Interviuri

Interviu cu Dina Perciun, editor-şef Publika TV

Cui îi aparţine iniţiativa de a lansa această campanie?

Toate campaniile Publika TV sunt gândite şi cizelate de mai mulţi oameni. Suntem o echipă şi depunem eforturi pentru a realiza cât mai multe lucruri bune împreună. Suntem profund îngrijoraţi de numărul accidentelor rutiere care este în continuă creştere. În ultima perioadă, am simţit că se întâmplă ceva cu oamenii şi nu vrem să credem că pot fi atât de nepăsători faţă de viaţa lor şi a celor din jur. 

Care este scopul proiectului?

De a le spune oamenilor că a venit timpul să se trezească şi să fie atenţi la ceea ce fac. Atunci când urcă la volan, să-şi pună întotdeauna centura, să nu depăşească viteza, să respecte regulile de circulaţie, să dea prioritate pitonilor. Atunci când pietonii sunt pe zebră, să se asigure de câteva ori înainte de a păşi pe ea. Să nu traverseze strada oriunde le vine în cap, ci doar acolo unde au voie. Vrem să-i responsabilizăm, să înţeleagă că securitatea în trafic depinde doar de ei. Oamenii trebuie să conştientizeze că în trafic nu există eroi, toţi suntem egali. Să gândească mereu că cineva îi aşteaptă acasă vii şi nevătămaţi. Vrem să atenţionăm şi autorităţile. Zebrele pe care le desenăm sunt de fapt un simbol. Aşteptăm ca autorităţile să reacţioneze prompt la problemele care există în localităţi. Ne dorim să deseneze treceri pietonale adevărate acolo unde este nevoie de ele, să facă toate marcajele, să repare drumurile, să pună indicatoarele necesare. Doar aşa vom spori securitatea în trafic. Fiecare trebuie să depună efort. 

Cine sunt beneficiarii direcţi ai campaniei şi cât va dura aceasta?

Campania îi vizează pe toţi participanţii la trafic. Nu facem diferenţa dintre şoferi, pasageri sau pietoni. Vrem să-i atenţionăm pe toţi că trebuie să respecte regulile pentru  a spori securitatea în trafic. Campania se va încheia pe 11 decembrie. Toate mesajele care vor veni pe adresa noastră vor fi transmiste autorităţilor responsabile, în ideea ca problemele semnalizate să fie rezolvate. Iar pe 12 decembrie vom lansa o nouă campanie. Nu vă spun însă despre ce este vorba. Va fi o surpriză.

Care este reacţia publicului? Iniţiativa a fost salutată de către oameni?

Primim în fiecare zi zeci de mesaje de la telespectatorii noştri. Ei ne atenţionează asupra problemelor: unde nu sunt zebre sau alte marcaje rutiere, unde nu sunt indicatoare, unde drumurile sunt foarte proaste. Vin multe poze şi imagini video cu diferite nereguli surprinse în trafic. Ne-am angajat să mergem cu aceste imagini la poliţia rutieră, unde pe numele şoferilor sunt întocmite procese verbale şi le sunt date amenzi. Oamenii ne mulţumesc pentru că am lansat această campanie. Sunt foarte bucuroşi când mergem şi desenăm zebre acolo unde sunt necesare. 

Cine sunt oamenii care desenează aceste zembre şi cât de greu este să-i adunaţi?

Proiecul îl realizăm în parteneriat cu Poliţia Rutieră şi Clubul Auto din Republica Moldova. Ei sunt întotdeauna alături de noi atunci când mergem să desenăm zebre sau când mergem în şcolile din ţară. Jurnaliştii Publika TV sunt cei care le desenează. Am încercat să implicăm şi vedetele autohtone. Unele au fost mai receptive, şi le mulţumim pentru aceasta. Altele nu se aventurează, însă, să renunţe la agenda pe care o au şi să meargă cu noi. Atunci când mergem în şcoli le ducem postere realizate în baza fille-urului „Mulţumesc, poftim, scuzaţi” de la Publika TV. Este o informaţie special pentru copii, unde este explicat clar cum trebuie să traversezi strada. Am făcut şi abţibilduri reflectorizante pe care elevii le pot lipi pe ghiozdane. Le-am făcut în special pentru şcolile din sate. Acestea luminează noaptea, astfel încât şoferii să vadă copii care merg pe drum.

