Povești de Succes

Primul curs de Design Thinking din cadrul hubului de învățare pentru viitor Orange Digital Center s-a încheiat cu succes. Pe parcursul a 9 săptămâni, absolvenții au creat 8 proiecte folosind competențele dezvoltate în program și au învățat cum pot să aplice Design Thinking pentru a inova în joburile și activitățile lor.

Programul de învățare Design Thinking a avut loc offline între 21 martie și 20 mai. În această perioadă, cei 36 de absolvenți (24 femei și 12 bărbați) au studiat fundamentele gândirii centrate pe om și au implementat cunoștințele în practică, prin dezvoltarea propriului proiect.

La curs au participat tineri și profesioniști veniți din mai multe domenii de activitate și cu experiență profesională diversă: studenți, antreprenori cu una sau mai multe afaceri, angajați în domenii precum IT, contabilitate, management de proiect și organizații non-guvernamentale.

Pe parcursul celor 32 ore de studiu, echipele au aplicat lucrurile învățate și au generat idei pentru soluționarea a 8 probleme din comunitate, atât locale, cât și globale:

1. Dream team - soluție pentru sortarea deșeurilor. Folosind principiile design thinking-ului, echipa a venit cu o alternativă pentru a eficientiza implementarea procesului la consumatori și instituțiile responsabile.
2. Artech - platformă online pentru educația financiară a tinerilor. Prima iterație va fi implementată în vara acestui an.
3. Green Thinking - crearea unei schițe pentru sistemul de plăți electronice în domeniul medical și elaborarea unei liste de soluții funcționale la nivel internațional.
4. The Pioneers - joc interactiv pentru bugetare participativă, inclusiv implementarea împreună cu cetățenii din Cimișeni, Criuleni.
5. Five Drops - digitalizarea abonamentelor pentru transportul public și înlocuirea abonamentelor de hârtie cu cele digitale.
6. Oranges – crearea unui ghid pentru reducerea risipei alimentare, bazat pe cercetarea elaborată în timpul cursului.
7. Sunny – eficientizarea transportului public printr-un sistem de utilizare, educație și schimbare a comportamentului utilizatorului.
8. Izzy – generare de acțiuni folosind design thinking, inteligența artificială și studii de caz internaționale pentru a rezolva problemelor legate de lacurile poluate.

Maria Gînga, fondatoare de start-up și absolventa cursului Design Thinking.

„Design thinking este un curs extrem de util - chiar dacă ești expert în domeniul tău, acest concept se aplică la fiecare proces dintr-un proiect mai amplu. Este benefic pentru că îți permite să vezi lumea dintr-o perspectivă mai largă, să identifici problemele și să fii pregătit/ă să generezi soluții eficiente pentru acestea.” - a subliniat Maria Gînga, fondatoare de start-up și absolventa cursului Design Thinking. 

În urma cursului Design Thinking participanții vor implementa câteva dintre proiectele dezvoltate în program pentru a aduce inovația în activitățile profesionale și personale – de la crearea produselor pentru clienți și îmbunătățirea proceselor publice până la realizarea propriilor idei în practică.

Dacă ești curios/curioasă să afli mai multe despre oportunitățile pe care le poți accesa și tu la Orange Digital Center, urmărește paginile hubului de Facebook, Instagram și digitalcenter.orange.md.

Programul de învățare Design Thinking este lansat de Fundația Orange și este realizat în parteneriat cu Acceleratorul de Inovații și Antreprenoriat Dreamups, sub umbrela Orange Digital Center.

Orange Digital Center este o inițiativă socială a Grupului Orange și este implementat în Republica Moldova de Fundația Orange, în parteneriat cu Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Mai multe detalii despre Orange Digital Center sunt disponibile pe digitalcenter.orange.md

Specialiști din cadrul centrelor de plasament pentru vârstnici, ai unor centre comunitare multifuncționale și ai structurilor teritoriale de asistență socială care gestionează astfel de centre au fost instruiți cum să aplice formule de calculare a costurilor acestor servicii sociale. Exercițiul este necesar pentru ca, în viitor, astfel de formule să fie puse în practică și să contribuie la o mai bună planificare și finanțare a serviciilor sociale. Formulele fac parte dintr-o metodologie de calcul a costurilor serviciilor sociale, elaborată de expertele Mariana Ianachevici și Eugenia Veveriță, sub coordonarea AO Institutului Virtutes Civilis, în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”. 

