Cum e să coordonezi un proiect de ajutor umanitar în Moldova? Interviu cu Cristina Rogojina de la Caritas Cehia

Cu nouă luni în urmă, activitățile Caritas Cehia se concentrau în principal pe proiecte de dezvoltare. Odată cu începerea războiului din Ucraina, Moldova a devenit o a doua casă pentru circa 95.000 de refugiați, iar organizațiile nonprofit au trebuit să se adapteze rapid la noul context. Caritas Cehia s-a alăturat efortului umanitar comun și le-a oferit oamenilor izgoniți de război adăpost, ajutor bănesc, produse de primă necesitate și suport psihologic. Am discutat cu Cristina Rogojina, manager de proiect la Caritas Cehia, despre tranziția către proiectele de ajutor umanitar și despre propria motivație de a-i ajuta pe ucrainenii care fug de război.

Cum exact îi ajută Caritas Cehia pe  refugiații ucraineni? 

De la începutul războiului, am oferit suport refugiaților adăpostiți în centrele de plasament și în gospodăriile oamenilor. În esență, noi încercăm să acoperim nevoile de bază și imediate ale persoanelor strămutate din casele lor din cauza războiului. Am dotat centrele de plasament cu echipamentele necesare și oferim sprijin în numerar refugiaților.
 
 
Grație finanțării UE, refugiații ucraineni primesc ajutor financiar, în valoare de 2.200 lei, pentru nevoile primare, plus încă 700 lei/familie pentru cheltuielile legate de sezonul rece. O altă formă de sprijin este suportul psihologic pe care îl acordăm refugiaților pentru a tămădui rănile nevăzute ale războiului.
 
Totodată, constant distribuim pachete cu produse igienice, oferim seturi cu medicamente instituțiilor medicale care deservesc refugiații, organizăm activități de coeziune a persoanelor cu populația băștinașă, iar acum dezvoltăm câteva activități de suport pentru a le asigura refugiaților un trai decent în perioada rece a anului.

Câți refugiați ați reușit să ajutați în Moldova? 

Până acum am acordat ajutor bănesc pentru mai bine de 2,600 refugiați, am oferit, prin intermediul partenerilor noștri, peste 2,700 consultații psihologice și am distribuit mai bine de 3,000 de pungi cu produse igienice de primă necesitate. 
Scopul nostru e să ajutăm circa 11,000 de refugiați până la finele lunii martie 2023. 

Prin ce diferă un proiect de ajutor umanitar față de unul obișnuit? 

Proiectele clasice au activități concrete, planificate din timp și bătute în cuie. Pe când proiectele de ajutor umanitar sunt extrem de dinamice, ele necesită multa flexibilitate și ajustare constanta a acțiunilor. Activitățile proiectului nostru se modifică mereu în dependență de fluxul de refugiați, de situația din Ucraina, de necesitățile sezoniere ale refugiaților adăpostiți la noi etc. În plus, ajutorul umanitar este un domeniu totalmente nou pentru țara noastră și pentru mine personal, însă eu îl privesc ca și o oportunitate de a învăța zilnic lucruri noi. 

Ce distinge proiectului Caritas Cehia de alte proiecte de sprijin? 

În primul rând noi am căutat să simplificăm la maxim procedurile birocratice pentru refugiați. De exemplu, pentru acordarea ajutorului în numerar am optat să colaborăm cu Poșta Moldovei care are aproximativ câte un oficiu local în orice localitate din țară. Astfel refugiații înregistrați la noi pentru ajutorul bănesc, își pot ridica banii simplu, mergând la oficiul poștal local cu actul de identitate.

În al doilea rând, ne-am dat seama că acest război este unul de durată, iar pe lângă necesitățile de bază, refugiații ucraineni vor avea nevoie de activități de coeziune și integrare socială. De aceea am inițiat o colaborare inedita cu Teatrul „M.A.D.E.” cu care vom desfășura activități educative și culturale pentru a omogeniza și interconecta comunitățile de băștinași cu cele ale refugiaților ucraineni. 

