Care sunt prioritățile și provocările relațiilor Republicii Moldova cu UE după 2020

Distribuie prietenilor:


Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova și cu sprijinul oferit de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova, a organizat, marți, 30 iunie 2020, discuția online „Parteneriatul estic după 2020: prioritățile și provocările relațiilor Republicii Moldova cu UE”.

Scopul evenimentului a fost de a aborda principalele provocări și priorități pentru relațiile Moldovei cu Uniunea Europeană în contextul viitoarelor livrabile ale Parteneriatului Estic (PaE), prioritățile actualizate pentru noua Agendă de asociere UE-Moldova și evoluțiile recente din Moldova. Discuția a oferit ocazia unui dialog cu participarea actorilor guvernamentali, reprezentaților instituțiilor UE, a cercetărilor și reprezentanților societății civile.

În continuare vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Martin Sieg, Director al Reprezentanței KAS în Republica Moldova și România: „Când vorbim despre Parteneriatul Estic este clar că putem menționa rezultatele atinse pe dimensiunea comerțului, liberalizarea regimului de vize și relațiile bilaterale. Totuși, există un aspect pe care aș dori să-l scot în evidență și anume că Parteneriatul Estic a fost conceput pentru a promova democrația, statul de drept și buna guvernare. Cred că în aceste domenii nu s-a atins un progres major. Poate unul dintre lucrurile pe care le-am putea discuta este ce ar trebui să facem de azi înainte și ce acțiuni ar trebui să întrepridem pentru a dezvolta Parteneriatul Estic și a îmbunătăți domeniile sus-menționate, pe care le consider prioritare pentru consolidarea relațiilor dintre UE și Republica Moldova”.

Oleg Țulea, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Pe dimensiunea relațiilor Republicii Moldova cu UE, sunt câteva aspecte ce trebuie menționate. În primul rând, se împlinesc șase ani de la semnarea Acordului de Asociere. Acești șase ani au fost complicați din punct de vedere politic. Printre principalele provocări întâlnite se numără frauda bancară, dar și anularea rezultatelor alegerilor pentru primăria Chișinău. Este clar că credibilitatea noastră a fost serios compromisă. În ciuda acestor provocări, în acești șase ani am reușit să aducem mai aproape țara noastră de UE, un rezultat atât al Republicii Moldova, cât și a UE. Comerțul nostru extern este orientat către piața UE, inclunzând o rată a exporturilor de 68-69%. Cetățenii noștri călătoresc în UE fără vize, doar cu pașaportul biometric. În toată această perioadă, noi am avansat pe dimensiunea dialogului cu UE, în pofida instabilității de ordin politic sau economic”.

Ina Coșeru, Coordonator FSC din cadrul PaE, Președinte al Centrului Național de Mediu: „Platforma Națională este implicată în monitorizarea implementării Acordului de Asociere de către Republica Moldova. Ultima declarație redactată de către noi ține de legea ONG-urilor, inclusă în condiționalitățile UE pentru debursarea celei de-a doua tranșe din asistența macrofinanciară. Aici aș vrea să vă asigur că vom monitoriza aplicarea prevederilor acestei legi în Republica Moldova. Un alt aspect important ține de dezvoltarea ONG-urilor la nivel regional și aș vrea să mulțumesc Comisiei Europene pentru suportul acordat societățiile civile din regiune și să subliniez încă o dată rolul crucial al societății civile pentru sustenabilitatea Parteneriatului Estic”.

Luc Devigne, Director General adjunct pentru relații cu Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală și OSCE în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE): Noi continuăm lucrul asupra strategiei pentru viitorul Parteneriatului Estic și ne vom concetra asupra obiectivului general de consolidare a rezilienței Parteneriatului Estic. Ne propunem valorificarea acestui obiectiv prin intermediul a cinci priorități. În primul rând, este vorba de o economie care livrează pentru toți, inclusiv pentru tineri, printr-o interconectivitate mai mare. În al doilea rând, vom încerca să consolidăm transparența instituțiilor și statul de drept. Trei, vom susține transformarea verde, care este o prioritate a Comisiei Europene. Patru, vom oferi suport pentru procesul de digitalizare pentru a răspunde inclusiv problemelor legate de corupție. În al cincilea rând, vom ajuta la construirea societăților inclusive. Pe lângă aceste elemente, trebuie să subliniez că reforma sectorului de justiției, lupta anti-corupție și depolitizarea instituțiilor rămân prioritățile noastre legate de Republica Moldova”.

Mathieu Bousquet, Șef de Unitate, Georgia și Moldova, DG NEAR, Comisia Europeană: „Trebuie să subliniez că răspunsul la criza COVID-19 pentru țările Parteneriatului Estic a venit din partea Team Europe, care include inclusiv instituțiile financiare internaționale cu care lucrăm: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, dar și statele membre UE. Noi am încercat să răspundem rapid la situația curentă și să ajutăm Republica Moldova prin programe bilaterale, adițional la cele 320 de milioane de euro sub formă de granturi pentru Parteneriatul Estic. Actualmente suntem în proces de negociere al unui nou Memorandum de Înțelegere în valoare de 100 de milioane de euro sub formă de asistență macro-financiară. UE continuă să ajute Republica Moldova și cetățenii Republicii Moldova”.

