Copiii cu nevoi speciale din satele raionului Cahul vor putea frecventa mai ușor Centrul de zi pentru copii cu dizabilități datorită unui microbuz special adaptat, care a fost procurat de Centru  cu sprijinul Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova. Microbuzul a fost transmis astăzi, 19 octombrie 2022, în cadrul ceremoniei de sărbătorire a 20 de ani de activitate a Centrului din Cahul.

Specialiștii Centrului oferă copiilor și părințiilor servicii sociale și educaționale specializate, inclusiv ședințe de kinetoterapie, terapie logopedică, consiliere psihologică și psihopedagogică. „Achiziționarea, din resursele Uniunii Europene și Fundației Soros Moldova, a unui mijloc de transport adaptat pentru copiii cu dizabilități ne permite să extindem serviciile Centrului și să asigurăm acces pentru 25 de copii din localități îndepărtate de municipiul Cahul. Până acum, Centrul era frecventat doar de copiii din oraș”, a declarat la eveniment Svetlana Busuioc, directoare executivă a Asociației Obștești „ActiveWomen”, organizație care implementează proiectul „Accesibilitate copiilor pentru o viață decentă”.

Din luna februarie 2023, transportarea copiilor către Centru, cu microbuzul adaptat, va fi preluată și finanțată de către Direcţia Generală Asistență Socială și Protecția Familiei Cahul. „Consiliul Raional Cahul a acceptat cu toată deschiderea să fie partener în acest proiect, întrucât interesul nostru este ca toți copiii din raionul Cahul, indiferent de statutul social, dizabilitate sau etnie, să aibă șanse egale la o viață decentă”, a spus președintele raionului Cahul, Nicolae Dunas.

„Cu sprijinul Uniunii Europene, în localitățile Republicii Moldova se implementează mai multe proiecte în domeniul dezvoltării serviciilor sociale, inclusiv a celor destinate copiilor, întrucât ne dorim să construim comunități incluzive, în care și copiii, și adulții să beneficieze de oportunități și șanse corespunzătoare vârstei și intereselor lor”, a menționat Victoria Neaga, manageră de proiecte la Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Fundația Soros Moldova promovează educația incluzivă, egalitatea de șanse, non-discriminarea. Astfel, toți locuitorii Republicii Moldova au dreptul să beneficieze de acele servicii sociale, de care au nevoie. Rolul nostru este să ajutăm societatea civilă, care acționează împreună cu autoritățile, să creeze și să asigure funcționalitatea acestor servicii”, a declarat Liliana Gherman, directoarea departamentului Sănătate Publică, Fundația Soros Moldova.

Proiectul „Accesibilitate copiilor pentru o viață decentă” are un buget de 52 604 de euro și este implementat de Asociația Obștească „ActiveWomen” din Cahul din resursele Uniunii Europene în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu IP Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.

Emoții de nedescris, inovație, tehnologie, networking și oportunități - despre asta a fost prima ediție a Moldova Startups Day, organizată la București. Pentru prima dată, ecosistemul de startup-uri din Republica Moldova a fost prezentat în fața comunității de investitori și oameni de afaceri din România. 

XY Partners, accelerator de startup-uri din Republica Moldova, în colaborare cu Early Game Ventures, Startup Moldova și Yep Moldova a organizat pe data de 18 octombrie curent „Moldova Startups Day”. Astfel, 14 start-up-uri din Republica Moldova și-au prezentat ideile inovative de afaceri. 

Echipele prezente au demonstrat că ecosistemul de startup-uri din Republica Moldova se dezvoltă tot mai mult și are potențial de a accede piețele internaționale. 

Având la dispoziție câte 3 minute în cadrul sesiunii de pitching, fondatorii de startup-uri au reușit să impresioneze publicul prezent prin ingeniozitate și munca enormă pe care o depun zi de zi pentru a crește afacerile și au demonstrat că fiecare idee merită o șansă. 

La rândul lor, investitorii și oamenii de afaceri au apreciat creativitatea, talentul și capacitatea de inovație a fondatorilor de afaceri din Republica Moldova. Unii dintre ei au ales afaceri cu care vor discuta despre posibile investiții, le vor putea oferi mentorat sau chiar vor stabili viitoare colaborări. 

În cadrul ceremoniei de deschidere oficială a participat și ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, care a venit cu un mesaj de încurajare pentru participanții la eveniment, subliniind cât de importantă este susținerea afacerilor la început de cale și colaborarea dintre Republica Moldova și România. 

