Dezinformarea este văzută tot mai frecvent ca o preocupare de securitate națională în multe state, dar interesul se observă și în alte direcții. De ex., fondatorul Wikipedia vrea să lanseze o platformă, numită Wikitribune, care să ajute la contracararea fake news-urilor, care abundă societățile de astăzi. Există cel puțin cinci niveluri de dezinformare, cel puțin 10 tehnici ale dezinformării de influență online și cel puțin șapte pași de verificare a informației.

Particularitățile dezinformării în mediul online și rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare, tendințe actuale ale campaniilor de dezinformare pe rețelele de socializare, au fost temele sesiunilor XI și XII ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate joi, 25 mai. Formatorul sesiunilor a fost Aurelia Peru, doctor habilitat în științe politice, cercetător ştiinţific coordonator.

Potrivit Aureliei Peru, printre tehnicile de înfluență online/pe rețelele sociale se numără: hackingul, iar persoana implicată în activități de hacking este cunoscută sub numele de hacker. Alte tehnici, ar fi: contrafacerea și scurgerea de informații; dovezile de tip „ satul lui Potiomkin”; boții; trolling-ul; propaganda prin umor; tehnica ad hominem; tehnica „galopului lui Gish”; tehnica transferului; etichetarea; și fotografiile.

Doctorul habilitat în științe politice a mai menționat că verificarea informațiilor poate porni de la analiza reputației instituției/persoanei care răspândește o informație; de la dovezile care le prezintă, dacă includ fapte sau opinii, dacă sunt actuale sau vechi; dacă există și alte surse care vorbește despre acceași informație; de la analiza intenției autorului – de a vinde, informa sau distra; de la analiza emoțiilor, care pot fi de furie, prejudecăți proprii; dar și de la punerea tuturor elementelor pe cântar.

„Ca și în cazul sesiunilor de până acum, temele de astăzi au fost la fel valoroase. Tendințele se schimbă, iar noi avem nevoie să fim informați despre aceste schimbări, care au loc și care ne afectează. Dacă nu le vom ști putem ajunge să fim dezinformați”, este de părere Andrei Bargan, participant al programului de instruire.

„Știam că există dezinformare, dar nu am știam că dezinformarea poate avea câteva niveluri. Am aflat cu această ocazie despre câte știam eu. Mi-am aprofundat cu siguranță cunoștințele despre dezinformare, despre noile tehnici, în special despre cele prezente în mediul online, pe care le întâlnim zi de zi, dar nu știam că sunt tehnici de dezinformare”, a spus Lilia Stratin, la fel participantă a programului de instruire.

„Astăzi, mai mult ca niciodată, avem nevoie să știm cum suntem dezinformați, deși la prima vedere am putea crede că este ceva normal, iar dacă am sta și analiza puțin, dacă am avea puțină gândire critică, am ști cum să ne ferim să nu fim manipulați”, a menționat Ina Duca, o altă participantă a sesiunii de instruire.

În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Trăim într-o eră în care tehnologia creează conexiuni puternice, amplificând nevoia de responsabilitate și integritate în organizațiile asociative din care facem parte, mai ales când acestea au o misiune importantă de a consolida și dezvolta un sector cu aportul partenerilor de dezvoltare. Precedentele ne obligă să ne îmbunătățim în continuu abordarea și să ne consolidăm responsabilitățile. Am abordat acest subiect în cadrul unui podcast Mai Departe, iar opiniile formulate corect, chiar dacă critice, au fost apreciate drept “denigrare”.

Cultura corporativă în organizațiile asociative, în special în Republica Moldova, se confruntă cu provocări legate de proceduri, transparență și comportament adecvat. Știu asta de când ofeream suport asociațiilor obștești mulți ani în urmă fiind încă student la drept. Acesta trebuie să fie un efort constant pentru că asociațiile obștești se dezvoltă și apar multe alte organizații, cu noi obiective și probleme de rezolvat. Desigur, apar și contradicții, iar perspectivele pot să fie diferite de la caz la caz. Totuși, este esențial să nu lăsăm astfel de divergențe personale să submineze respectarea procedurilor statutare.

Recent, cancel culture și-a arătat forma și într-un astfel de context. Simpla solicitare din partea noastră de transparență în proceduri și necesitatea existenței unor procese verbale, în loc de corectarea neajunsurilor, a fost întâmpinată cu proiecții și acuzații false, cu scopul de a anula o voce critică. Anularea unei persoane sau a unei opinii, mai degrabă decât a aborda criticile într-un mod constructiv, subminează integritatea întregii organizații.

Abuzul procedurilor nu este doar neproductiv, ci și periculos. Procedurile sunt în vigoare pentru a proteja comunitatea și pentru a asigura un comportament adecvat. Ele constituie pilonii responsabilității și transparenței, și, deși pot părea nesemnificative într-o agendă aglomerată, procesele verbale sunt instrumente vitale pentru documentarea și contabilizarea deciziilor.

În cadrul oricărei organizații cu o misiune de dezvoltare a unui anumit sector, influența personală nu ar trebui să submineze integritatea proceselor. Când acest lucru se întâmplă, se riscă amplificarea unei probleme ce ar putea fi rezolvată intern, într-o criză mai mare.

E imperativ să fie respecte procedurile în astfel de situații. În cazul unui conflict sau al unei probleme, aceasta trebuie discutată și rezolvată conform regulilor și procedurilor stabilite în statut sau în actele constitutive ale organizației. Rezolvarea nu constă în cenzură, excludere sau discreditare a celor care provoacă discuții dificile. Integritatea, transparența și respectul pentru procesele stabilite sunt esențiale pentru funcționarea oricărei comunități. Acestea sunt valorile care ne protejează de abuzuri, care ne oferă un cadru de lucru și care ne permit să inovăm și să ne dezvoltăm.

Libertatea de exprimare nu este întotdeauna ușoară. Înseamnă să-ți asumi riscul de a fi în dezacord cu majoritatea care deține puterea, de a pune întrebări incomode și de a semnala problemele existente. Indiferent de cât de dificil poate fi, este esențial să avem curajul de a vorbi și de a ne asuma responsabilitatea pentru cuvintele noastre, să înțelegem că abuzurile de orice fel nu aduc beneficii nimănui.

Majoritatea dintre noi aspiră la comunități în care există o distincție clară între “denigrare” și critică constructivă. Un mediu propice inovației, colaborării și progresului este acela în care se respectă această distincție. Pe de altă parte, un mediu în care domnește teama și autocenzura, unde vocile celor care au curajul să se exprime sunt reduse la tăcere, nu favorizează evoluția.

În speranța că această experiență va conduce la schimbări, este imperativ să avem o înțelegere mai bună a diferenței dintre “denigrare” și critică constructivă. Această experiență ar trebui să inspire curajul de a vorbi, de a critica în mod constructiv și de a acționa în conformitate cu principiile noastre, chiar și atunci când ne confruntăm cu opoziție sau autoritate. Acest lucru este esențial pentru a asigura transparența, integritatea și responsabilitatea în toate organizațiile, indiferent de domeniul lor de activitate.

Despre Academia Rockit

AO Academia Rockit este o organizație dedicată creării de impact prin susținerea inovatorilor digitali. Comunitatea noastră se extinde la aproximativ 3500 de persoane, dintre care 70% fac parte din diaspora.

Din 2014, Academia organizează una dintre cele mai recunoscute conferințe cu rădăcini moldovenești, Rockit Conference. Organizația are, de asemenea, proiecte precum Kometa, un canal de video storytelling, comunitatea de creatori independenți de conținut Influence.md și podcastul Mai Departe

Duminică, 7 mai, 2023, în satul Slobozia Mare, raionul Cahul, a fost organizat primul festival transfrontalier, denumit Festivalul din Luncă, pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor specifice regiunii de sud a Republicii Moldova, în special specifice raionului Cahul. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România; și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina)”, BSB 817. Un festival similar, în cadrul aceluiași proiect, va avea loc la Galați, pe data de 9 iunie 2023.

Câteva mii de oameni, de prin părțile locului, și nu numai, au profitat de ziua însorită, venind la festival pentru a fi martorii unei parade a portului popular, de prezentare a iilor, a expoziițiilor meșterilor populari din regiune. Colectivele artistice din raion au întregit buna dispoziție cu muzică și dansuri de muzică populară pe tot parcursul zilei. S-a organizat și echitație pentru copii. Participanții la festival au avut ocazia să se distreze în cadrul activităților scoutistice desfășurate, să mănânce bucate cu specific local în cadrul atelierelor gastronomice, să facă plimbări cu barca, drumeții, să observe păsările etc.

„Promovarea turismului verde, dar și a turismului în general, este o oportunitate pentru a dezvolta satele din această zonă care se bucură de așezarea geografică în această luncă frumoasă. De astăzi ne luăm angajamentul să fim mai buni și mai prietenoși cu natura și să ne promovăm acest frumos loc care este unul fenomenal. Avem obligația să păstrăm natura, să o folosim în scopul dezvoltării localităților”, a declarat Valentina Carastan, primar de Slobozia Mare.