Michael Gahler, Membru al Parlamentului European, Vice-președintele Grupului PPE, Membru AFET: „Pentru mine o problemă de interes în contextul alegerilor prezidențiale este că partidele din Republica Moldova nu vor avea acces să-și conducă campania electorală în regiunea transnistreană, iar locuitorii regiunii vor avea acces doar la un anumit tip de informații. În contextul transportării organizate a alegătorilor la urne, aceste practici nu sunt nici pe departe corecte. Noi, ca membri ai Parlamentului European, păstrăm o poziție unită cu privire la agenda relațiilor cu Republica Moldova și așteptărilor pe care le avem de la acest dialog”.

Petras Auštrevičius, Membru al Parlamentului European, Raportor al Parlamentului European pentru Parteneriatul Estic (Grupul Renew Europe): „Putem observa un progres important pe dimensiunea relațiilor cu țările asociate la Uniunea Europeană. Ce ține de Parlamentul European, noi am livrat un mesaj mai optimist față de Consiliul UE și Comisia Europeană. Am vorbit despre aspirațiile europene și perspectiva europeană, care trebuie recunoscute. Trebuie să avem o agendă mai ambițioasă față de țările asociate ca Republica Moldova, Ucraina și Georgia. De aceea, aș dori să vorbesc despre Parteneriatul Estic făcând referință doar la principiul „mai mult pentru mai mult” și nu la „mai puțin pentru mai puțin”. Trebuie să ne concentrăm eforturile asupra integării diferențiate. A venit timpul să recunoaștem rezultatele sectoriale și o pregătire mai bună a unor țări asociate pe anumite dimensiuni de cooperare cu UE”.

Cristina Gherasimov, Cercetător în cadrul Consiliului German pentru Relații Externe (DGAP, Berlin): „Prioritățile-cheie pentru relațiile Republicii Moldova cu UE ar trebui să fie legate de asigurarea corectitudinii alegerilor prezidențiale din toamna acestui an. În al doilea rând, trebuie să ne asigurăm că suportul UE pentru depășirea crizei COVID-19 în Republica Moldova va ajunge la beneficiarii finali și nu va fi utilizat în scopuri electorale. Ce ține de prioritățile pe termen mediu, ar trebui să facilităm dezvoltarea ÎMM-urilor, a sectorului de tineret și reforma sectorului de sănătate. În același timp, este esențială susținerea sectorului de artă și cultură, mai ales în condițiile actuale de criză”.

Dragoș Tudorache, Membru al Parlamentului European, Raportor al Parlamentului European pentru Republica Moldova (Grupul Renew Europe): „Prima componentă, care este importantă pentru Chișinău, este Acordul de Asociere, care nu e chestiune doar de cadrul legal, prin care R. Moldova și-a făcut o opțiune politică, strategică, ci de fapt este un model de guvernanță, democrație, pe care un stat a ales să-l facă. A doua componentă ține de buna guvernanță, care este cel mai important pilon, pentru că este unul politic și merge la esența acelei opțiuni de model democratic. A treia componentă este cea economică. Cifrele arată, poate, o poveste de succes și Acordul de Asociere, dar acesta a dat R. Moldova accesul la o piață enormă, care a diversificat baza de beneficiari a acelor libertăți economice pentru antreprenorii moldoveni. Deci, Acordul de Asociere este unul bun și trebuie să îl continuăm.”

Nicu Popescu, Director al Programului Europa Extinsă în cadrul Consiliului European pentru Afaceri Externe (ECFR, Paris), ex-ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Odată cu această criză COVID a mai fost demonstrat un lucru că UE este primul și principalul partener, care dorința, interesul, capacitatea să ajute sistematic R. Moldova, atât în plan medical, cât și economic. Aș vrea să contrastez asistența UE cu discuțiile ce țin de asistența rusească. Astăzi, R. Moldova plătește mai mult pentru gazul rusesc decât plătește Germania, bunurile moldovenești, care ar putea fi exportate pe piața rusă, rămân în continuare blocate și, evident, a fost foarte îngrijorătoare această tentativă de a trafica prin acordul de împrumut de 200 mln dolari acea prevedere, care putea să fie un fel de paravan pentru niște scheme prin care cetățenii moldoveni ar fi fost furați din nou. Acest fapt denotă încă odată cine de fapt este gata să ajute în continuare R. Moldova. Criza din ultimele două luni a mai developat un comportament straniu, când guvernarea încerca să promoveze o politică externă echilibrată, dar în realitate ne-am trezit izolați, iar acele atacuri anti-UE destul de sistematice a demonstrat această problemă”.

Pentru mai multe detalii puteți urmări înregistrarea video a evenimentului aici.

Aceste eveniment a fost organizat de IPRE în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și  Platforma Națională a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer în cadrul proiectului „Dialog de politici privind viitorul Parteneriatului Estic”.


Distribuie prietenilor:


Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet