit activități de advocacy pentru a atrage atenția asupra problemelor pe care le întâmpină.

Leova – Ce poți face în loc să stai pe telefon?

Tinerii din Leova au organizat activități de Advocacy în două licee din oraș, cu scopul de a spori conștientizarea colegilor și prietenilor lor față de dependența de gadget-uri.  Ei au pregătit două panouri și au încurajat elevii din școală să își scrie părerea cu referire la activitățile pe care le-ar face în loc să stea pe telefon. Apr. 150 de copii și-au notat activitățile în care s-ar putea implica; cel mai mult au fost menționate activitățile cu prietenii, sportul, cititul, dansul și pictura.

„Am vrut doar să le arătăm că există și altceva, în afară de telefon. Vrem să își dea seama că telefonul poate aduce daune” – au spus tinerii.

Totodată, tinerii au distribuit elevilor din școală un pliant informativ despre efectele negative ale dependenței de telefon, identificate tot de ei. Printre cele mai dăunătoare efecte, după părerea lor, sunt – vederea mai slabă, pierderea prietenilor, faptul că devin agresivi sau indiferenți, faptul că pierd timpul și nu comunică.

Mîndrești – Stop bullying!

"Dacă ești ținta bullying-ului, îți pierzi încrederea în sine, ți-e frică să vii la școală sau să te angajezi".

Tinerii au organizat în școală un concurs de postere, cu genericul "STOP bullying!". Mai mulți elevi și-au expus posterele în holul școlii. Cele mai votate postere au fost ale elevilor din clasa a VI-a, care au fost și premiați.

Tudora – De ce este dependența de telefon o problemă?

„Dacă stăm doar pe telefon, nu mai avem timp liber.”

„Nu ne putem concentra la teme sau la lecții. Astfel, luăm note mai mici. Și, în viitor, nu o să ne putem angaja la lucru”

Tinerii din Tudora au decupat telefoane din hârtie colorată, cu diverse mesaje despre dependența de telefon și le-au lipit pe holurile școlii. Astfel, ei vor să atragă atenția colegilor lor asupra efectelor negative ale „statului pe telefon” și îi îndeamnă să-și continue studiile și să se angajeze în câmpul muncii. Tinerii au organizat un concurs de postere în școală.

Căușeni – Eu nu accept bullying-ul!

„În școlile din țara noastră predomină acest fenomen. Din cauza lui, unii elevi abandonează școala, se izolează și rămân excluși din societate”.

La intrarea liceului unde își fac studiile, tinerii au pregătit un panou „Eu nu accept bullying-ul!” Peste 600 de elevi din școală s-au semnat pe acest panou. Totodată, toți elevii au primit câte o „insignă” cu această inscripție, pe care au purtat-o la piept toată ziua. „Insignele” au fost confecționate manual de către elevi.

Flashmob #PARTICIP

Activitățile s-au încheiat cu un Flashmob care promovează dreptul la educație și muncă a tuturor tinerilor. Flashmob-ul a fost organizat identic în cele patru localități în aceeași zi, la aceeași oră.

Activitățile au fost organizate de Dialog Alternativ în parteneriat cu Consiliul Local al Tinerilor Tudora,  Biblioteca Publică Comunală din Mîndreşti, r. Teleneşti, A.O. „Forța Susținerii”, A.O. „Raza Încrederii”, Centrul de Tineret Leova.

Activitățile au avut loc în cadrul proiectului "Participare pentru soluționarea problemelor", implementat de Dialog Alternativ, cu suportul financiar al Agenției Naționale pentru Tineret în cadrul Programului anual de Granturi pentru Organizațiile de Tineret 2023.

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), au finalizat un ciclu de instruiri pentru tineri din regiuni din cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”.

Evenimentele au fost desfășurate pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie 2023, la care au participat circa 65 de tineri din orașele Cimișlia, Bălți, Soroca și Comrat.

În cadrul atelierelor de lucru, tinerii au avut posibilitatea să afle mai multe despre politicile publice naționale și locale, rolul autorităților în elaborarea și implementarea acestora, rolul organizațiilor societății civile, cadrul instituțional de cooperare între Republica Moldova și Uniunea Europeană, importanța Acordului de Asociere, inclusiv politicile Uniunii Europene și proiectele implementate în diferite regiuni ale țării. Unul dintre cele mai captivante subiecte pentru tineri a fost discuția privind pașii pe care Republica Moldova urmează să le întreprindă pentru a avansa în procesul de negocieri cu Uniunea Europeană.

În a doua parte a evenimentului, tinerii au fost informați despre rolul comunicării și relațiilor publice din cadrul UE, campanii de dezinformare, care sunt consecințele răspândirii dezinformării, care sunt formele și tipurile cele mai frecvente de dezinformare, propagandă și știri false despre UE, dar și au făcut cunoștință cu exemple practice ale celor mai recente tendințe în materie de dezinformare și descrierea principalelor canale de distribuție.

Formularele de evaluare au arătat că participanții și-au sporit cunoștințele despre procesul europenizării și au aflat modalitățile în care tineri se pot implica în acest proces la nivel local.