 
 
Interacțiunea cu refugiați presupune și colaborare cu autoritățile locale. Cum decurge cooperarea în acest sens?

Conlucrarea cu autoritățile locale este crucială în această acțiune umanitară comună. Autoritățile dau dovadă de empatie, deschidere și dorința de implicare, chiar dacă asta presupune muncă adițională pentru echipele lor.  De exemplu, Ministerul Sănătății, prin intermediul Centrelor de Sănătate a acceptat să distribuie refugiaților medicamentele achiziționate de către noi. La fel, autoritățile locale din raionale în care lucrăm ne-au întâmpinat cu ușile deschise și ne-au oferit tot suportul necesar în ajutorarea refugiaților cazați în aceste localități. 
 
 

Care a fost motivația personală de a gestiona proiectul de ajutor umanitar la Caritas Cehia? 

Am fost extrem de afectată emoțional când a început războiul din Ucraina. El mi-a răsturnat lumea. Nu credeam că în anul 2022, în „inima” unei Europe, se mai puteau întâmpla asemenea terori. Din prima zi în care refugiații au început să vină în Republica Moldova, îmi doream să ajut...nu știam însă cum, dar voiam să-i ajut pe toți. Acest proiect a fost soluția pe care o căutam. Prin gestionarea lui simt că ajut mult mai mulți refugiați decât aș fi făcut-o în mod individual. 

Războiul din Ucraina a adus schimbări majore în activitatea Caritas Cehia. Ce lecții putem trage din această schimbare și reorientare pe ajutorul umanitar? 

Din păcate doar în situații de criză ne reamintim cât de importantă este solidaritatea și unitatea umană. 

Războiul din Ucraina ne-a solidarizat și a scos la iveală valorile general umane care ne caracterizează pe fiecare în parte, iar Moldova a arătat o lecție de umanitate întregului glob și-a devenit cunoscută ca țară mică cu inimă mare. 

Lecția de bază pe care trebuie s-o luăm cu noi este să nu așteptăm un context de criză pentru a întinde aproapelui o mână de ajutor.

Asociația Obștească „Alianța între generații” din orașul Fălești, în colaborare cu Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial (CNCPPCI), Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Platforma Cultura a lansat Proiectul ”Instrumente muzicale populare vechi”, finanțat prin intermediul Programului Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD Moldova.

Obiectivul proiectului este de a descoperi muzicanți instrumentiști din Republica Moldova, inclusiv în stânga Nistrului, în cadrul unor expediții folclorice pentru realizarea unei cartografieri a resurselor culturale pe întreg teritoriul R. Moldova. Acest material colectat va constitui baza unei platforme online, unde muzicanții/meșterii populari care confecționează instrumente muzicale populare vechi vor fi prezentați cu înregistrări video individuale, interpretând la instrumentele pe care le posedă.

Suntem onorați să vă invităm să participați la un proiect inedit prin implicarea în identificarea unor asemenea muzicanți și meșteri care posedă sau dețin în colecție și interpretează la aceste instrumente populare vechi – drâmbă, muzicuță, ocarină, tilincă, fluier, cobză, cimpoi, țambal mic, frunză, solz, mandolină, corn, bucium, toacă, clopote, nai, fluieratul artistic etc.

Activitățile proiectului conțin: înregistrări video în localități a muzicanților, crearea platformei online, editarea unei broșuri cu muzicanți, caravana muzicală a muzicanților, expoziție cu instrumente muzicale, o conferință științifică pentru cercetători, muzicologi, practicieni, profesori, studenți, Concert de gală al muzicanților.

În acest sens, rugăm să ne oferiți informații despre asemenea purtători de patrimoniu.

Pentru informare suplimentară: ne interesează orice instrumentist, amator sau profesionist, de orice vârstă, gen, etnie, statut social, inclusiv să se autopropună, deoarece e un proiect de cartografiere, nu concurs și nu competiție.

Pentru conformitate: Gheorghe Șova, director de proiect, mob. 068111163;: cifalesti@gmail.com;

Corina Rezneac, specialist etnograf (CNCPPCI), mob. 060 153 979

Republica Moldova are un patrimoniu muzical instrumental bogat, care reprezintă neamul între popoarele lumii.  Suntem responsabili de păstrarea acestui tip de patrimoniu cultural imaterial și transmiterea lui către generația tânără.