„Este important ca la începutul oricărei cariere să ai o susținere, e important, pentru că fiecare din noi a fost la început un startup și când ești un startup, sigur contezi pe tine, dar în același timp contezi și pe susținerea celor din jur: părinți, prieteni, oameni pe care îi întâlnești în perioada studenției. 

În cazul startup-urilor de astăzi, sunteți oameni care aveți niște idei care prezintă interes, de care v-ați legat viitorul și care vă pot propulsa la o etapă mai bună în dezvoltarea dvs. și a companiilor. Consider important ca ideile care mișcă lumea și sunt în spatele tuturor schimbărilor spre bine să se conecteze cu posibilitățile financiare și noile tehnologii, care să vă ajute să realizați aceste idei și să le valorificați pe deplin. 

Startup-urile din Republica Moldova sunt avantajate de contextul actual, o integrare mai rapidă a Republicii Moldova cu spațiul economic din România, de fapt, spațiul nostru economic devine unic. Venirea dvs. astăzi aici este manifestarea acestei tendințe”

La rândul său, Ion Sturza, fondatorul Elefant.ro și președintele Fribourg Capital, a îndemnat investitorii să ia în considerare startup-urile din Republica Moldova atunci când oferă finanțare. 

„Zilele trecute am revenit dintr-o vizită din SUA, Seattle. Acolo am comunicat cu diaspora moldovenească și surpriza a fost că vecinii lui Bezos sunt moldovenii milionari care lucrează în companii unicorn. (...) În Republica Moldova există potențial, există talente, și asta o dovedesc mai multe companii care au originea în Republica Moldova și care s-au bazat pe talentele de acolo și de aceea eu încurajez investitorii sa se uite atent la startup-urile din Republica Moldova.”

Dan Călugăreanu, partener Early Game Ventures, a menționat că susținerea românească este importantă pentru dezvoltarea startup-urilor din Republica Moldova. 

„Înțelegem cu toții că trebuie să ajutăm, să punem umărul pentru a reuși să transferăm mica noastră experiență către colegii din Republica Moldova. Ecosistemul românesc a crescut din 2012 până acum destul de mult, ceea ce se simte și în discuțiile cu colegii VC din alte țări. Am fost săptămâna trecută la Paris, la conferința de venture capital, unde am văzut și cele bune și cele rele: o atitudine ușor îngrijorată asupra ideii de investiție, dar și atitudinea de căutare permanentă de a găsi perlele mișcând fiecare piatră, atât companii cât și fondatori de calitate”.

Cosmin Curticapean, vicepreședinte TechAngels, și-a exprimat admirația față de startup-urile lansate în Republica Moldova, menționând că, este timpul pentru a vorbi despre un ecosistem comun de startup-uri format între Republica Moldova și România.  

„Aș zice că start-up-urile și fondatorii care sunt din Moldova sunt acasă și aici, de asemenea, aș vrea să începem a vorbi despre un singur ecosistem, cel de fondatori români de startup-uri, și nu neapărat de moldoveni și români. Evenimentul de astăzi este un început pentru un astfel de demers. Spun asta pentru că am întâlnit în ultimii câțiva ani niște fondatori și start-up-uri de excepție din punct de vedere al morfologiei lor. Acum se vorbește destul de frecvent despre blestemul geografiei. Probabil fondatorii de multe ori încearcă să creeze startup-urile acestea pentru a-și dezvolta cariera sau a face bani, a deveni milionari sau nu, dar realitatea este că frumusețea businessului de startup constă în faptul că pornesc de la o misiune, o problemă pe care o rezolvă. Prin urmare, cred că acesta e stratul care poate să niveleze lucrurile între ecosistemele acestea. (...) În 2019 am fost invitat să fac o prezentare la o conferință fintech, și am întâlnit acolo câteva startup-uri din Moldova. Am întâlnit acolo ceva extraordinar și a fost momentul în care am identificat că startup-urile din țările mici, precum România sau Moldova sau luate împreună, au un avantaj extraordinar. Succesul de multe ori nu se măsoară în bani, ci în modul în care o companie reușește să-și dezvolte cultura, și cred că asta se poate face și în Moldova, și în România, și împreună.”

La rândul său, Olga Melniciuc, fondatoarea BAM și investitii.md a vorbit despre cât de mult s-a dezvoltat sectorul IT în ultima perioadă în Republica Moldova și despre avantajele startup-urilor din Republica Moldova. 