Instruirile au fost  organizat de IPRE, în cooperare cu Institut für Europäische Politik de la Berlin și Institutul pentru Inițiative Strategice – IPIS, în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”, care este finanțat de Ministerul Federal de Externe al Germaniei (Auswärtiges Amt).

Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO) lansează Indexul Sustenabilității Organizațiilor Societății Civile (OSC) pentru anul 2022. Indexul Sustenabilității OSC este un instrument analitic, elaborat în 73 țări, care abordează progresele și regresele societății civile pe șapte componente-cheie, atribuind un scor fiecărei dimensiuni, pe o scară de la 1 la 7.

Pe parcursul a 23 de ani de când este elaborat Indexul Sustenabilității în RM, sustenabilitatea generală a OSC-urilor a evoluat de la scorul de 4.6 la 3.7. În pofida unui an dificil și a nenumărate provocări precum războiul din Ucraina, criza refugiaților, criza energetică etc., sustenabilitatea generală a OSC-urilor nu s-a schimbat esențial în anul 2022.

Potrivit Registrului de stat al unităților de drept privind organizațiile necomerciale, la sfârșitul anului 2022 erau înregistrate 15 538 de organizații necomerciale dintre care aproximativ 90% pot fi considerate OSC-uri, potrivit Indexului Sustenabilității. Majoritatea dintre acestea (77%) sunt asociații obștești. Din numărul total de organizații, doar aproximativ o pătrime (25%) au prezentat rapoarte către autorități, deci pot fi considerate active.

Cadrul juridic: Până la 27 august 2022, organizațiile necomerciale trebuiau să-și actualizeze actele de înregistrare la ASP conform Legii privind organizațiile necomerciale. Chiar dacă ASP a continuat să accepte actualizările până la sfârșitul anului, doar 3.000 de organizații au decis să facă aceste modificări. Legea privind filantropia și sponsorizarea care permite companiilor să facă donații fiscal deductibile a fost modificată în 2022. La fel, în ianuarie 2023, a intrat în vigoare Regulamentul cadru pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor OSC-urilor de către instituțiile publice, anticipând o standardizare a practicilor de finanțare și o extindere a resurselor alocate acestora.

Capacitatea organizațională. În 2022, capacitatea organizațională a OSC-urilor nu a înregistrat progrese, menținându-se constantă de-a lungul a cinci ani. Interacțiunea OSC-urilor cu beneficiarii și constituenții s-a îmbunătățit, prin urmare s-a înregistrat o creștere a numărului de contribuabili care au valorificat mecanismul de desemnare procentuală (2%) de la 34805 persoane în 2021 la 37955 persoane în 2022. În continuare, OSC-urile din Moldova continuă să se confrunte cu probleme din cauza sistemelor interne de management ineficiente și a lipsei de politici și proceduri.

Viabilitatea financiară. În anul 2022, viabilitatea financiară a OSC-urilor din Moldova s-a îmbunătățit ușor în 2022, datorită influxului de finanțării finanțare destinat pentru sprijinul refugiaților. Dependența OSC-urilor de finanțările externe rămâne a fi substanțială. Potrivit estimărilor, aproximativ 70% din veniturile anuale ale OSC-urilor provin din granturi externe. Această dependență de finanțările externe limitează sustenabilitatea și reziliența societății civile. În 2022, OSC-urile moldovenești au obținut venituri în sumă aproape 4,4 mlrd. MDL din activitate economică, granturi, precum și alte surse.

Advocacy. În 2022, componenta de advocacy a stagnat înregistrând același scor timp de cinci ani. În pofida deschiderii autorităților pentru colaborare cu OSC-urile, s-au înregistrat un șir de carențe la capitolul de transparență scăzută în procesul decizional. Lipsa unei strategii noi privind dezvoltarea societății civile și neincluderea OSC-urilor din programul de guvernare ca prioritate a fost compensată parțial de inițiative pozitive de colaborare cu administrațiile publice, în special în privința suportului pentru refugiați.

Prestarea serviciilor.  În 2022, prestarea serviciilor de către OSC-uri nu s-a schimbat esențial. Odată cu începerea războiului din Ucraina, sute de OSC-uri s-au mobilizat exemplar pentru a oferi servicii de transport, adăpost, finanțare, suport informațional și consiliere psihologică pentru refugiați. Acest sprijin însă nu a influențat semnificativ sectorul pe termen lung iar populația locală nu a beneficiat în aceeași măsură de suport. Contractarea de servicii din partea statului înregistrează în continuare un nivel scăzut din cauza provocărilor de ordin birocratic și financiar.

Infrastructura sectorială. Infrastructura ce sprijină sectorul OSC a fost stabilă în 2022. OSC-urile din Moldova au beneficiat pe parcursul anului de o infrastructură de suport robustă, colaborând eficient cu sectorul public și privat, în special în răspunsul la criza refugiaților și în activități de advocacy. În anul 2022 OSC-urile au continuat să primească suport din partea organizațiilor intermediare și a centrelor de resurse, pe diferite domenii precum: planificarea strategică, elaborarea de politici și proceduri, instruiri etc.