„Festivalul este unul de o mare avergură, deoarece noi știm să sărbătorim frumos natura, turismul verde. La festivalul nostru au venit oaspeți din Ucraina, din România, au venit să se bucure alături de noi, în aceste locuri frumoase, de lucrurile care ne înconjoară, pentru că noi știm să ne bucurăm împreună”, a spus președintele raionului Cahul, Nicolae Dunas.

„Festivalul are menirea de a promova turismul verde, ecologic. Ne bucurăm că am reușit să păstrăm ceea ce am moștenit în acest colțișor de plai, pe care trebuie să-l promovăm”, a afirmat Tatiana Seredenco, vicepreședinta raionului Cahul.

„Acest eveniment din lunca Prutului de Jos și din preajma lacului Beleu este un prilej pentru alte ediții ale Festivalului din Luncă, dar și alte evenimente frumoase, care promovează turismul verde, ecologic”, a menționat Sergiu Rența, coordonatorul proiectului din partea Consiliului raional Cahul.

„Astfel de evenimente ne fac să iubim și mai mult țara și locurile noastre verzi și frumoase. Astfel de evenimente ne fac să înțelegem că ne putem odihni și acasă. În primul rând noi trebuie să înțelegem că avem o țară frumoasă, despre care trebuie să vorbim, și astfel vom atrage și străinii la noi”, este de părere Veaceslav Ioniță, expert în dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului.

„Suntem bucuroși că avem o astfel de colaborare transfrontalieră în domeniul turismului verde, un domeniu mai nou pentru noi, cei din Reni. Am venit la acest festival să luăm exemple, experiențe și învățăminte pentru a aduce turismului verde și la noi în Ucraina”, a declarat Tatiana Nedelcu, reprezentanta primăriei comunității teritoriale Reni, Ucraina.

„Până acum am mai fost în zona aceasta, am desfășurat tot felul de acțiuni în cadrul acestui proiect. Am văzut lacul Beleu și când era plin cu apă și când era mai secat, dar niciodată nu am observat cât de minunat este acest loc verde. Ați însuflețit și ați animat tot ceea ce înseamnă această luncă”, a spus Carmelia Dragomir-Bălănică, responsabilul pe comunicare în cadrul proiectului din partea Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

„Este frumos și vesel, ne bucurăm că au ales cahulenii noștri să vină să petreacă frumos această zi. Noi avem grijă ca ei să nu stea flămânzi și să aibă poftă și putere de joc”, a declarat Maria Minciună, de la atelierul gastronomic La Tanti Masha, satul Slobozia Mare.

„Pentru noi, acest festival este o oportunitate să ne promovăm ocupațiile, meșteșugurile pe care le realizăm din piele de oi. Dacă nu vom spune și nu vom arăta noi ceea ce facem, cine ne va mai cunoaște”, a spus Dumitru Zaporojan, meșter popular, satul Slobozia Mare.

Pe parcursul zilei, la festival a ajuns și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Acesta a spus că frumoasă este Republica Moldova și merită să fie vizitată. „Am admirat și aplaudat colectivele artistice din Cahul, Galați și comunitatea teritorială Reni. Am mâncat renumitele gheozlemele și kavurma preparate ca la sud. Am trecut și pe la târgul meșterilor populari din lunca Prutului care au venit cu obiecte artizanale unice din rogojină, nuiele și lemn”, a scris Igor Grosu pe pagina sa de Facebook.

Invitatul special al festivalului a fost interpretul de muzică populară, Igor Cuciuc.

În cadrul proiectului BSB 817, până acum a fost realizat un ghid practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde. A fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, dar și o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate șase instruiri, două vizite de studiu, mese rotunde și ateliere de lucru în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. Sunt realizate podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România). Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina. Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Joi, 4 mai, 2023, în comunitatea teritorială Reni, Ucraina, a avut loc ședința de consolidare a mecanismelor de funcționare a clusterului turistic Cahul-Reni-Galați, care are ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre. Clasterul va fi creat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre” (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România; și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), BSB 817.

Ședința de constituire a clusterului a avut loc la Cahul, la 6 aprilie. Clusterul va fi o structură de tip asociativ cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din cele 3 regiuni dunărene. La activitatea de la Reni au participat experții proiectului, reprezentanți ai administrației publice locale și prestatori de servicii turistice din cele trei regiuni. Participanții au fost informați despre viziunile și programul de dezvoltare al clusterului, dar și despre valorificarea eficientă a potențialului turistic transfrontalier.

Afanasie Prepelița, expert în marketing turistic al proiectului, a spus la ședință că regiunea Cahul-Reni-Galați dispune de o varietate de sisteme ecologice în văile Dunării și ale Prutului. Este vorba de lacuri naturale, afluenții Dunării și Prutului, pajiști, păduri. La fel, este vorba și despre prezența unor valoroase monumente istorice, preistorice și geologice naționale și internaționale. În opinia sa, membrii clusterului ar trebui să dezvolte în regiunea dată forme de turism care adaugă valoare şi care i-au în considerare principiile dezvoltării durabile. Potenţialul natural al regiunii disponibil poate fi folosit la dezvoltarea turismului verde, ecoturismului, turismului cultural, de agrement, acvatic, de aventură, sportiv etc.

Totodată, Afanasie Prepeliță a declarat că pentru dezvoltarea turismului verde se recomandă de organizat drumeții, plimbări în zonele de agrement, ciclism, pescuit, vînătoare, amenajarea locurilor speciale pentru observarea păsărilor, hipism, excursii cu ghid, trasee turistice. De asemenea, pot fi desfășurate  ateliere de meşteşugărit, camping, plimbări cu barca. „Beneficiile dezvoltării turismului verde sunt enorme: apar locuri de muncă; se dezvoltă infrastructura și serviciile turistice; este stimulată economia locală; sunt îmbunătățite relațiile interculturale în regiune, între regiuni și între țări. Turismul verde este un instrument de conservare a ariilor naturale protejate; susține activitățile de mediu”, a declarat Afanasie Prepelița.

Dezvoltarea infrastructurii turistice transfrontaliere a fost un alt subiect abordat de către Afanasie Prepelița, fiind menționat faptul că infrastructura verde este de cele mai multe ori o investiție bună pentru natură, economie și piața de muncă. În opinia sa, societatea modernă are nevoie de soluții care presupun lucrul cu natura, nu împotriva ei, atunci când acestea sunt relevante din punct de vedere economic și de mediu. „Dezvoltarea infrastructurii verzi poate fi realizată doar printr-un efort susținut al tuturor părților implicate. Este nevoie de promovarea infrastructurii verzi în politici publice – agricultură, transport, energie, mediu, prevenirea dezastrelor etc.,. La fel, este nevoie de creșterea gradului de calificare al populației locale. Chiar dacă beneficiile infrastructurii verzi sunt bine cunoscute, atragerea de investiții poate reprezenta o problemă. Uneori este greu de distins între avantajele oferite publicului larg și agenților economici”, a declarat expertul.

Veaceslav Ioniță, expert proiectului în dezvoltarea afacerilor, a vorbit despre necesitatea intensificării relațiilor economice transfrontaliere. În opinia sa, clusterele turistice sunt aglomerări economice competitive formate într-un spaţiu geografic bine determinat. Procesul de concentrare al lor duce la obţinerea unor avantaje competitive importante, precum: logistica, promovarea destinației turistice, crearea de mărci noi etc. „Deşi clusterizarea firmelor se face natural, guvernele pot încuraja dezvoltarea clusterelor emergente prin susţinerea eforturilor pe care un grup de firme îl poate face pentru a fructifica la maximum potenţialul concentrării economice”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui Mihai Țurcanu, membru al echipei de implementare a proiectului, clusterul va fi format din trei asociații obștești, din cele trei regiuni, care vor semna un memorandum de colaborare, pentru a contribui în Republica Moldova, România și Ucraina la: dezvoltarea și promovarea turismului ecologic, verde, dar și a altor formel de turism, inclusiv rural.

Liliana Ivanova, coordonatorul proiectului din partea comunității teritoriale Reni, a spus: „Susținem ideea crearii clusterului turistic Cahul-Reni-Galati și sperăm foarte mult că acest mecanism economic va intensifica relațiile de cooperare turistică pe segmentul dunărean și va aduce beneficii operatorilor turistici din această regiune”.

Oxana Efimenco, secretar al Primăriei comunității teritoriale Reni, a menționat: „Suntem siguri că după încheierea proiectului cooperarea dintre parteneri va continua, iar rezultatele înregistrate în cadrul proiectului vor sprijini în continuare procesul de dezvoltare al turismului verde din regiunea transfrontalieră Cahul-Reni-Galați”.

Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora  materiale promoționale și va dezvolta rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre. Totodată, va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.

Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul site-ului danube-ecotravel.com, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră.

În cadrul proiectului, a fost realizat un ghid practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde, a fost creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, o broșură informativă pentru turiști. Urmează să fie elaborat și un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate șase instruiri, două vizite de studiu, mese rotunde și ateliere de lucru în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice. Vor fi organizate și două festivaluri în perioada mai – iunie 2023 și realizate podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România). Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina. Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .