Lilia Snegureac: "Cercul vicios din RM poate fi rupt doar de tineri"





CRONOS: Stimata doamna Lilia Snegureac, in cei 14 ani de la aderarea RM la Consiliul Europei (CE) si de la fondarea la noi a Biroului de Informare (BICE), o structura de intermediere intre acest organism european, autoritati si simpli cetateni, in ce masura va reuseste sa promovati valorile europene, ale statului de drept si ale drepturilor omului, obiective esentiale ale CE?

L. S.: Deseori am avut impresia ca facem un pas inainte si doi inapoi, iar daca faceam doi inainte, „aparea" de undeva un impediment, ce ne arunca hat inapoi. Mai dificila activitatea noastra in RM a fost la inceputuri. Evolutii pozitive se observa, in special, la nivelul cetatenilor simpli si al ONG-urilor. Primul val al „pelerinajelor" la BICE a fost dupa primul caz al RM examinat la CEDO. Aveam foarte multi vizitatori interesati, indeosebi, de procedurile de apelare la CEDO.

Deja la BICE numerosi studenti isi fac tezele de curs, insa constatam un analfabetism juridic al cetateanului de rand. Trebuie sa explicam, deseori, ca menirea BICE e de a oferi doar informatii si nu de a interveni in rezolvarea problemelor oamenilor pe langa autoritatile RM sau la CEDO.

Desi am plasat toate actele CE pe pagina noastra web, am editat numeroase publicatii cu caracter legislativ, avem si cazuri cand oamenii, fara a cunoaste cand pot apela la CEDO, fac demersuri la Strasbourg si, desigur, nu obtin niciun rezultat. Ni s-a intamplat si un caz tragicomic, cand cineva din provincie dupa ce s-a informat la BICE cu privire la procedurile CEDO, a incercat sa ne dea mita chiar pentru asta. Apoi, aveam sa aflu ca s-au gasit si persoane ce scoteau informatii de pe site-ul nostru si le vindeau prin Drochia. Au fost cazuri ce m-au descurajat, dar mi-am zis ca eforturile noastre, totusi, nu sunt zadarnice. Deseori de serviciile BICE beneficiaza toate comisiile parlamentare si organele de drept. Seminarele noastre referitoare la jurisprudenta CEDO sunt de un real folos, sper, pentru judecatori si procurori.

CRONOS: În 2009, CE celebreaza a 60-a aniversare de la fondare, prilej cu care si BICE desfasoara in RM numeroase activitati/actiuni. La infiintarea sa, imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, Consiliul si-a propus sa promoveze democratia si drepturile omului. Azi, CE numara 47 de membri, dar din visul lui Churchill - de a crea Statele Unite ale Europei - nu a mai ramas mare lucru. Consiliul a devenit un forum de discutii politice in timpuri de criza despre diverse conflicte, precum cele din Kosovo, Nagorno-Karabah sau Georgia. Dupa sase decenii, ce strategie va mai avea CE?

L. S.: În mare parte, CE a mers mai departe de vointa celebrului premier britanic. A fost creata o Europa unita, cu respectarea identitatilor culturale si lingvistice ale tuturor tarilor-membre ale CE. Acest lucru e mult mai important. Europa mai are inca mult de realizat la educarea spiritului tolerant si la inlaturarea prejudecatilor, e nevoie de o educatie pentru o cultura politica.

CRONOS: Mai ales in RM educarea culturii politice e inexistenta...

L. S.: Avem oare cultura politica in RM? De fapt, suna mai mult a intrebare retorica. În mare parte, aceasta ne lipseste acolo unde e nevoie de ea cel mai mult. Avem noi oare in scoala ore de educatie civica, ore de studiere a drepturilor omului?

CRONOS: Prin urmare, ne lipseste spatiul public, un spatiu al dezbaterilor, schimbului de idei, unde cetatenii sa participe nestingheriti la discutii in direct cu alesii.