„Vreau să vă povestesc că industria IT din Moldova ajunge la peste 400 milioane dolari, ceea ce pentru noi înseamnă o creștere de aproape 5 ori în ultimii 5 ani? Ori să vă povestesc despre faptul că am crescut exporturile de servicii și produse IT în ultimii 15 ani de 10 ori? Să vă spun că avem peste 10 mii studenți care învață în sectorul IT și acest număr este în creștere? Sau să vă povestesc despre faptul că avem una dintre cea mai facilă politică fiscală pentru sectorul IT? 

Noi avem aici multe avantaje. Cunoaștem limba rusă și limba română și putem vorbi cu diferite culturi, oameni și naționalități diferite, în afară de faptul că mai cunoaștem și o limbă străină. Nu ne sperie munca grea și putem lucra oricând, oriunde dacă avem scopul de a munci, și suntem modești, dar venim dintr-o țară cu mai puține posibilități acum, iar asta ne face angry și hungry pentru a obține și a ne zbate pentru a obține succesul nostru. 

Aș vrea astăzi să atrageți atenție anume la aceste avantaje, dar de fapt sunt mult mai multe.”

Ce startup-uri au participat la Moldova Startups Day:

•  unde.io;
•  Les Perles;
•  Bloomcoding;
•  ROCMAN;
•  Dely.io;
•  ViarLive;
•  Lectio;
•  FLORAL SOUL;
•  TalkEarn;
•  Mentors Hub;
•  Edusmart;
•  Fagura;
•  ClickSchool;
•  BOLDEexperience.is.

Astfel, investitorii au avut posibilitatea să cunoască și să interacționeze cu afacerile dezvoltate în Republica Moldova. 

La rândul lor, fondatorii de companii s-au ales cu sfaturi și aprecierea investitorilor, care au remarcat potențialul afacerilor prezente la eveniment. 

Fiind la prima ediție, Moldova Startups Day a reușit deja să câștige admirația investitorilor din România. Aceasta fiind o oportunitate enormă pentru creșterea și scalarea afacerilor.

Mai multe detalii despre fiecare echipă veți găsi accesând acest site, și veți putea selecta startupurile pe care ați fi interesați să le cunoașteți mai bine și să le susțineți cu Mentorat, Investiții sau Intro Clienți.

Pentru sesiunea de networking oaspeții și participanții au savurat un pahar de vin alb, rose sau roșu de la partenerul evenimentului Purcari Wines. 

Evenimentul a fost organizat de XY Partners, accelerator de startup-uri din Republica Moldova, în colaborare cu Early Game Ventures, Startup Moldova și YEP Moldova. Partener al evenimentului este Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova și Suedia. 

La început de cale, ideile au nevoie să fie susținute și încurajate. La fel și start-up-urile participante în cadrul Moldova Startups Day au nevoie de aprecierea oaspeților și investitorilor prezenți la eveniment, precum și de sprijinul celor de acasă. Dezvoltarea unei colaborări între start-up-urile din București și Chișinău înseamnă noi oportunități pentru mediul afacerilor tehnologice și inovative din România și Republica Moldova. Astfel, antreprenorii vor fi și mai motivați să-și scaleze businessurile. 

În acest context, i-am întrebat pe invitații speciali de la Moldova Startups Day despre cât de importantă este colaborarea dintre companiile de la Chișinău și București și de ce tinerii cu idei inovative au nevoie de susținerea investitorilor de peste Prut. 

Ion Sturza, fondator Elefant.ro, președinte Fribourg Capital:

„La Chișinău s-a consolidat o comunitate de specialiști IT care generează inovație. În același timp, la București sunt concentrate companii internaționale, dar și fonduri VC în căutare de proiecte noi pe care pot să le ofere startup-urile moldovenești.

În recenta mea vizită în SUA am întâlnit mai mulți specialiști din Republica Moldova, care au început acasă și acum continuă să inoveze în America, în cadrul unor companii de succes. Aceasta este o dovadă de potențial, talent tehnic și managerial de care dau dovadă start-uperii și specialiștii din Republica Moldova.”

Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia: 

„Ne bucurăm să fim parteneri ale celor 14 echipe de start-ups din  Republica Moldova ce au ambiția să acceadă pe piața românească, să își extindă echipa de parteneri și orizontul modelului de afaceri. Proiectul Tehnologiile Viitorului, prin activitățile sale desfășurate cu actorii cheie naționali și lideri globali în inovații digitale - precum Estonia, SUA, Suedia -  consolidează ecosistemul start-ups din Moldova și promovează un mediu de afaceri vibrant în care inovația și sustenabilitatea merg mână în mână”. 

Dan Călugăreanu, Partener Early Game Venture
„Sunt onorat să fiu parte a acestui eveniment. Este important ca ecosistemul românesc de tehnologie să ajute frații noștri de peste Prut. În cadrul Moldova Startups Day mă aștept la multă energie din partea fondatorilor de companii din Republica Moldova.”

Mălin Ștefănescu, președintele Tech Angels 

„TechAngels îndrăgesc Moldova de dincolo de Prut și își doresc sa fie alături, contribuind la crearea unui ecosistem de startup-uri care va fi mereu aproape de noi.”

Cosmin Curticapean, vicepreședinte TechAngels

„Ecosistemul de startup-uri din Moldova a început să-și facă simțită prezența în Estul Europei și nu numai, iar evenimente precum „Moldova Startup Day” deschid porțile spre recunoașterea  Chișinăului ca un hub cu potențial ridicat de inovație atât pentru investitorii din România cât și din alte țări europene. Comunitatea de Business Angels din România, în general, și TechAngels, în special, are know-how extins și necesar pentru asistență și suport de dezvoltarea a unor povești de succes și implicit anticipăm un  potențial de sinergie ridicat.

Dorim să vedem cât mai multe startup-uri din Moldova, dar și din România care au ambiția de a scala pe piețe mari și de porni încă din prima zi cu o strategie de scalare a produsului/serviciului pe care îl dezvoltă tocmai pentru că se nasc în cadrul unor piețe mici.”

Moldova Startups Day e conceput să deschidă ecosistemul startup-urilor din Republica Moldova pentru comunitatea investitorilor români. Totodată, acesta va evidenția direcția și progresul înregistrat de antreprenorii basarabeni.

Mai multe detalii despre Moldova Startups Day și echipele care vor prezenta afacerile în fața comunității de investitori din România găsiți, accesând site-ul sau pe Facebook. 

Pe 18 octombrie va avea loc inaugurarea Moldova Startups Day la București. Evenimentul este organizat de XY Partners, accelerator de startup-uri din Republica Moldova, în colaborare cu Early Game Ventures și Startup Moldova. Partener al evenimentului este Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova și Embassy of Sweden in Chisinau.

Începând cu luna septembrie 2021, în or. Criuleni și satele din componența primăriei a fost implementat  un  proiect orientat spre îmbunătățirea managementului deșeurilor, cu suportul partenerilor europeni. Detalii despre proiectul realizat la Criuleni ne oferă Andrij Dichtaruk, managerul acestuia, în cadrul Caritas Czech în Moldova.

– Vă rog să ne dați mai multe detalii despre Dvoastră și proiectul pe care l-ați implementat la Criuleni.
– Sunt Andrij Dichtaruk, sunt din Slovacia și lucrez în organizația Caritas Cehia în Republica Moldova. În ultimul an, Caritas Cehia a implementat proiectul orientat spre îmbunătățirea managementului deșeurilor în or. Criuleni, proiect cu denumirea ”Dezvoltarea unui sistem funcțional și sustenabil de gestionare a deșeurilor în Criuleni”. Finanțarea aparține Guvernului Slovaciei prin Agenția de cooperare SlovakAid. Proiectul este implementat, de fapt, de două organizații: din partea Slovaciei este partenerul nostru Caritas
Slovakia, și noi, Caritas Cehia în Moldova. Donatorul urmărește scopul ca cele mai bune practici din Republica Slovacă să fie transmise în Moldova. Oficial, proiectul a luat sfârșit la finele lunii august, curent. 

– Cine au fost partenerii locali și ce rol a avut fiecare în acest proiect?
– La nivel local ne-a ajutat foarte mult Asociația Obștească”Fiecare Contribuiepentru Schimbare”. Parteneri oficiali și beneficiari ai proiectului  au fost Primăria Criuleni și ÎM ”Comunservice”. Lor le-am transmis infrastructura procurată.