Elaborarea formulelor de calcul din cadrul metodologiei de costificare a început în anul 2022, documentul fiind consultat și ajustat, pe etape, cu participarea atât a reprezentanților autorităților publice centrale și locale, cât și a prestatorilor privați de servicii sociale. „Noi am elaborat patru formule de costificare a serviciului social per client/beneficiar la situația de până la începutul reformei sistemului de asistență socială, cunoscută ca „Restart”: formula de calcul pentru serviciu Echipa mobilă, formula pentru serviciu Asistența Parentală Profesionistă și formulele de calcul pentru centrul comunitar funcțional și centre de plasament pentru copii în situații de risc. Apoi am fost nevoite să punem activitatea pe pauză pentru un timp, ca să înțelegem dacă formulele elaborate vor putea ajuta în noua conjunctură de finanțare și organizare. Ne-am clarificat și am înțeles că, în esență, componentele costurilor nu se schimbă. Formula este un instrument care ajută prestatorul de servicii să-și calculeze exact de câți bani are nevoie ca să presteze un serviciu de calitate pentru toți clienții care au nevoie de acest serviciu. Asta înseamnă că formula ar trebui să ajute atunci când se fac planificările pentru fonduri bugetare destinate serviciilor sociale”, explică Mariana Ianachevici.

Cele patru formule  au fost pilotate în anul 2023 și au fost folosite de specialiști la realizarea previziunilor pentru sistemul serviciilor sociale pentru anul 2024. Între timp, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a propus ca în cadrul proiectului să fie elaborate încă patru formule de calcul, pentru alte categorii de servicii sociale. „Astăzi facem o sesiune de instruire, aproape similară cu una pe care am făcut-o la începuturi, când am construit primele patru formule. Am luat trei servicii care sunt aproape similare, deoarece toate au la bază centrul – fie centru de plasament, fie prestarea unor servicii de zi în cadrul unui centru. Deci avem reprezentanți ai centrelor de plasament temporar pentru copii aflați în situație de risc, ai centrelor de plasament pentru persoane vârstnice și ai centrelor comunitare multifuncționale. Încercăm să facem claritate cum funcționează cele trei servicii și încercăm să le arătăm deja o viziune a noastră cum ar trebui să arate această formulă de calcul pentru asemenea tipuri de servicii. Vom avea și etape de consultare, dar mai întâi ar trebui să ne punem de acord pe chestiuni de bază”, mai spune Mariana Ianachevici.

Pe parcursul instruirii, participanții au simulat planificări de bugete pentru servicii sociale și au estimat costuri. „Noi, prestatorii de servicii sociale, uneori nu „riscăm” să prestăm servicii cu plată pentru că, la eventuale controale sau verificări, nu am ști cum să justificăm costurile în lipsa unei metodologii. E nevoie de o metodologie națională, valabilă pe țară, cu formule de cost variabile, în funcție de cheltuielile concrete din teritoriu. Un astfel de exercițiu este foarte oportun, pentru că, de fapt, suntem învățați, la modul practic, cum să aplicăm formulele”, a pus una dintre participante, Inga Ciocan, șefă Direcției protecția persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități din cadrul Direcției generale asistență socială Strășeni.

 „Am lucrat, în cadrul instruirii, în subgrupul pentru elaborarea formulei de calcul a serviciilor sociale pentru persoane vârstnice. Vreau să obțin cel puțin abilități minime, inițiale, de aplicare a formulei de cost, pentru a o aplica în cadrul organizării serviciului de plasament pentru persoane vârstnice, pe care îl gestionează complexul „Phoenix”. Formulele sunt foarte utile atât pentru subdiviziunile publice, cât și pentru prestatorii privați, deoarece ne ajută la obținerea finanțării din partea APL-urilor, dar și la crearea unui cost echitabil pentru clienți”, explică un alt participant, Lucian Tilipeț, manager de oficiu la Complexul multifuncțional „Phoenix” din Râșcani. 