Ce vă motivează să mergeţi mai departe cu acest proiect?

Vrem să schimbăm lucrurile şi cred că asta ne stă în puteri. Cred că şoferii care urcă beţi la volan trebuie pedepsiţi penal şi nu administrativ, cum se întâmplă acum. Mai mult, jumătate dintre ei reuşesc să scape chiar şi fără amenzi, iar acest lucru este inadmisibil. Şi pietonii care traversează strada neregulamentar trebuie sancţionaţi, iar amenzile trebuie să fie usturătoare. Cred că legea trebuie schimbată, altfel lucrurile nu vor merge spre bine. Iar reacţiile pe care le avem de la oameni, chiar şi de la autorităţi ne fac să mergem mai departe.

Cât este de greu să realizezi astfel de campanii în Moldova?  

Oamenii sunt foarte receptivi la astfel de iniţiative, deşi ne-a trebuit mai mult timp să-i deprindem cu asta. Aşa cum suntem o televiziune de ştiri, lucrăm în timp real, ceea ce este o premieră absolută pentru Moldova. E mai greu cu autorităţile. Birocraţia încă ne mai dă bătăi de cap. Funcţionarii sunt mai închişi de felul lor. Dacă ar fi voia lor, nu ar scoate nimic în presă. Oricum, trebuie să recunoaştem că în ultima perioadă lucruile s-au schimbat spre bine şi cred că la asta am contribuit şi noi, Publika TV. În campania „Fii atent la drum! Eşti aşteptat acasă.” avem tot suportul Poliţiei Rutiere şi le mulţumim mult pentru aceasta. 

Cum se pot alătura acestei campanii oamenii interesaţi?

Toţi doritorii de a participa la campanie ne pot scrie pe contact@publika.md sau fiiatent@publika.md. 

Vă mulţumesc pentru interviu.

Realizat de Daniela Caraiman

Interviu cu Elena Racu

Elena Racu, absolventa Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, a Universității de Stat din Moldova, continuă șirul de acțiuni civice inițiate încă din liceu. În prezent este masterandă în cadrul facultății enunțate mai sus la programul Jurnalism European. Originară din Criuleni, Elena își consacră cea mai mare parte a timpului activităților civice din capitală.

În ziua când am realizat interviul a aflat că a fost selectată în cadrul unui proiect media german de realizare a unui scurt metraj pe tema discriminării. Vă invit să o cunoașteți și voi…

Daniela: Pentru început, povestește-ne ceva despre tine.

Elena: Sunt o tânără căreia îi place să respire aer de televizune, de emoția stand up-ului. Studiile de masterat în jurnalism care le urmez acum, sunt o dovadă că mass- media este biotopul în care mă simt cel mai bine. Stagiile de practică de la Postul Național de Televizune au fost premisele care au cristalizat și mai tare relația mea cu lumea jurnalismului.  Adiacent sunt pasionată de poezie și dans. Cei zece ani de coreografie din ansamblul de dansuri populare Lozioara din Criuleni, și-au lăsat amprente frumoase în viața mea.

Daniela: Elena, ai participat în august 2011 în cadrul proiectului „Cultura română în viziunea tinerilor români din Republica Moldova şi Nordul Bucovinei”, deci ai putea să faci un feedback  la ceea ce s-a întîmplat în acea perioadă.

Elena: Mai întâi vreau să menționez faptul că respectivul proiect a fost finanţat de Guvernul României - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Un mare aport la organizarea acestui eveniment l-a avut coordonatorul proiectului Tudor Cojocariu, care s-a implicat major în realizarea acestei cercetări.

Au mai fost implicați domnii Emanuel Bălan și Ioan Marinica de la Asociația Pro Democrația din Tg. Neamț.

Prima etapă a cercetării a avut loc la Chișinău, zona de centru.A fost organizat un focus-grup la care au participat 10 tineri etnici români originari din mai multe localităţi ale RM. În baza rezultatelor focus-grupului au fost elaborate chestionarele pentru a doua etapă a cercetării, optându-se pentru metoda combinată (calitativă şi cantitativă) pentru o fidelitate sporită a rezultatelor.