Imaginea publică. Scorul pentru 2022 privind imaginea publică a OSC-urilor a rămas neschimbat în 2022. Deși percepția generală a OSC-urilor s-a îmbunătățit în prima jumătate a anului datorită implicării acestora în criza refugiaților, aceasta a scăzut din nou în a doua jumătate. Potrivit Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2022, încrederea în OSC-uri a scăzut de la 30% în iunie 2021 la 24%. Aceste fluctuații semnificative ar putea fi cauzate de nivelul de înțelegere redus al populației cu privire la conceptul de OSC și rolul acestora în societate.

Mai multe detalii privind evoluția sustenabilității OSC-urilor în 2022 puteți găsi în raportul care poate fi accesat aici (versiunea română) și aici (versiunea engleză). Rapoartele privind sustenabilitatea OSC-urilor din alte țări din Europa Centrală, de Est și Eurasia pot fi accesate aici.

Indexul Sustenabilităţii Organizaţiilor Societăţii Civile pentru Europa Centrală şi de Est şi Eurasia este elaborat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în parteneriat cu FHI 360 și International Center for Not-for-Profit Law (ICNL). Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO) este partenerul local de implementare pentru Republica Moldova.

Proiectul  ”Academia Liderului Comunitar” a reprezentat nu doar o oportunitate de instruire, ci și o rampă de lansare pentru mai mulți  lideri locali  care și-au adus contribuția la comunitățile lor. Una dintre aceste persoane este Olga Caraman, care, inspirată de cunoștințele acumulate în cadrul Academiei, și-a asumat provocarea de a candida și de a deveni primară în comuna Grătiești, municipiul Chișinău.

Cum v-a influențat participarea la Academia liderului comunitar în decizia de a candida și de a deveni primară în com. Grătiești, Chișinău?

Olga Caraman: Datorită multiplelor instruiri la care am participat în cadrul Academiei Liderului Comunitar, dar și interacțiunile cu primarii ce au în spate experiența mai multor mandate, am dat curs propunerii de a candida la funcția de primar al comunei Grătiești.

Considerați că experiența dumneavoastră în cadrul proiectului  Centrului CONTACT v-a pregătit pentru campania electorală?

Olga Caraman: Această practică, de care am avut parte în cadrul instruirilor începând cu cadrul legal, calendarul electoral și finalizând cu mesajul de mulțumire alegătorilor mi-a fost de mare ajutor în organizarea și desfășurarea campaniei electorale..

Cum intenționați să utilizați cunoștințele și abilitățile dobândite în cadrul Academiei pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor din com. Grătiești?

Olga Caraman: Din moment ce-mi va fi validat mandatul de primar voi avea posibilitatea să aplic în practică cunoștințele și abilitățile dobândite în cadrul Academiei. Locuitorii com. Grătiești merită să se bucure de condiții umane și sigure la ei ACASĂ, ori apa, canalizarea, transportul sunt necesități, nu un lux și aceste probleme se regăsesc pe agenda mea în lista de priorități.

Care au fost cele mai valoroase lecții pe care le-ați învățat în cadrul instruirilor despre administrația publică locală în contextul proiectului Academia Liderului Comunitar?

Olga Caraman: O lecție pe care am învățat-o e că pot lua multe informații utile din fiecare interacțiune cu oamenii, iar electoratul știe să te aprecieze, dar și să te taxeze dur prin votul său.

Ce planuri sau inițiative intenționați să implementați În calitate de primară în com. Grătiești, mun. Chișinău, având în vedere cunoștințele acumulate în cadrul acestui proiect?

Olga Caraman: Avem de soluționat multe probleme. O să contribuim la dezvoltarea comunei prin reabilitarea drumurilor, construcția de trotuare, amenajarea spațiilor pentru sport și odihnă etc. La Academie am învățat că toate activitățile din localitate pot și trebuie realizate cu oamenii, transparent, proactiv și în folosul oamenilor.

Olga Caraman demonstrează că educația continuă și implicarea activă în proiecte precum Academia Liderului Comunitar pot fi catalizatori pentru o schimbare pozitivă în administrația locală. Ca primară în Grătiești, Chișinău, Olga aduce cu ea nu doar cunoștințe solide, ci și o viziune clară asupra viitorului comunității, implicând și consultând locuitorii.

Asemenea Olgăi Caraman, alte 41 de persoane din grupuri subreprezentate, persoane cu dizabilități, femei, minorități etnice și alte grupe defavorizate – care, de obicei, pe motive de sănătate, apartenență la anumite grupuri sociale, etnice și de gen nu au posibilitatea să se manifeste plenar în viața politică a țării – au finalizat un curs complex de instruire în cadrul proiectului Centrului CONTACT „Academia Liderului Comunitar”, ediția a III-a. În urma anunțării rezultatelor alegerilor locale și a validării lor, mai mulți beneficiari ai acestui proiect au reușit să obțină câte o funcție electivă.

Cea de-a treia ediție a „Academia Liderului Comunitar” a fost susținută financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.