- Detalii
- Categorie: Interviuri
Interviu cu Tudor Rădeanu, șef al Direcției Asistență Socială Ungheni
Serviciile sociale reprezintă unul din cele mai eficiente instrumente prin care statul poate oferi asistență persoanelor aflate într-o situație de vulnerabilitate. Când aceste servicii sunt bine dezvoltate, ele contribuie la asigurarea bunăstării persoanei aflate în dificultate, și invers - lipsa unei rețele de servicii sociale bine organizate și finanțate aprofundează vulnerabilitatea persoanelor în situații dificile. Solicitările pentru servicii sociale calitative, în special în mediul rural, sunt mai mari decât pot acoperi direcțiile raionale de asistență socială și/sau prestatorii privați. Resursele umane și cele financiare alocate de stat nu întotdeauna sunt suficiente. Profesioniștii și prestatorii de servicii caută abordări noi care ar facilita aplicarea unor metode eficiente de bugetare, de evaluare a nevoilor sau de monitorizare a calității serviciilor sociale. Am discutat subiectul cu Tudor Rădeanu, șeful Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei a raionului Ungheni, care are o experiență de peste 30 de ani de activitate în domeniul asistenței sociale.
Dle Rădeanu, ce servicii sociale prestează în prezent direcția pe care o conduceți? Sunt suficiente pentru a acoperi toate nevoile?
Serviciile pe care le prestăm acum reies din necesitățile oamenilor și corespund politicilor din domeniul protecției sociale a populației. Raionul Ungheni are un spectru relativ larg de servicii create pe parcursul anilor – îngrijiri sociale la domiciliu, serviciu de plasament familial, un centru pentru familie și copil în situație de criză, serviciu de asistență comunitară, centru pentru persoane adulte la Sculeni, asistență parentală profesionistă, asistență personală pentru persoanele țintuite la pat, Echipă Mobilă pentru unele categorii de persoane cu dizabilități, Casă Comunitară pentru tinerii scoși din sistemul rezidențial, serviciu de sprijin familial, serviciu suport monetar etc. Pe scurt, avem 10-15 servicii sociale cu care acoperim un spectru solid de nevoi ale populației. Le prestăm pe baza resurselor din bugetul raional și parțial din bugetul de stat. Ele acoperă o parte din nevoile beneficiarilor din raionul Ungheni.
Ați făcut o evaluare care ar arăta care este cererea/nevoia reală pe fiecare tip de serviciu?
Este un subiect complex, la care ajungem permanent, și pe care îl abordăm și noi la nivel de structură, metodologie, politici. Republica Moldova ar trebui să aibă norme metodologice, calcule concrete și formule de identificare a nevoilor oamenilor. Sunt multe modele. Sunt țări care au adoptate aceste metodologii ca legi organice. Acolo nu poate fi creat nici un serviciu dacă el nu se bazează pe o metodologie care fixează realitățile din țară. Atunci când ai un astfel de document, vii către cei care au bani și le spui: conform metodologiei, acestea sunt nevoile, acestea sunt serviciile necesare și sunteți obligați să ne oferiți mijloace financiare. Din păcate, la noi, în Republica Moldova, serviciile sociale s-au dezvoltat cumva arhaic, fără o viziune națională asupra cum trebuie dezvoltată rețeaua serviciilor sociale – unele servicii au apărut drept urmare a pilotărilor de proiecte, prin eroismul personal al cuiva, altele - prin inițiativele Ministerului. Noi, în raionul Ungheni, am dezvoltat un set de servicii prin parteneriate cu diverși parteneri de dezvoltare și organizații necomerciale. Am reieșit din realitățile și nevoile oamenilor din raion și am adus argumente pentru a spori anual volumul resurselor financiare alocate. Respectiv, am crescut constant accesul a tot mai multe persoane, familii vulnerabile, la servicii sociale. Este de menționat că și argumentele pe care le prezintă fiecare autoritate publică raională, responsabilă de asigurarea accesului populației la servicii sociale, ar trebui să se bazeze pe criterii clare, general agreate și aplicate în toate raioanele, criterii de verificare specifice, pe diferite categorii de beneficiari etc. Aici e un gol, iar această lacună normativă aprofundează discrepanța dintre ceia ce se oferă și necesitățile reale de servicii sociale. Este vizibilă și lipsa unei metodologii naționale de stabilire a costului per beneficiar de serviciu social. În special în perioade de criză lipsa acestei metodologii afectează direct bugetele alocate pentru servicii sociale, ceea ce influențează negativ nivelul de protecție socială a persoanelor din grupurile vulnerabile.