L. S.: Nu avem spatiu civic, din cauza neincrederii cetatenilor fata de institutii, pe care trebuie sa se sprijine statul de drept. Desi vorbim de ani de zile despre democratie, lumea inca nu stie ce e democratia. Democratie nu e atunci cand totul este permis, ci cand oamenii se bucura de drepturi si responsabilitati. Daca vrem sa construim un stat de drept, drepturile si responsabilitatile nu se raspandesc doar pe orizontala, dar si pe verticala.

CRONOS: În conditiile in care deciziile cele mai importante se iau anume in cadrul UE, CE incotro se va indrepta?

L. S.: În mai 2007 a fost semnat un Memorandum de cooperare intre CE si UE. Acestea sunt doua organisme ce nu lasa loc de concurenta, sunt complementare. Cand vorbim de aderarea la UE, implicit trebuie sa amintim de acquis-ul comunitar. Or, acquis-ul comunitar al UE, pe care trebuie sa-l indeplineasca un stat ce aspira la calitatea de membru, corespunde 80 la suta cu acqius-ul comunitar al CE.
Înca de la aderarea RM la CE au fost derulate mai multe programe comune ale CE si UE. Aceste programe abordeaza, in special, independenta mass-media, reforma sistemului judiciar de asistenta a societatii civile, dezvoltarea autonomiei locale si instruirea judecatorilor si procurorilor in materia drepturilor omului. În 2005, la cel de-al treilea summit al sefilor de state de la Varsovia, au fost stabilite prioritatile comune pentru statele europene.

CRONOS: Desi RM a fost primul stat post-sovietic acceptat in CE, este monitorizat cel mai mult de expertii europeni. Nu credeti ca putem vorbi si de un esec al CE in RM?

L. S.: E regretabil ca increderea acordata la momentul aderarii ne-a facut mai putin vigilenti la capitolul respectarea obligatiunilor. Într-adevar, RM este tara care are cea mai mare perioada de monitorizare de catre Adunarea Parlamentara. Însa procesul de monitorizare la CE este unul continuu, iar monitorizarea tematica, fiind valabila pentru toate statele-membre, va continua si pentru RM. Probabil, monitorizarea din partea Adunarii Parlamentare va continua pana vom lichida restantele si ne vom face „temele pentru acasa". Nu ne putem permite luxul de a fi in permanenta asemeni unor elevi repetenti.

De fapt, monitorizarea are menirea de a supraveghea respectarea angajamentelor odata asumate. În caz contrar, exista riscul de a ne pomeni intr-o situatie nu tocmai dorita. Semnificativa in acest sens e pozitia Mariannei Mikko, sefa Delegatiei Parlamentului European, care a monitorizat situatia postelectorala din RM, asumandu-si anumite esecuri, un mare act de curaj pe care-l poate face un politician. Daca aspiratiile europene ale RM vor ramane aceleasi ca si la aderarea la CE, ne vom bucura atat de suportul CE, cat si de cel al UE. As vrea sa ramana valabil acel dublu contract, incheiat candva de RM cu comunitatea europeana, dar si cu propriii cetateni.

CRONOS: În aceasta situatie, nu credeti ca ar fi nevoie si din partea CE de un mai mare efort in RM, in ceea ce priveste valorificarea programelor de asistenta?

L. S.: Omului ii poti lua ceva cu forta, insa nu-i poti da nimic cu de-a sila, precum spune un vechi proverb. Comisia Europeana impreuna cu Consiliul Europei au elaborat si implementat in RM mai multe programe comune. Partenerii de baza in implementarea lor sunt ministerele de resort, Parlamentul si alte institutii ale statului. BICE pune accent mai mult pe traducerea, publicarea si distribuirea documentelor CE, precum si editarea unor publicatii specifice referitoare la prioritatile noastre si ale celorlalte organizatii europene. Evident, noi, cetatenii, asteptam rezultate din toate aceste actiuni. Multitudinea de publicatii editate, stagiile functionarilor nostri peste hotare ar fi necesar a fi valorificate si aplicate.