Din luna aprilie 2022, la Primăria Todirești, r. Ungheni, sat cu peste patru mii de locuitori, se lucrează altfel – cu mai puțin stres, cu mai multă ordine în documente și cu rezultate vizibile asupra copiilor aflați în situație de risc. „Sincer vă spun, acum vin cu plăcere la muncă”, spune Natalia Gherbovițan, asistentă socială comunitară. Motivul – primăria are angajat acum un specialist în protecția drepturilor copilului, care a preluat o mare parte din sarcinile ce-i reveneau anterior asistentei sociale. Astfel de specialiști au fost angajați în patru primării din raion, datorită Asociației „Alternative Sociale”, care implementează un proiect finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova.

Olga Sârbu, specialistă în protecția drepturilor copilului din Todirești, gestionează 28 de cazuri ale copiilor calificați de comisia multidisciplinară ca fiind în situație de risc. Cei mai mulți dintre ei au fost incluși în această categorie ca fiind „neglijați involuntar”, altfel spus, familiile nu au suficiente resurse pentru a le asigura cele necesare, inclusiv alimente și rechizite. Comisia multidisciplinară din localitate evaluează fiecare caz, întocmește un plan individual de asistență și, în funcție de necesități, familia și copilul primesc ajutor financiar sau sunt referiți la serviciile corespunzătoare. O dată la trei luni se face reevaluarea cazurilor.

La fel se proceda și anterior, doar că asistenta socială comunitară, care are în grijă și alte categorii de populație, nu întotdeauna reușea să acorde o asistență calitativă. În ultimii ani, recunoaște Natalia Gherbovițan, volumul de muncă al asistenților sociali s-a mărit considerabil, inclusiv din cauza pandemiei, crizei refugiaților și crizei energetice. Ea însăși recunoaște că, datorită angajării Olgăi Sârbu, munca cu familiile și copiii în situație de risc este mult mai calitativă decât atunci când o făcea ea. „Conform legii, sunt termene care trebuie respectate. Mie, ca asistentă socială, îmi venea foarte greu să reușesc – într-un timp scurt ești obligat să faci evaluarea inițială, ulterior - evaluarea complexă, plan și tot așa. Să lucrezi și cu familii cu copii, și cu familii cu adulți e foarte greu. Pe an ce trece avem tot mai multe fișe de sesizare referitoare la copii, mai ales din partea poliției. La orice fișă de sesizare trebuie să ne întrunim, să facem evaluarea familiei, să vedem care e situația etc. Un singur om fizic nu reușește. Acum situația s-a schimbat. Faptul că avem mai mulți copii incluși în evidențe ca fiind în situație de risc este un indicator că se lucrează mult mai eficient”, explică Natalia Gherbovițan.

„Noi lucrăm atât pentru intervenții urgente, cât și la prevenirea situațiilor grave. De exemplu, avem un caz în care dintr-o familie cu 5 copii unul este cu cerințe educaționale speciale nu pentru că are probleme de sănătate, dar pentru că nu a frecventat grădinița deloc, adică nu a avut nici o pregătire preșcolară. Asta nu s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi descoperit la timp că copilul nu merge la grădiniță. Acum i-am luat în evidențe pe alți doi copii mai mici din familie și insistăm să-i încadrăm în grădiniță, ca să nu ajungă ca fratele lor mai mare”, spune Olga Sârbu.

Cazuri gestionate de Olga Sârbu: copii cu comportament deviant, o mamă minoră, copii cu dizabilități

În luna noiembrie, când am vizitat primăria Todirești, Olga era preocupată în special de asistența a doi copii cu comportament deviant. Unul dintre ei a ajuns în atenția primăriei vara trecută. Mama a anunțat autoritățile că fiul ei lipsea de acasă de două zile. „Când am mers să fac evaluarea inițială, eram sigură că acest copil e agresiv cu părinții. Peste trei zile acest lucru s-a adeverit”, spune specialista în drepturile copilului. Băiatul este încadrat acum într-un plan individual de asistență, inclusiv are ședințe de consiliere psihologică. „Reieșind din cazurile la care lucrez, m-am convins că e nevoie ca și părinții, și copiii, să aibă acces permanent la un psiholog. Cei de la sat cred că dacă au mers la o ședință cu psihologul, gata, e suficient. Dar nu e așa, e nevoie de multă muncă”, este de părere Olga Sârbu.