Totuși, în lipsa unei evaluări a necesităților, ați putea spune, din experiență, care sunt cele mai mari solicitări de servicii sociale în raion?
În primul rând, este o cerere foarte mare pentru serviciul de asistență personală pentru persoanele țintuite la pat. Este un serviciu care practic a apărut aici, la Ungheni. Noi am preluat un model de asistență personală încă prin anii 2011, apoi el a fost preluat la nivel național și a fost creat serviciul de asistență personală pentru persoanele țintuite la pat. În raion avem în așteptare peste 200 de persoane țintuite la pat, inclusiv aproximativ 30 de copii, care au solicitat să beneficieze de acest serviciu. Persoanele care le îngrijesc nu au o sursă de existență, nu li se contabilizează stagiul de muncă, adică îngrijirea este lăsată pe cont propriu, iar vulnerabilitatea unei persoane care nu beneficiază de serviciul necesar se multiplică, aducând în situații de vulnerabilitate cel puțin încă o persoană... Acest serviciu este cel mai solicitat acum. Dar sunt și alte nevoi care ar trebui acoperite.
Sunt servicii pe care noi nu le avem, dar sunt foarte necesare. De exemplu, la nivel de țară, unde fluxul de adulți care pleacă peste hotare continuă să fie mare, apare necesitatea creării unei rețele de centre de zi pentru persoane în etate, fie ele și cu plată. Mulți dintre cei plecați din țară, care au lăsat în Moldova părinții bătrâni, au deja un confort financiar acolo și ar fi bucuroși ca părinții rămași aici să beneficieze de asistență și îngrijire calitativă, atitudine umană oferită prin servicii moderne, adică condiții analogice mediului casei, al familiei. Noi, moldovenii, ne-am obișnuit să ne fie rușine să fim cazați de copii într-un azil sau alt centru staționar. Foarte mulți vârstnici suferă, au nevoi multe, dar anume din această cauză, din rușine, nu acceptă să meargă în astfel de centre. Însă necesitate de astfel de servicii este și va fi, ne place sau nu. Și sper că ele vor apărea, inclusiv private. Diversificarea tipurilor de servicii sociale oferite populației este o necesitate dictată de realitățile în continuă schimbare. Pentru a ne asigura că resursele bugetate sunt eficient cheltuite și tot mai mulți din cei care au nevoie de servicii sociale pot beneficia de ele, este necesar ca evaluări periodice ale acestor necesități să fie efectuate de direcțiile raionale asistență socială, conform unei metodologii unice promovate de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Ce instrumente le lipsesc direcțiilor de asistență socială pentru a putea acoperi toate necesitățile?
Depinde de multe lucruri. Situația diferă în funcție de raion - sunt servicii, capacități, finanțe, dar și abilități diferite în crearea serviciilor, în gestionarea lor. Sunt raioane care au fost mai îndrăznețe, și-au asumat riscuri și au creat servicii, altele, din păcate, mai așteaptă. Sunt raioane care au doar două-trei servicii sociale. La noi sunt mai multe. Depinde și de atitudinea conducerii politice a raioanelor. Pentru că banii, mai ales din veniturile raioanelor, se repartizează foarte bolnăvicios pentru acoperirea cheltuielilor pentru servicii sociale. La noi, în raionul Ungheni, în jur de 15% din toate veniturile bugetului sunt cheltuielile noastre, pe serviciile de asistență socială, în alte raioane această proporție este mai mică.