– De ce anume Criuleni a fost selectat pentru acest proiect și care au fost avantajele colaborării cu comunitatea Criuleni?
– N-am luat eu această decizie, dar am discutat despre asta de multe ori cu colegii. Au fost mai multe circumstanțe, dintre care o organizație locală – AO FCPS, care implementase deja unele proiecte și a făcut-o reușit, plus autoritățile locale s-au dovedit deschise spre a schimba ceva în acest sens, să ia decizii noi. Un alt factor – colaborarea. Primăria Criuleni este un partener foarte bun, ceea ce nu întâlnești peste tot în Moldova. Nu se lucrează ușor cu toate primăriile, nu întotdeauna consiliile locale acceptă să participe la asemenea proiecte, să accepte schimbări.

Foto (de la stânga la dreapta): Alexei Grajdian, coordinator local, Galina Bujor, asistentă de proiect, Andrij Dichtaruk, manager de proiect, Caritas Cehia în R. Moldova

– Numiți principalele activități ale proiectului și ce scop a avut fiecare.  
– Scopul proiectului a fost îmbunătățirea situației ecologice în or. Criuleni, satele Zolonceni și Ohrincea, poate nu atât ca să fie peste tot curățenie, cât să fie premise favorabile pentru sănătatea populației. Oamenii au înțeles singuri că dacă gunoiștea arde mereu, această problemă trebuie cumva soluționată. Proiectul a avut trei direcții principale. Prima a fost îmbunătățirea infrastructurii. Aici, împreună cu AO FCPS, am reparat platformele pentru gunoi, am procurat containere și a fost reparată o încăpere pe teritoriul ”Comunservice”, unde se face sortarea gunoiului. Caritas a procurat o autoutilitară pentru evacuarea gunoiului, un utilaj de frezat iarbă montabil pe tractor și două tocătoare pentru crengi și masă vegetală. La
procurări atribuim și cele 30 de lăzi pentru compostare, pe care le-am repartizat familiilor din sectorul particular și unor instituții publice, pentru utilizarea resturilor vegetale. Altă direcție au fost diferite traininguri și instruiri. Instruirile au fost organizate pentru angajații ”Comunservice”, pentru angajații primăriei, sesiuni de informare pentru agenții economici, angajații instituțiilor din or. Criuleni. Au fost efectuate vizite de schimb de experiență pentru angajații întreprinderii municipale și ai primăriei – la ABC Recycling, la Telenești. Cea de-a treia direcție a proiectului au fost campania de informare a populației, evenimentele de salubrizare – două pe malul Nistrului și una la izvoare. Cu campania de informare ne-a ajutat exclusiv AO FCPS. O activitate importantă a fost eco-tabăra de vară, la care au participat 30 de tineri din Criuleni și din alte localități, dar și voluntari care ne-au ajutat în procesul de implementare a proiectului. În acest fel, informarea a fost combinată cu studiul, iar copiii și tinerii au aflat și alte informații utile, pe care le vor putea aplica în următoarele lor proiecte. O activitate importantă a fost studiul de fezabilitate și elaborarea strategiei locale de gestionare a deșeurilor în primăria Criuleni. A fost, de fapt, o activitate de bază, de la care am pornit implementarea proiectului. Se poate spune că da, este doar un document, dar de fapt este foarte important să–l avem pentru următoarele decizii: ce fel de infrastructură avem de cumpărat, cât anume, ce să facem, cum să lucreze întreprinderea municipală în anii următori. La elaborarea strategiei au lucrat atât experții locali, cehi, cât și slovaci. Un lucru important am vrut să menționez: noi am reușit să creăm o legătură puternică între primărie, ”Comunservice” și agentul economic ABS Recycling. Noi am urmărit scopul să creăm relații calitative între autoritățile locale și agenții economici, ca o parte din gunoi să fie utilizat, nu doar adunat și evacuat.

Galina Bujor, asistentă de proiect: ”Strategia, de fapt, asigură și sustenabilitatea, durabilitatea proiectului, are un plan de activități pe ani, cu responsabili și termeni clari. Strategia este rezultatul studiului de fezabilitate, este reflecția a ceea ce era în or. Criuleni și ceea ce și-a dorit APL: comunitatea să mențină un oraș curat pentru sănătate. În procesul de implementare a proiectului s-a văzut că aici, în Criuleni, comunitatea este destul de unită. Oamenii au înțeles, că dacă vor să schimbe ceva, să aibă un mediu sănătos, trebuie să participe și să acționeze”.