Pana nu demult, incercam sa privesc partea buna a lucrurilor la capitolul monitorizare a RM si la cel de „condamnari la CEDO", sperand ca fiecare misiune de monitorizare va fi urmata de actiuni intru ameliorarea situatiei, iar fiecare condamnare va fi urmata de revizuirea cadrului legislativ, care ar exclude alte condamnari.

CRONOS: În 2009 ce noi proiecte veti derula?

L. S.: Pentru 2009, una din prioritatile de baza este Campania contra discriminarii, a violentei in familie, in special a celei asupra femeilor. Campania „Sa construim o Europa pentru si cu copiii" vine sa contribuie la contracararea abuzului sexual fata de copii. O alta campanie importanta pentru Europa Balcanica si pentru RM - „Dosta" - prevede lichidarea prejudecatilor fata de romi. Noua strategie de comunicare a CE, de care este responsabil Secretarul General al CE, are drept obiectiv sporirea vizibilitatii externe, prin utilizarea sporita a presei, relatiilor publice, audiovizualului si multimedia si facilitarea accesului la documentele CE.

CRONOS: Recenta Rezolutie a CE evidentiaza faptul ca Compania „Teleradio-Moldova" nu a fost niciodata libera. Ar putea BICE sa se angajeze in imbunatatirea situatiei acesteia?

L. S.: Mandatul BICE nu este unul menit in a „schimba" ceva. Actionam indirect, prin acordarea asistentei informationale, organizarea diferitelor seminare, mese rotunde. Fiind cetatean al RM, sper ca aceste actiuni sa dea cel putin „roade" in timp, iar acea perioada de timp sa nu fie prea lunga.

Ar fi bine sa valorificam experienta europeana si nu sa acceptam doar ceea ce ne convine, sa avem intelepciunea sa aplicam recomandarile ce pot conduce la transformarea in continuare a institutiei respective in una publica. Cu siguranta, se vor oferi oportunitati care sa ne ajute, iar increderea europenilor in ceea ce priveste formarea presei libere speram sa nu dispara, mai ales ca RM tinde sa se integreze in UE, care accepta unele state cu un anumit avans. La noi, insa, mai e inca mult de schimbat in toate sferele.

CRONOS: Cum calificati protestele din 7 aprilie din Chisinau - niste explozii ale democratiei sau altceva?

L. S.: Ca simplu cetatean, cred ca manifestatiile stradale postelectorale au fost un amestec din mai multe reactii. S-au copt foarte mult timp, dar au deviat intr-o directie extrem de nedemocratica. Distrugerile si violentele au fost reprobabile, condamnate de orice cetatean de buna-credinta al RM, dar si de orice european. Cu siguranta, protestele au fost rezultatul unei inchideri de ani de zile. Faptul ca oamenii au iesit in strada a fost o reactie de solicitare a democratiei, care poate fi comparata deseori cu oxigenul, nu-l observi, decat daca esti privat de el.

Amintim ca RM a ratificat Conventia cu privire la tratamentele inumane si degradante, prevederile careia nu admit categoric comportamentele inumane si degradante fata de arestati si detinuti. Aceste practici trebuie scoase din uzantele organelor noastre de drept. De altfel, Comitetul pentru prevenirea torturii a facut mai multe rapoarte critice pentru RM. Cu siguranta, vinovatii trebuie pedepsiti.

CRONOS: Cum ati caracteriza situatia din ultima perioada privind condamnarile RM la CEDO?

L. S.: În statele condamnate la CEDO, orice caz duce imediat la ameliorarea fie a justitiei, fie a legislatiei, daca tine de stipularile legale ce distorsioneaza prevederi ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Totusi, cadrul nostru legislativ e foarte bun, in opinia multor experti, insa RM e condamnata in continuare. Tinand cont de numarul condamnarilor pe cap de locuitor din RM, suntem in fruntea clasamentului.