În domeniul asistenței sociale orice succes ai avea, oricum rămân goluri neacoperite. În primul rând, ar trebui să avem mai mulți actori care oferă servicii, iar bugetele autorităților publice trebuie să fie capabile financiar să contracteze servicii sociale de la prestatori privați, acolo unde nu pot dezvolta ele însele serviciile necesare. Pentru noi asta ar fi o descătușare. Peste hotare, și societatea civilă oferă servicii, prin contractare, și structurile de stat, și sectorul privat. Deci, acolo mai liber te simți în manevrarea politicilor la nivel de raion sau regiune. Acolo specialiștii se simt mai confortabil și își pot permite să atragă o atenție mai mare calității intervențiilor. La noi, din păcate, sectorul privat este implicat deocamdată foarte slab în domeniul respectiv, iar societatea civilă nu există concurență, mai ales la nivel local. Pentru a contracta un serviciu trebuie să faci achiziții. Dacă la nivel național sunt câteva organizații ale societății civile mai puternice, cu capacități mai bune de prestare a serviciilor sociale, atunci la nivel local practic nu există așa ceva, lipsește concurența. Dar pentru a contracta servicii trebuie să existe concurență. Contractarea oricărui serviciu social trebuie să corespundă legii cu privire la achiziții – să selectezi prestatorul cu cele mai bune capacități etc. Dar în mare parte organizațiile societății civile la nivel raional sau prestatorii privați de servicii sociale nu întotdeauna fac față concurenței. Posibil la nivel național s-ar putea.
Deci, înțeleg că nu ați îndrăznit să achiziționați până acum servicii sociale, deși avem de mai mulți ani o legislație care permite contractarea.
Înainte să încerci trebuie să ai o viziune și un plan cum vei parcurge și cum se va încheia procesul. Ar trebui să calculezi riscurile, beneficiile, indicatorii de îmbunătățire. E nevoie de lucrat la instrumente, de lucrat în profunzime. În primul rând, ar trebui cumva să revizuim acum toate normele de drept – legile organice, hotărârile de guvern, circularele ministeriale, standardele, regulamentele, ca să vedem unde se bat cap în cap, poate așa vom reuși ca birocrația noastră moldovenească să nu reducă la zero orice inițiativă și intenție bună. Putem avea o lege organică bună, dar sunt emise niște circulare care ucid din fașă toată buna intenție. Deci, ar trebui să revizuim tot spectrul de instrumente și de norme anume pe dimensiunea de contractare a serviciilor. Asta trebuie făcut, în primul rând. Ar mai fi de revizuit standardele, dar și legea organică cu privire la asistența socială. Ar mai trebui de studiat piața, adică cererea și oferta, să înțelegem care serviciu este cel mai solicitat, mai atractiv pentru prestatorii privați, ca mai multă lume să vrea să-l presteze.
De asemenea, trebuie elaborată metodologia de evaluare și de monitorizare a calității serviciilor prestate. Dacă plătesc banul, trebuie să evaluez, să monitorizez calitatea, să văd evoluția, indicatorii de îmbunătățire a gradului de satisfacție a beneficiarului de servicii, aici tot e o vulnerabilitate mare. A acorda servicii înseamnă să faci viața omului mai bună și dacă tu prestezi un serviciu zi de zi, an de an, trebuie să ai niște indicatori măsurabili. Astfel, s-ar îmbunătăți considerabil și calitatea serviciilor și ar fi implicați mai mulți profesioniști.
Până la etapa de evaluare, cum stăm cu stabilirea costurilor serviciilor sociale care ar putea fi contractate?
Există o metodologie elaborată de Ministerul Finanțelor împreună cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, dar ea nu corespunde cerințelor, costurilor reale. Fac analogie cu educația. Acolo sunt cheltuieli per copil. Aceste formule de calculare din domeniul educației ar putea fi preluate și în metodologia pentru costurile serviciilor sociale la nivel național. Trebuie făcute calcule foarte concrete cât ar costa serviciul pentru beneficiarii din diferite categorii de beneficiari. Elaborarea metodologiei costurilor serviciului social per beneficiar este prerogativa ministerelor, nu a direcțiilor asistență socială. Și noi ne-am dori să avem pentru toate serviciile o astfel de metodologie. De ce este important ca metodologia de calcul al costului per beneficiar de serviciu social să fie elaborată cât mai rapid? Aceasta ne-ar permite să achiziționăm servicii și să măsurăm mai exact care este impactul investiției banului public asupra nivelului de viață al beneficiarilor.
Dacă cele enumerate mai sus – revizuirea normelor, elaborarea de instrumente și metodologii – ar fi realizate, cât de deschise credeți că ar fi direcțiile raionale de asistență socială să le aplice și să înceapă, astfel, să contracteze servicii de la prestatorii de servicii sociale privați nonprofit?
Anume de asta depinde dezvoltarea asistenței sociale – de gradul de deschidere a comanditarului și a prestatorului. Eu niciodată nu am spus „nu” dacă, de exemplu, a venit cineva să-mi propună să pilotăm un serviciu social nou în raion. Niciodată nu am spus nu, pentru că asta înseamnă lipsă de respect față de suferința oamenilor. Dar foarte multe autorități spun: „păi, ne trebuie nouă dureri de cap, noi nu avem bani”... O parte vor fi deschiși, alții rău intenționați ne vor spune că e spălare de bani sau altceva... Din această cauză serviciile sociale se dezvoltă neuniform și prea lent.
În concluzie, este important de menționat că pentru a asigura o mai bună evidență a cheltuielilor în domeniul serviciilor sociale este necesar de a stabili reguli clare pentru formarea costului pentru fiecare serviciu prestat. Aceasta ar impulsiona interesul sectorului privat pentru dezvoltarea serviciilor sociale. Organizațiile societății civile active în acest domeniu ar putea fi partenerul-cheie al statului în dezvoltarea și extinderea rețelei de servicii sociale. Din acest considerent autoritatea centrală ar trebui să fortifice procedura de contractare a serviciilor sociale de la prestatori privați, iar pentru asta e nevoie să existe la nivel național o metodologie de calculare a costurilor acestor servicii.
Vă mulțumim!
Acest articol a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia îi revine în exclusivitate Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene.
- Detalii
- Categorie: Știri Sociale
Asociația obștească „Eco-Răzeni” a organizat la 2 noiembrie 2022, cea de-a VII-a ediție a Conferinţei Naționale pentru Antreprenoriat Social cu genericul “Antreprenoriatul social: tendințe și provocări pentru un sector în dezvoltare”. În contextul a 5 ani de la adoptarea cadrului legal privind antreprenoriatul social în Republica Moldova, organizatorii și-au propus, pentru ediția din acest an, să readucă la masa de discuție cadrul de reglementare și măsurile de suport pentru dezvoltarea antreprenoriatului social în țara noastră, prezentând, totodată, și experiența țărilor europene (Austria, Serbia) în dezvoltarea și aplicarea cadrului normativ în domeniul antreprenoriatului social.
Și de această dată, evenimentul a întrunit, fizic și online, peste 100 de participanți: reprezentanți ai Parlamentului Republicii Moldova, ai Ambasadei Austriei în Republica Moldova, Ministerului Economiei, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Consiliului raional Ialoveni, ai sectorului asociativ și a mediului academic, experți internaționali și antreprenori sociali din țară.
Conferința a debutat cu un mesaj de salut, adresat audienței de către domnul Marcel SPATARI, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, care a reafirmat importanța acestui eveniment anual, declarând „conferința binevenită, deoarece ea aduce în jurul mesei și decidenți, dar și pe cei care implementează acest mecanism, pentru a vedea care sunt soluțiile necesare pentru a stimularea dezvoltării acestui sector în Republica Moldova”. Totodată, domnul Dan PERCIUN, Președintele Comisiei parlamentare Protecție socială, sănătate și familie, a adăugat că evenimentul „este o ocazie bună de a populariza această formă de antreprenoriat care este mai puțin cunoscută, dar care nu doar aduc profit, dar și rezolvă anumite probleme sociale și susțin angajarea persoanelor cu dizabilități”.