Nicolae Leucă, șef al serviciului Centru de plasament pentru adulți și vârstnici „Sfântul Vasilie cel Mare” din Sculeni, Ungheni, este de părere că astfel de formule ar fi trebuit elaborate și aprobate mai devreme, așa că așteaptă aplicarea lor cât mai rapidă: „Cred că am întârziat un pic, trebuia încă un an în urmă să vorbim despre costuri. În special în contextul reformei, acum suntem într-o perioadă de incertitudine care sper că nu va dura mult. Este a treia lună din acest an, avem și servicii cu plată, dar nu știm ce metodologie să aplicăm. Până acum Consiliul Raional decidea, la începutul anului, costul de întreținere a unui beneficiar. De exemplu, ultima data, anul trecut costul fusese stabilit de 8 mii de lei/lunar. Din ce știu eu, costul real e mult mai mare. Dar ca să aplici altă cifră, să-i ceri beneficiarului să plătească, trebuie să ai în primul rând o metodologie. Din acest considerent, exercițiu de azi este foarte necesar”.

Metodologia de calculare a serviciilor sociale este elaborată în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu IP Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.

Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM)   în parteneriat cu Libraries without Borders / Bibliotheque sans Frontieres (BSF). anunță rezultatele apelului de grant lansat în cadrul proiectului „Reducerea vulnerabilității la riscurile de dezastre și consolidarea rezilienței socio-economice în Moldova”  în parteneriat cu Libraries without Borders / Bibliotheque sans Frontieres (BSF).

Proiectul „ Reducerea Vulnerabilității la Riscurile de Dezastre și întărirea rezilienței socio-economice în Moldova”, implementat de consorțiul STRIVE: ACTED, IMPACT și BSF, își propune să consolideze reziliența comunităților față de eventuale dezastre naturale (incendii, alunecări de teren, inundații etc.) și cauzate de om (discriminare, violenţă, inechitate socială etc.) din raionul Anenii Noi. Prin activitățile propuse, proiectul va contribui la creșterea capacității societății de a preveni și a minimaliza impactul potențialelor dezastre naturale și umane.

În acest context  5 biblioteci publice din raionul Anenii Noi vor beneficia de echipament și resurse informaționale pentru deschiderea unui HUB – ul rezilienței. Concursul a fost desfășurat în perioada 20 ianuarie – 5 februarie 2024.

În procesul de selecție, drept criterii, s-a luat în considerare și impactul inițiativelor propuse, gradul sporit al riscurilor din localități (pericole naturale), numărul utilizatorilor bibliotecii, dar și acoperirea zonală a întregului raion.

Ținând cont de obiectivul strategic al consorțiului STRIVE și de rolul Hub – ului rezilienței în cadrul proiectului, au fost selectate propunerile de proiect ale următoarelor biblioteci:

1. Biblioteca Publică Raională din Anenii Noi;
2. Biblioteca Publică Geamana.
3. Biblioteca Publică Gura Bîcului;
4. Biblioteca Publică Șerpeni;
5. Biblioteca Publică Varnița.

Elena PINTILEI, președinta ABRM menționează “În cadrul parteneriatului cu BSF, ABRM intermediază legătura cu membrii săi din raionul Aneni Noi, susține dezvoltarea continua a bibliotecilor și bibliotecarii în demersul lor de a–și îmbunătăți competențele profesionale necesare pentru a contribui la crearea unei societăți alfabetizate, informative, participative și incluzive.”

Normand LEVESQUE, coordonator de programe la BSF Moldova declară “Hub – ul rezilienței va fi un spațiu de informare și învățare deschis, accesibil, non-formal, dotat cu resurse informaționale și echipamente tehnice, unde se vor promova/furniza informații și vor organiza activități, având ca scop creșterea coeziunii sociale și a incluziunii socio-economice la nivel local, iar bibliotecarii vor beneficia de activități educaționale pentru a–și consolida competențele profesionale ”

Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova susține oportunitățile de dezvoltare pentru membrii săi.