Tot în „grija” ei sunt alți copii în situație de risc din sat – o mamă minoră, care are nevoie inclusiv de sprijin financiar pentru a supraviețui, câțiva copii cu dizabilități care necesită ajutor periodic pentru tratament și reabilitare. „Când identificăm un caz, ne orientăm ce servicii avem la nivel de raion și unde îi putem orienta. Dacă, de exemplu, e un copil cu dizabilitate și necesită asistență personală, îl referim la serviciul asistență personală, dacă are nevoie de o investigație medicală mai complexă, sau e nevoie să i se determine gradul de dizabilitate, consultăm familia și facem demersurile corespunzătoare. Anume cu acest scop se întrunește echipa multidisciplinară - să identifice care sunt necesitățile și să se întocmească un plan de asistență corect”, explică specialista în drepturile copilului.

Pentru evaluarea și monitorizarea cazurilor, Olga face des vizite la familiile în care sunt copii în situație de risc, uneori împreună cu polițistul de sector: „Nu toți reacționează adecvat. O bunică mi-a reproșat că vin prea des la nepoții ei, că mai au oamenii mulți copii, de ce numai pe ai ei îi vizitez. Eu nu mă sperii, pentru că asta mi-e munca. Vizitele au efect de prevenire pentru unii vecini. Când mă văd cu polițistul la poartă ei știu că ar trebui să aibă mai mare grijă de copiii lor, ca să nu ajung și la ei. Dar nu doar pentru asta mă deplasez. Ieri, de exemplu, am însoțit o familie la magazin și am cumpărat împreună produse alimentare și de igienă pentru copii din banii acordați drept ajutor de către Primărie. M-am asigurat astfel că sprijinul este folosit corespunzător”.

Specialiști angajați cu sprijinul Uniunii Europene și ai Fundației Soros Moldova

În prezent, în raionul Ungheni activează 5 specialiști în protecția drepturilor copilului. Unul – în cadrul Primăriei municipiului Ungheni, iar restul – în primăriile Todirești, Pârlița, Sculeni și Zagarancea. Ultimii patru au fost angajați din luna aprilie 2022 datorită Asociației Obștești „Alternative Sociale” din Ungheni, care implementează proiectul „Autoritatea tutelară locală pentru o protecție mai bună a copiilor”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Soros Moldova. Din luna mai 2022, acești specialiști vor fi salarizați din bugetele primăriilor.

„Ne-am propus să sprijinim autoritățile locale să angajeze specialiști în protecția drepturilor copilului și să arătăm beneficiile activității lor atât pentru copii și familii, cât și pentru primar și asistentul social, al căror volum de muncă și așa este foarte mare, întrucât ei se ocupă de toate categoriile de beneficiari, nu doar de copii. În comunele mari este foarte greu pentru un asistent social să facă față tuturor sarcinilor. După cum vedeți la Todirești, acest lucru ne-a reușit”, ne-a spus Adriana Frasin, președintă a Asociației „Alternative Sociale”.

Foarte puține localități din țară au angajați specialiști în protecția drepturilor copilului

Specialistul în protecția drepturilor copilului este un funcționar public din cadrul primăriei care realizează activități de suport pentru îndeplinirea atribuțiilor autorității tutelare locale. Această funcție a fost introdusă prin Legea privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi adoptată în anul 2013. Cu toate acestea, puține primării își pot permite să angajeze un asemenea specialist. În fiecare raion activează doar câte 1-2 specialiști.