În calitate de partener de organizare a evenimentului, Mag. Gero STULLER, Atașat Special al Ministerului Federal al Austriei pentru Muncă, Afaceri Sociale, Sănătate și Protecția Consumatorului, și-a reiterat interesul pentru susținerea întreprinderilor sociale din Moldova. Potrivit lui, „antreprenoriatul social devine din ce în ce mai important atât în Austria cât și în Republica Moldova, deoarece datorită lui sunt angajate persoanele care nu au șansa de a avea un loc de muncă și acest sector este unul cheie pentru furnizarea serviciilor sociale”. Doamna Patrizia BUSSI, director al Rețelei Europene a Întreprinderilor Sociale de Inserție (ENSIE) a adăugat că antreprenoriatul social este și va rămâne o arie prioritară pe agenda Comisiei europene, care, prin Planul de Acțiune pentru Economia Socială, lansat în decembrie 2021, și-a luat angajamentul de a susține în continuare acest sector în dezvoltare.
Dr. Reinhard MILLNER de la Centrul pentru Dezvoltarea Competențelor OSC-urilor și Întreprinderilor Sociale din cadrul Universității pentru Studii Economice și Business din Viena (Austria) și Dl Miodrag NEDELJKOVIC, director executiv al Inițiativei pentru Dezvoltare și Cooperare din Serbia, au prezentat experiența țărilor europene în dezvoltarea și aplicarea cadrului normativ în domeniul antreprenoriatului social și alte elemente ale ecosistemului.
La încheierea evenimentului, domnul Sergiu GURĂU, Directorul executiv al Asociației obștești “Eco-Răzeni” a concluzionat că necesitatea dezvoltării antreprenoriatului social este una în creștere, iar pentru încurajarea acestui sector a nevoie de a simplifica procedura de înregistrare a întreprinderilor sociale, lansarea programului național pentru finanțarea întreprinderilor sociale, aplicarea cotei zero la impozitul pe venitul nedistribuit, implementarea mecanismului contractelor rezervate și de contractare socială, dezvoltarea brandului național pentru recunoașterea mărfurilor și a serviciilor întreprinderilor sociale.
Tradițional, în cadrul conferinței, a fost organizată și expoziția întreprinderilor sociale din Moldova, în cadrul căreia participanții au avut oportunitatea de a descoperi și aprecia produse autentice, ecologice și de artizanat expuse de șapte întreprinderi sociale naționale: EcoVox, EduJoc, Eco Life for You, Vibe Academy, VRC Moldova, Floare de cireș, Darul Albinelor.
Eveniment organizat de Asociația obștească „Eco-Răzeni” în parteneriat cu Parlamentul Republicii Moldova și cu sprijinul: Uniunii Europene; Ministerului Federal Austriac pentru Afaceri Sociale, Sănătate și Protecția Consumatorilor; Platformei Naționale din Moldova: Promovarea unui viitor european și o mai bună colaborare cu Forumul Societății Civile din Parteneriatul Estic; Platformei pentru promovarea antreprenoriatului social în Moldova; Asociației obștești „EcoVisio”; Asociației Europene de Filantropie (EVPA); IM Swedish Development Partner.
- Detalii
- Categorie: Știri Sociale
Ne pregătim pentru cel mai așteptat eveniment al anului dedicat antreprenoriatului social din Moldova − Conferința Națională pentru Antreprenoriat Social. În acest an, Asociația obștească „Eco-Răzeni”, organizează cea de-a VII-a ediție a Conferinței în parteneriat cu Parlamentul Republicii Moldova, iar evenimentul va avea loc miercuri, 2 noiembrie 2022, ora 10:00, în Sala Europei, sediul Parlamentului.
Vă invităm să descoperiți, împreună cu noi, ce ne-a reușit timp de cei 5 ani de la adoptarea cadrului normativ privind antreprenoriatul social, dar și să analizăm provocările actuale cu care continuă să se confrunte actorii acestui sector în plină dezvoltare. Vă promitem, și de această dată, discuții fructuoase, la nivel european și național, privind antreprenoriatul social, cu nume cunoscute ale acestui domeniu din țară și de peste hotare, experți și antreprenori sociali de succes.