CRONOS: Ce credeti despre discursul proeuropean al puterii comuniste de la Chisinau? Cat de credibila mai e aceasta conducere, dupa ultimele rezolutii ale organismelor europene, prin care a fost aspru criticata?

L. S.: Evident, discursul politic e o manifestare a vointei politice, care trebuie sa fie insotit de pasi concreti. Au fost realizate cateva actiuni importante, in primul rand, Programul de cooperare RM-UE. Deci, au fost facuti pasi inainte, dar cati inapoi? Exista documente cu caracter obligatoriu si exista documente de recomandare atat la CE, cat si UE. Un stat care a semnat anumite angajamente, trebuie sa tina cont si de rezolutii si, desigur, sa respecte recomandarile. Prin urmare, nu putem face abstractie de ele.

CRONOS: Schimburile culturale dintre tarile CE, stipulate in Conventia culturala, apropie popoarele, educa masele in spiritul valorilor umaniste. Or, artistii sunt cei mai buni ambasadori. De ce RM ramane o zona inchisa si sub aspectul cooperarii culturale cu statele europene?

L. S.: Lipsa schimburilor culturale e dictata, probabil, de situatia noastra financiara precara, motiv din care artistii nostri nu au posibilitatea sa circule mai mult prin Europa. De asemenea, RM are o infrastructura slaba. Nu avem sali pentru expozitii impozante, cu exceptia Centrului „C. Brancusi". Adeseori nu putem valorifica nici colectiile de care dispunem. De atatia ani chisinauienii (si nu numai ei) asteapta deschiderea salilor Muzeului de Arta! Ma refer la celebra casa Herta...

Toate ministerele si ONG-urile ar putea interveni in intensificarea schimburilor culturale. În primul rand, imaginea RM ar avea de castigat. Întregul guvern ar trebui sa fie interesat in promovarea culturii noastre in exterior. În 2005, la a 50-a aniversare a Conventiei culturale, am organizat impreuna cu colegii nostri din Romania, Polonia si Ucraina expozitia „Albastrul european, tanara generatie". Aceasta expozitie comuna a devenit itineranta. La cel de-al III-lea summit de la Varsovia, secretarul general al CE, Terry Davis, a deschis-o. Speranta era ca aceasta sa fie un punct de plecare, multe organisme europene ar fi finantat, cu siguranta, si alte initiative culturale.

CRONOS: Ce le-ati spune tinerilor nostri din strainatate, in situatia izolarii RM?

L. S.: Ar fi bine ca tinerii sa nu plece cu tara lor in traista, ci sa aduca Europa in RM. Doar prin confruntarea ideilor, ei ar putea aduce schimbarea mult asteptata. Oamenii care nu vor sa schimbe lucrurile in mai bine, nu stiu ca se poate trai mai bine. Daca tinerii plecati nu se vor mai intoarce, ce se va mai intampla aici? Viitorul RM e si in mainile tinerilor plecati din tara.

CRONOS: Nu suntem patetici oare, in contextul opozitiei dure a celor cu mentalitate sovietica fata de tinerii marginalizati deseori in institutiile RM?

L. S.: Majoritatea tinerilor plecati nu se intorc, pentru ca aici se ciocnesc de opozitia generatiei in varsta, de anumite tendinte refractare, iar noi continuam sa ne aflam la coada clasamentului european. Acest cerc vicios va putea fi rupt la un moment dat.

Moderator - Angelina Olaru, Timpul de Dimineata
Au participat: Valentina Baciu, Tatiana Corai, Gheorghe Budeanu, Ion Surdu

http://hotnews.md 

 

 

 

 



After display content

Ajută-ne să distribuim acest articol:
 

Administratorii portalului nu poartă răspundere pentru conţinutul postărilor şi materialelor plasate de utilizatorii site-ului. Utilizaţi informaţia din acest articol pe propriul risc.

Promo

promo

Promo

Promo