Daniela: Care sunt scopurile, obiectivele  prioritare ale acestui proiect?

Elena: Obiectivul general îl reprezintă identificarea nevoilor culturale ale tinerilor etnici români din Republica Moldova (din cele 3 zone - Centru, Nord, Sud) şi din Nordul Bucovinei (Ucraina, Cernăuţi). Identificarea nevoilor culturale ale tinerilor din Republica Moldova şi Nordul Bucovinei va contribui la elaborarea unei strategii culturale pentru dezvoltarea unui plan de acţiuni cu scopul de a promova cultura română în cele două regiuni.

Daniela: Care  a fost  motivul pentru care ai făcut parte din aceast proiect și ce ai avut  de  învățat, câștigat?

Elena: Motivul pentru care am aplicat a fost acela de a socializa cu semeni de ai mei de peste Prut, cu reprezentanții mass-media din Bucovina, dar și pentru a cunoaște dacă au probleme în afirmarea culturii românești. Acesta a fost și un prilej de a obține o experiență culturală vastă.

Daniela: Care au fost acțiunile efectuate de tine în cadrul proiectului?

Elena: În calitate de voluntar al „Asociaţia Pro Democraţia” club Tg. Neamţ, am efectuat un studiu reprezentativ referitor la cultura română în Basarabia şi Bucovina, împreună cu voluntarii asociaţiei, printre care, Dan Nicu, Radu Osipov, Petru Sîrghi.Invitații de vază au fost jurnaliștii din Bucovina și cunoscutul om de televiziune Cristi Tabără. În final am reușit să elaborăm soluții cu scopul promovării culturii româneşti în Basarabia şi Bucovina. Totodată, şi sporirii accesibilităţii acesteia pentru consumatorii de cultură românească.

Daniela: Care au fost primele tale  activități  în domeniul voluntariatului?

Elena: Primele mele acțiuni de voluntariat au fost încă din anii de școală, când participam și eu alături de colegii mei la amenajarea parcului din orășelul meu sau a anui anumit teren. Apoi au urmat și alte activități de voluntariat prin Criuleni, care m-au stimulat să îndrăgesc atât de mult voluntariatul, căci doar voluntarii știu că volutariatul este ca o „boală incurabilă”, atât timp cât ai făcut o dată voluntariat îți vei dori să mai faci și să mai faci voluntariat.

Daniela: Datorită faptului că ai activat în televiziune, ti-a reușit să mediatizezi aceste acțiuni de voluntariat?

Elena: Pe când eram la Mesager, am realizat reportaje despre voluntari și acțiuni de voluntariat! Nici o dată nu am să uit, cum 2 ani în urmă realizam un reportaj de la Spitalul Oncologic, unde Agenţiea  de Împlinit Dorinţe, a realizat visul mai multor micuți, chiar îndeplinindu-le ultima dorință... Cel mai mult m-a mirat un băiat de 16-17 ani, care nu era conștient că zilele lui erau numărate, dar avea atâta voință și tărie de caracter, încât la sigur a uimit multe persoane din jurul său, dar și-a dorit un laptop, să îi fi văzut măcar ce față avea când l-a primit. Atunci mi-au dat și lacrimi, când o fetită de 4-5  anișori avea probleme cu văzul din cauza acestei boli incurabile precum cancerul, dar a insistat să-mi spuă totuși ce culoare au unele creioane. Atâta voință și curaj aveau acești copilași, de care noi fiind maturi nu prea dăm dovadă.

Chiar și acum dacă am ocazia să realizez cu cineva un interviu sau un reportaj care știu că ar ajuta pe cineva, o fac din propria inițiativă, cu plăcere și mă implic la maximum, fără a cere o recompensă, căci inima unui voluntar este mereu atât de încăpătoare pentru fiecare.

Daniela: Ce fel de domnișoară este Elena Racu și spune-ne dacă această domnișoară are un obiectiv stabilit  pentru un termen lung?

Elena: Elena Racu este o domnișoară a clipei! Care își dorește să cunoască câți mai mulți voluntari, să participe la cât mai multe proiecte care ar putea readuce zâmbetul pe chipul unor persoane, iar aceasta sunt sigură că va dura încă mult timp, deoarece de voluntariat nu mă las eu așa de rapid. Acum sunt fericită că am fost admisă la masterat în cadrul Universității de Stat din Moldova, continui să fac jurnalism, căci râmâne a fi visul meu de o viață și el acum este proiectul cel mai important pentru mine. Nu pot să uit de acțiunea Hai Moldova, unde m-am implicat ca voluntar alături de alți prieteni de ai mei la colectarea deșeurilor din capitală .Voi continua  să muncesc din greu pentru a obține rezultate cât mai bune. Chiar dacă la începutul anului credeam că voi uita un pic de voluntariat, uite că nu mi-a reușit. Din septembrie m-am implicat într-un proiect media, în care am rolul de voluntar și doar așa mă bucur că toate îmi reușesc, căci cel mai plăcut pentru un voluntar cât și pentru un om este rodul muncii sale...

Mulțumesc pentru interviu oferit.

Realizat de Daniela Caraiman

Despre eroina materialului de astăzi am foarte multe de povestit. Un exemplu viu de activism şi  implicare în o mie şi una de activităţi, care nu fac decît  să îi aducă beneficii în viaţa de student, de voluntar,  în viaţa de zi cu zi. Vorbim astăzi cu Oxana Greadcenco, originară din Fîrlădeni, r-nul Căuşeni, masterandă la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava , România. Că tot studiază  la o facultatea cu profil comunicare- jurnalism, nu mi-a fost greu să  aflu multe lucruri interesante despre ea, şi nu doar!

Primul meu contact cu voluntariatul a fost în timpul liceului, la Fârlădeni, raionul Căuşeni. Aveam un Senat al elevilor şi organizam mai multe acţiuni împreună cu colegii mei. Ulterior, venind la facultate, am fost « adoptată » de către un ONG (Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia – GIRB), format din studenţi basarabeni care-şi făceau studiile la Suceava, de care nu m-am « dezlipit » nici până astăzi, după mai mult de 3 ani.

Acum, fiind la masterat, îmi rămâne destul de mult timp liber pe care-l dedic voluntariatului. În timpul perioadei de licenţă, le-am îmbinat tot timpul. Am fost studentă la Comunicare şi Relaţii Publice, iar ceea ce făceam în cadrul GIRB-ului erau, în mare parte, şi lucruri învăţate la facultate – organizarea de evenimente, campanii, redactare de ştiri, promovarea online etc.

Alături de colegii mei din GIRB am încercat tot timpul să organizăm evenimente prin care să promovăm imaginea Basarabiei în România. În fiecare an organizăm « Ziua Naţională a Tuturor Românilor », Festivalul « BASARABIA », lansări de carte ale scriitorilor basarabeni, conferinţe cu invitaţi din R.Moldova, expoziţii de fotografie, proiecţii de film, spectacole. O campanie reuşită a fost « Trimite o carte peste Prut », prin care am reuşit să ajutăm două şcoli din R.Moldova cu fonduri de carte. Un alt proiect interesat în care am fost implicată e « Suceava Citeşte », eveniment prin care se promovează lectura.

Nici în România, nici în Republica Moldova, nu există încă o cultură a voluntariatului, aşa ca în ţările occidentale. E un fenomen extraordinar şi mi-ar plăcea ca tot mai mulţi tineri să se molipsească de el. Pe lângă satisfacţia personală, voluntariatul te ajută şi în pregătirea profesională, păcat doar că mulţi ironizează acest aspect şi consideră implicare într-un ONG o pierdere de timp.

Dacă ar exista mai multe ONG-uri, probabil, ar creşte şi numărul celor interesaţi de voluntariat. Organizaţiile trebuie să aibă un domeniu de activitate cât mai divers, aşa încât orice tânăr să se regăsească în aceste activităţi şi să dorească să-şi dedice cât mai mult timp voluntariatului. Voluntariatul trebuie practicat, mai întâi de toate, pentru satisfacţia personală, apoi pentru CV.

 Iuliana Mămăligă