– Care din activități vi se pare cea mai reușită și de ce?
– Din punctul nostru de vedere, cele mai elocvente au fost acțiunile ecologice, pentru că mereu au venit mai mulți oameni decât am așteptat. Acțiunile au avut o rezonanță bună nu doar pentru că am adunat niște gunoi, dar pentru că am văzut, în rezultatul distribuirii pe rețelele sociale, care este atitudinea oamenilor față de asemenea acțiuni. A reușit și tabăra de vară. Chiar dacă fraza ”tinerii sunt vitorul nostru” e deja uzuală, noi sperăm că acești tineri, care au participat și până acum la acțiuni de salubrizare, au primit cunoștințe noi pe care în viitor le vor folosi pentru binele orașului, societății.

– Care a fost activitatea cel mai greu de realizat și de ce?
– Cel mai greu este, probabil, să explici oamenilor, de ce e nevoie de asta. Tocmai campania de informare a
fost dificilă, de aceea noi am decis ca ea să se desfășoare ”de la casă la casă”, ca să vorbim cu oamenii, să
le explicăm schimbările. Când se reparau platformele, eram în Criuleni, și oamenii pe alocuri erau furioși,
pentru că vreo platformă se mută cu locul cu câțiva metri. Că platformele sunt murdare, că pisicile sau câinii împrăștie gunoiul, li se părea mai bine decât platforma nouă cu câțiva metri mai într-o parte. Oamenii uneori se obișnuiesc cu ceea ce este rău, nu vor să schimbe nimic nici într-un caz. În asemenea proiecte cel mai greu este anume schimbarea umană. Eu cred că factorii responsabili, dacă doresc schimbări, mai întâi trebuie să pună la dispoziție infrastructura. Și noi la prima etapă asta am făcut – ne-am
ocupat de procurări, de renovări. Noi am decis mai întâi să creăm infrastructura, apoi să învățăm oamenii cum să o folosească, cum să sorteze, să le vorbim de ce este nevoie de asta. Oamenii se vor obișnui, vor învăța, însă e nevoie de timp și răbdare. Dar vreau să spun că într-o vizită de monitorizare, împreună cu colegii din Cehia, am văzut cum din containere curge lichid, e murdar pe platforme, pentru că oamenii aruncă totul laolaltă la deșeuri menajere. Când am ajuns la Chișinău, în aceeași zi, am văzut fotografii pe
Facebook că ”Comuinservice” a spălat containerele și platformele. A fost inițiativa lor și neam bucurat să vedem asta, că nu e nevoie să indicăm, dar oamenii singuri fac ordine.

– Ce ați schimba, dacă ați realiza acest proiect în Criuleni încă o dată?
– Dacă aș fi schimbat ceva, poate aș schimba termenul de implementare. Proiectul nostru a fost conceput pentru un an, dar eu cred că ar fi nevoie de mai mult timp pentru monitorizarea schimbărilor, a atitudinii oamenilor. Noi avem planificate proiecte similare, și acolo ne vom strădui să monitorizăm un timp mai îndelungat, ca să putem îmbunătăți pe viitor anumite rezultate.

Alexei Grajdian, coordonator local: 
”Criuleni a fost ales pentru că mai e un factor important pentru ecologie – proximitatea râului Nistru, adică, pentru că e importantă ecologizarea zonei, ca să nu fie poluat mai tare râul prin apele freatice. Mai
greu a fost să schimbăm percepția oamenilor despre necesitatea schimbărilor. Dacă ne uităm la platforme, la lăzile de compostare, nu toți le folosesc conform destinației. Atât în platforme, cât și în containere, au  fost investiți bani mulți și din proiectul nostru, și din proiectele partenerilor noștri, ale primăriei, de aceea autoritățile locale și agenții economici trebuie să acorde o mai mare atenție menținerii funcționalității utilajelor și insfrastructurii. Proiectul inițial nu prevedea procurarea tocătoarelor, a uniformei pentru angajații ”Comnunservice”, dar pe parcurs, când se elabora studiul și strategia, proiectul a suferit unele modificări, după necesitatea locală. Donatorul a fost flexibil și am putut procura tocătoarele, am putut să cooperăm cu FCPS și cu primăria să construim 11 platforme, pe când inițial am planificat să renovăm doar 5. Eu aș opta pentru un termen mai lung de implementare a proiectului, ca să avem mai mult timp pentru informarea sectorului particular. Cea mai mare problemă a noastră rămâne, totuși, ”Harunca”, dar acolo e nevoie de mai mult timp și alte resurse”.