„Când am văzut că nici o administrație publică nu s-a avântat să angajeze astfel de specialiști, deși avem de mulți ani lege care prevede acest lucru, am sprijinit de la bun început ideea AO „Alternative Sociale”. Am vrut să arătăm un model cum pot fi ei angajați și pregătiți, cum pot fi divizate fișele de post. Această formulă – organizație neguvernamentală care implementează o idee în parteneriat cu Direcția raională – este funcțională la noi în toate contextele și avem astfel mult mai multă eficență în ceea ce facem”, a apreciat Tudor Rădeanu, șef al Direcției Generale Asistență Socială și Protecție a Familiei din raionul Ungheni.

Proiectul „Autoritatea tutelară locală pentru o protecție mai bună a copiilor” este implementat de AO „Alternative Sociale” în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Fundația Soros Moldova în parteneriat cu IP Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis. Această publicaţie a fost produsă cu suportul financiar al Uniunii Europene. Responsablitatea pentru conţinutul ei îi revine în exclusivitate Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene.

27 de echipe au absolvit programul național online de educație antreprenorială Startup School. Liceenele și liceeni au învățat bazele antreprenoriatului tehnologic și au aplicat cunoștințele căpătate în crearea propriului startup. Cele mai bune idei de afacere au prezentate în cadrul evenimentului de absolvire și Demo Day, iar echipele finaliste au fost  premiate.

Pe parcursul a 6 săptămâni, 200 de participanți din program au însușit bazele fundamentale ale unui concept de afacere cu impact, bazat pe modelul Lean Canvas. Liceenii au învățat despre identificarea unei probleme, găsirea și atragerea clienților, dezvoltarea produsului și modele de venit.

Liceenii au dezvoltat idei din domenii precum educație, sănătate mintală, ecologie și zero waste, jocuri de societate pentru disciplinele școlare, sistem inteligent de întreținere a plantelor, tutorat, orientarea în carieră, găsirea unui job, chiria obiectelor etc. 

Într-un final, tinerii au lucrat în echipe pentru dezvoltarea unui startup și au prezentat ideile în fața unui juriu calificat: Victor Sagaidac (Chief Information Officer, Orange Systems), Veronica Eșanu (Entrepreneurship and Innovation Manager, Moldova Future Technologies Activity), Adrian Solomon (Head of Marketing), Livia Țurcanu (Technology Advisor, Moldova Future Technologies Activity), Dmitri Namașco (Program Director, Mozaic).

Echipele finaliste ale ediției Startup School 2022:

Mențiune „DE-AL Nostru” - Marketplace pentru produse locale; oferă conectarea producătorilor autohtoni cu consumatorii moldoveni.
Echipa: Dunas Gabriela, Deșan Dumitru, Rusu Serghei, Vlas Cristian

Mențiune „RoCurs” - Marketplace de cursuri adaptat la contextul local.
Echipa:  Manolachi Marius, Ciobanu Adrian, Țîbuleac Victoria, Voicu Daniel

Locul III „Teachell” - Platformă online de tip LinkedIn ce le oferă elevilor acces către sute de profesori de cea mai înaltă speță, având posibilitatea să petreacă ore particulare cu aceștia.
Echipa: Ciubotaru Florin, Graur Simona, Graur Mihaela, Grișca Ivan, Pendus Tatiana, Şciuchin Dmitrii, Untila Nicoleta

Locul II „My Printer” - Platforma ce conecteaza proprietarii de imprimante 3D cu clienții din regiune
Echipa: Cosmin Ciorba, Alexandru Bodorin 

Locul I „Healthy Planty” - Sistem inteligent ce analizează datele despre plantă și mediul ei înconjurător, împreună cu aplicația pentru a vedea datele în timp real. Acesta are încoroporat un sistem automat de irigare a fiecărei plante individual,în concordanță de nevoile și starea ei actuală.

Echipa: Axente Ariana, Cușnir Ionela, Țeberneac Ilaria

Vezi evenimentul integral și toate prezentările finale AICI.

Startup School este organizat de acceleratorul de inovație și antreprenoriat Dreamups, partener general Orange Systems, cu suportul financiar al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, prin intermediul Programului de Granturi pentru organizațiile de tineret 2022.