Pe agenda conferinței veți găsi practici și politici la nivel național și european în vederea promovării antreprenoriatului social și a întreprinderilor sociale de inserție, măsuri legislative în Moldova în favoarea acestui sector. În mod tradițional, Conferința de anul acesta va include, de asemenea, expoziția întreprinderilor sociale din Moldova.
Cei interesați să participe sunt rugați să completeze formularul de înscriere disponibil aici: https://forms.gle/oKjuH6YxHyCPyj3y6
În urma completării formularului, veți primi un email de confirmare a participării - numărul de locuri fiind limitat, iar accesul în clădirea Parlamentului fiind permis doar participanților confirmați. Limbile de lucru ale conferinței vor fi româna, rusa și engleza.
Evenimentul va fi transmis și online pe paginile de Facebook ale Parlamentului RM și AO Eco-Răzeni.
Eveniment organizat cu sprijinul: Uniunii Europene; Ministerului Federal Austriac pentru Afaceri Sociale, Sănătate și Protecția Consumatorilor; Platformei Naționale din Moldova: Promovarea unui viitor european și o mai bună colaborare cu Forumul Societății Civile din Parteneriatul Estic; Platformei pentru promovarea antreprenoriatului social în Moldova; Asociației obștești „EcoVisio”; Asociației Europene de Filantropie (EVPA); IM Swedish Development Partner.
- Detalii
- Categorie: Știri Sociale
În Republica Moldova va fi elaborată și pilotată o metodologie de calculare a consturilor serviciilor sociale, care va avea valoare de act normativ și va fi folosită de autorități la planificarea și bugetarea serviciilor sociale și la contractarea lor de la prestatorii privați sau publici. Elaborarea metodologiei a fost lansată de Asociația Obștească „Institutum Virtutes Civilis” în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a instituit, în acest scop, prin ordin, un grup de lucru consultativ. Grupul, format din reprezentanți ai direcțiilor raionale asistență socială și ai direcțiilor finanțe din diferite consilii raionale, precum și din prestatori de servicii sociale, se întrunește periodic la Chișinău și examinează proiectul de metodologie asupra căruia lucrează expertele Mariana Ianachevici și Veronica Sandu.
La prima ședință desfășurată vineri, 7 octombrie 2022, la propunerea expertelor, grupul de lucru a acceptat o abordare nouă ca bază pentru viitoarea metodologie – abordarea centrată pe activitatea prestată beneficiarului de servicii sociale și nu abordarea bazată pe normative.
„Venim cu o abordare diferită a costificării unui serviciu social – pornim de la activitățile pe care le prestăm. Deci, în primul rând - setăm exact ce serviciu oferim, în al doilea rând – stabilim exact că există beneficiar care are nevoie de tot pachetul de activități și există beneficiar care are nevoie parțial, doar de câteva din activitățile pe care le putem oferi, iar în al treilea rând stabilim media pentru clientul care are nevoie de 6-7 activități și pentru cel care are nevoie de 1-2 activități”, explică esența abordării Mariana Ianachevici, directoare executivă a Asociației „AVE COPIII” și una dintre expertele care elaborează metodologia.
Alături de Veronica Sandu, Mariana Ianachevici este convinsă că abordarea propusă va permite o estimare reală a costurilor serviciilor sociale și va duce, implicit, la îmbunătățirea calității serviciilor: „Această abordare reiese din realitate, ne permite să dăm o estimare exactă, nu una bazată pe normative. În primul rând va influența mult calitatea. În momentul în care se va putea face o estimare bazată pe realitate a serviciilor sociale, va fi mult mai ușoară și eficientă găsirea prestatorului potrivit, care oferă calitate. De asemenea, ar putea influența apariția unei concurențe mult mai bune, deoarece avem foarte multe locuri în țară unde categoric nu există concurență la prestarea serviciilor sociale și când nu există concurență suferă calitatea. Dar noi avem nevoie de calitate. Eu vin din domeniul protecției copilului și întotdeauna spun: copiii merită ceva mai bun. Ca să-i poți oferi ceva mai bun trebuie să-i oferi calitate, dar calitatea se naște din concurență. Asta trebuie să fie setat în standardul de calitate, iar standardul îți permite să spui exact ce și cât costă”.
Participanții la prima ședință a grupului de lucru au acceptat noua abordare, găsind-o potrivită pentru elaborarea în continuare a metodologiei. „Este un exercițiu pe care îl așteptam de mult timp, astfel ca serviciile sociale în Republica Moldova să aibă o metodologie unică de calcul accesibilă pentru toți prestatorii, și cei de stat, și cei privați. Noi am avut pe parcursul anilor mai multe exerciții pentru costificarea serviciilor sociale și cred că metoda care astăzi a fost discutată este cea mai utilă și aplicabilă”, a spus Liliana Samcov, reprezentantă a Asociației „Demos” din Edineț, organizație care prestează servicii sociale specializate - locuință socială asistată și servicii de integrare socio-profesională a copiilor și tinerilor.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușcă, președinte al Grupului de lucru, a anunțat, la finalul ședinței, că, odată acceptată abordarea pe activitate, în continuare vor fi dezvoltate formule și alte instrumente, care vor fi supuse discuției la următoarele ședințe. „Părerea mea e că am clarificat unele aspecte și cred că la următoarele ședințe ale grupului de lucru vom avea o claritate și mai mare, vom avea într-adevăr produsele pe care să le putem aproba, pentru a le utiliza în continuare. Într-adevăr, am discutat acest subiect de foarte multe ori și pe parcursul mai multor ani, dar, din păcate, nu am găsit consens și poate nu am avut continuitate la ceea ce am făcut. De aceea, acest exercițiu trebuie să-l ducem la bun sfârșit și să avem un instrument de lucru care va fi util pentru toți noi, la nivel local și la nivel central”, a spus Vasile Cușcă.
Liliana Palihovici, președintă a AO Institutum Virtutes Civilis, organizație care a lansat procesul de elaborare a metodologiei, a explicat participanților că ideea a reieșit din realitate: „Am pornit de la o temere exprimată în cadrul unei evaluări a serviciilor sociale. Am analizat opiniile funcționarilor publici responsabili de dezvoltarea serviciilor sociale și contractarea lor, precum și a prestatorilor de servicii private. Ce m-a îngrijorat în privința funcționarilor publici, în special a celor responsabili de procedura de achiziții și semnarea contractelor, a fost lipsa unui cadru normativ care ar fi stat la baza deciziilor lor de a aloca o sumă sau alta pentru un serviciu social. Cadrul existent lăsa loc de interpretare pentru orice verificator care venea de la Curtea de Conturi și întreba de ce s-a alocat o anumită sumă și nu alta. Aceste lucruri trebuie reglementate anume din perspectiva de a aduce mai multă transparențăși de a oferi un ghidaj în luarea deciziilor cu privire la contractarea serviciilor sociale din banii publici. ”. Echipa de experte va continua să lucreze la proiectul metodologiei și îl va expune, pe măsura avansării elaborării capitolelor, spre analiză și dezbatere, la ședințele grupului consultativ.
Elaborarea metodologiei este parte a proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Fundația Soros Moldova și implementat de IP Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis.
- Detalii
- Categorie: Știri Sociale
Cel mai așteptat eveniment de educație antreprenorială pentru liceeni, a fost lansat! Timp de 6 saptamani tinerele și tinerii din Republica Moldova vor învăța în mod accelerat cum aceștia pot aplica diferite instrumente digitale pentru a crea propriile idei de startup. Ediția anului curent este susținută de partenerul general al organizației Dreamups - Orange Systems, cu suportul financiar al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.
Deja la a patra ediție, proiectul vine să promoveze ideea că antreprenoriatul tehnologic poate fi o alternativă a carierei de succes și fiecare tânără sau tânăr este capabil să dezvolte propria afacere globală.
În promoția anului curent s-au înscris 335 de tineri, preponderent fiind din toate localitățile țării, dar cu activitate sporadică din Chișinău, Ungheni, Florești, Glodeni, Dubăsari, Comrat. Astfel, 203 fete și 132 băieți vor învăța cum pot crea o afacere cu misiune și impact.
Programul Startup School va avea loc în perioada 10 octombrie – 15 noiembrie 2022. În proiect sunt acceptați tinere și tineri ce cuprind vârsta 15 – 19 ani. Toate sesiunile de învățare, lucru în echipe și întâlnirile cu mentorii au loc online și vor fi livrate peste 20 de ore de învățare și mentorat.
Liceenii au fost acceptați în program chiar dacă nu au, neapărat, o idee de afacere. Aceștia vor lucra la proiecte cu alți tineri repartizați în peste 25 de echipe, în baza intereselor comune.
La evenimentul de lansare au participat și partenerii programului și au venit cu un cuvânt de felicitare:
- Aliona Dumbraveanu, consultant principal, Direcția tineret, Ministerul Educației și Cercetării. „Vreau să felicit participanții și le doresc succes atât lor, cât și mentorilor care au acceptat această provocare. Vor avea nevoie de multă răbdare și inspirație”.
- Sergiu Placinta, Director Orange Systems. Faptul că sunteți peste 200 de copii aici, demonstrează că avem o generație cu spirit antreprenorial foarte demonstrat și gata să învețe cum pot să construiască afacerile proprii. Sperăm că după acest program veți fi mai creativi, inventivi și veți îmbrățișa cu mult mai ușor rolul de antreprenori. Prin susținerea programului Startup School, ne propunem să promovăm și în rândul liceenilor incluziunea digitală, adoptarea inovațiilor, care sunt foarte importante pentru societatea noastră de mâine”.
- Aliona Rotaru, Directoare Executivă Dreamups. În Startup School veți învăța să gândiți diferit, măreț și să lucrați în echipă. Va fi greu, însă, această provocare vă face ca voi să vă acceptați diferențele și să colaborați. Munca în echipă este un proces care există în toate etapele din viața voastră și este bine să-l învățați de pe acum. Vă dorim succes!”
Invitații speciali ai evenimentului de lansare:
Adrian Pleșca, Serial impact Founder & Cofondator Recycline. „Antreprenoriatul este o lume unde trebuie să greșiți, dar în același timp să reflectați asupra acestor greșeli ca să aveți progres. Un antreprenor cu eșec este cu mult mai valoros, deoarece el va ști ce greșeli să nu facă în viitor”.
Emil Chichioi, Fondator & CEO Bloomcoding. „Potențialul vostru este imens, iar timpul ca să vă explorați capacităție - este acum. Startup School este programul unde veți căpăta o experiență extraordinară și aptitudini necesare, care le veți aplica chiar și la studii. Vă doresc succes!”
Daniel Trohin, Cofondator & CEO Renter, absolvent Startup School 2021. „Știu exact cum vă simțiți pentru că anul trecut am fost și eu participant al acestui program. Networking, munca în echipă, rezolvare de probleme, autodisciplina și ieșire din zona de confort, sunt niște abilități ce le veți deprinde aici, iar asta vă va ajuta atât la dezvoltarea startup-ului, cât și la școală sau carieră. Abia aștept să văd ce idei de afaceri vom avea la Demo Day!”.
În cadrul programului, participanții vor învăța de la mentore și mentori cu experiență relevantă, precum: Răzvan Craciunescu (Lector, Universitatea Politehnica din București), Iulia Cozacenco (Directoare de Programe Mediacor), Adrian Solomon (Head of Marketing), Aliona Rotaru (Directoare Executivă Dreamups), Igor Putina (Product Manager Mixbook) etc.
Tinerele și tinerii sunt acceptați să participe chiar dacă nu au neapărat o idee de afacere. Aceștia vor lucra la proiecte cu alți tineri repartizați în echipe, în baza intereselor comune. Motivația de a găsi soluții la problemele existente în comunitate au avut o pondere importantă în selecția participanților. Participarea tuturor persoanelor înscrise este absolut gratuită.
Startup School este organizat de acceleratorul de inovație și antreprenoriat Dreamups, partener general Orange Systems, cu suportul financiar al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, prin intermediul Programului de Granturi pentru organizațiile de tineret 2022.