(Video) Care ar putea fi livrabilele Parteneriatului Estic pentru următorii ani
Parteneriatul Estic, lansat în 2009, a înregistrat mai multe rezultate majore. Au fost semnate Acorduri de Asociere, a început punerea în aplicare a Zonelor de Liber Schimb Aprofundate și Cuprinzătoare și a fost lansat regimul de călătorie fără vize cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Uniunea Europeană a reușit să ajute aceste țări să-și modernizeze economiile, să diversifice fluxurile comerciale, să-și îmbunătățească securitatea energetică regională, să contribuie la consolidarea societății civile și a pluralismului politic în întreaga regiune. Totuși, situația politică, geopolitică și de securitate din regiunea Parteneriatului Estic rămâne fragilă și volatilă. Acest lucru este afectat și mai mult de pandemia COVID-19 și de impactul economic și social al acesteia.
Aceasta este una din principalele concluziile ale video-ului realizat în baza Non-Paper-ului „Livrabilele post-2020 ale Parteneriatului Estic pentru cele trei țări asociate UE – Georgia, Republica Moldova și Ucraina”, prezentat la sfârșitul lunii octombrie cancelariilor europene, instituțiilor UE și celor trei țări asociate ale Parteneriatului Estic.
Astfel, având în vedere lecțiile învățate din ultimul deceniu, IPRE, în parteneriat cu 37 de cercetători și experți din mai multe think-tank-uri din UE, Georgia, Moldova și Ucraina, a elaborat în cadrul Non-Paper-ului mai multe livrabilecheie ale Parteneriatului Estic pentru următorii 5-10 ani, structurate pe șase direcții prioritare:
- Securitatea: O Europă mai puternică și mai geopolitică.
- Reziliența în domeniul mediului și al climei: Un Pact Verde pentru Partenerii Estici.
- Instituții responsabile, reforma judiciară și statul de drept.
- Societăți reziliente, echitabile și favorabile incluziunii: un Parteneriat Estic centrat pe oameni.
- Economii reziliente, durabile și integrate.
- Transformare digitală.
În același timp, având în vedere Summit-ul Parteneriatului Estic din anul viitor, UE, Georgia, Moldova și Ucraina ar trebui:
- Să reconfirme aspirațiile europene, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care prevede că orice stat european poate solicita să devină membru al UE, cu condiția să respecte standardele UE legate democrație și statul de drept.
- Să adopte un plan cuprinzător pentru integrarea treptată a Georgiei, Moldovei și Ucrainei în Piața Unică a UE, în baza celor patru libertăți.
- Să consolideze instituțiile democratice, statul de drept și lupta împotriva corupției în întreaga regiune a PaE, în conformitate cu aspirațiile țărilor asociate.
- Să aprofundeze cooperarea în domenii absolut esențiale precum securitatea și mediul.
- Să convină asupra unui Plan de Investiții și Redresare Economică, flexibil, cuprinzător și adaptat la necesitățile țărilor PaE, care să ajute la depășirea provocărilor pandemiei și să contribuie la dezvoltarea durabilă.
„Deși punerea în aplicare a reformelor necesită o voință politică consecventă și puternică din partea elitelor pro-reformă, rolul UE în sprijinirea acestor reforme este indispensabil, prin oferirea de stimulente pentru liberalizarea comerțului, furnizarea de evaluări a politicilor și legislațiilor naționale și prin sprijinirea creării unor instituții funcționale. Aplicarea în continuare a unei condiționalități mai inteligente, mai adaptată la context și mai țintită este foarte important”,menționează Iulian Groza, Directorul Executiv IPRE.
Pentru mai multe detalii, consultați Non-Paper-ul în limba Română aici, în Engleză aici, în Ucraineană aici, în Georgiană aici și în Rusă aici.
Acest video a fost elaborat în cadrul proiectului „Poduri de legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat de către IPRE, cu suportul Fundației Soros Moldova.