În ajunul Zilei Internaționale a Copiilor, People in Need Moldova (PIN) și partenerii locali au lansat un Centru educațional recreativ în s. Căplani din raionul Ștefan Vodă. Spațiul va oferi copiilor refugiați ucraineni și celor din comunitatea gazdă oportunitatea de a se bucura de activități de învățare și de agrement într-un spațiu sigur, supravegheat de profesioniști calificați. Activitățile sunt destinate pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani, favorizând învățarea, bunăstarea și dezvoltarea lor generală. Această inițiativă este posibilă datorită sprijinului oferit de Uniunea Europeană și reprezintă un pas semnificativ în direcția îmbunătățirii vieții copiilor din regiune.

Centrul este deschis după orele de școală, între  13:30 la 17:30, în zilele de luni până vineri și se află pe str. Independentei, centrul turistic Porțile Raiului din satul Caplani, Ștefan Vodă. El este dotat cu jocuri interactive și intelectuale, cărți și spații confortabile pentru socializare și relaxare, iar activitățile organizate sunt pe interesul copiilor, și includ ateliere de artă și meșteșuguri, cursuri de limbi străine, jocuri de societate, punând un accent sporit pe educația socio-emoțională.

” Unindu-ne eforturile, prin înființarea acestui spațiu, ne-am propus să implicăm cel puțin 75  de copii, ce vor fi împărțiți în grupe de vârstă, fiecare dintre ele condusă de un facilitator calificat care se va asigura că nevoile lor individuale sunt satisfăcute”, a precizat Adelina Barbăneagră, directoare executivă ”Generația PRO”, partener local al proiectului.

În plus, centrul va oferi copiilor gustări și răcoritoare, favorizând nutriția și bunăstarea generală a acestora. De asemenea, vor fi organizate evenimente comunitare pentru a promova coeziunea socială și interacțiunea între copii și familiile acestora.

Suntem încântați să inaugurăm astăzi, la Căplani, acest spațiu destinat copiilor. Am reușit să oferim un mediu sigur pentru copiii ucraineni și moldoveni grație parteneriatului local cu ONG ”Generatia PRO”, împreună cu suportul Primăriei s.Căplani, care a avut amabilitatea de a pune la dispoziție acest spațiu și de a folosi facilitățile de recreere adiacente pentru copiii, a declarat Eugenio Carillo, Coordonator pentru situații de urgență la People in Need Moldova. Această inițiativă reflectă angajamentul nostru de a promova educația, bunăstarea și dezvoltarea holistică a copiilor din comunitate. Ne exprimăm recunoștința față de Uniunea Europeană, partenerii și donatorii noștri pentru sprijinul lor neprețuit în realizarea acestui proiect, a completat coordonatorul de program.

Despre People in Need (PIN): People in Need este o organizație neguvernamentală care oferă ajutor umanitar și asistență pentru dezvoltare în peste 30 de țări. Ne străduim să avem un impact de durată asupra comunităților prin furnizarea de soluții eficiente, durabile și bazate pe dovezi pentru cei aflați în nevoie. Prin intermediul diverselor noastre programe, abordăm probleme sociale presante, împuternicim persoanele și construim comunități rezistente în întreaga lume. De la escaladarea conflictului din Ucraina în luna februarie a anului trecut, People in Need (PIN) a început să ofere asistență umanitară axată pe protecție, transferuri de numerar către populația gazdă și educație.

Pentru mai multe detalii, contactați-ne: Irina Draguțanu, Communication și Advocacy manager, Mob. +373 69694246, irina.dragutanu@peopleinneed.net

Patru echipe desemnate câștigătoare în urma laboratorului multimedia „Inovație pentru incluziune”, desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în septembrie 2022, au finalizat și au lansat proiectele la care au muncit. Acestea aduc în vizor diverse aspecte ce vizează grupurile social-vulnerabile și nu numai, având menirea de a încuraja o mai bună cunoaștere a unor probleme cu care se confruntă aceste categorii și sporind astfel șansele pentru o societate mai incluzivă.

 „Și mâinile tale pot vorbi!” – este un proiect realizat de Casa Republicană de Cultură a Surzilor din Moldova (CRCSM). Produsul final este filmul documentar „Artur”, care descrie viața unui tânăr cu deficiențe de auz. Timp de șase luni, echipa de creație a documentat mai multe episoade din activitatea cotidiană a protagonistului, a realizat interviuri cu părinții, colegii și profesorii eroului principal, pentru a oferi publicului posibilitatea să înțeleagă mai bine viața de zi cu zi a persoanelor cu deficiențe de auz și provocările pe care le au de depășit. De asemenea, echipa a organizat lecții de limbajul semnelor pentru colegii și profesorii din Centrul de Excelență în Energetică și Electronică (CEEE), acolo unde își face studiile Artur, protagonistul proiectului.

„Procesul de educație incluzivă ia amploare în Republica Moldova. Copiii cu deficiențe de auz sunt integrați în instituțiile de învățământ general și nu au acces la limbajul semnelor – limbajul matern al persoanelor cu deficiențe de auz –, respectiv nu au acces la informație, educație și comunicare accesibilă. Prin acest proiect, ne-am propus să diminuăm bariera de comunicare a persoanelor cu deficiențe de auz și să popularizăm limbajul semnelor în Republica Moldova”, susține Alla Bargan, autoarea proiectului, directoarea Casei Republicane de Cultură a Surzilor din Moldova (CRCSM).

„Viața unui transgen. Vreau să fiu acceptată acum, nu la bătrânețe” este un alt proiect, lansat de redacția Sănătate INFO. Acesta a fost conceput pentru a atenționa despre problemele cu care se confruntă persoanele transgen din Republica Moldova și pentru a promova, astfel, incluziunea și acceptarea acestor persoane, sporindu-le șansa de a trăi liber și de a avea drepturi egale în societate. Timp de șase luni, autoarele Cristina Ghermanschi și Elena Cioina au documentat subiectul, realizând interviuri, un material video, dar și o ședință foto cu participarea a două persoane transgen: o femeie transgen și o persoană non-binară - băiat transgen.

 „În presa din Republica Moldova rar se fac astfel de materiale. Mă refer și la temă, dar și la complexitate. Ei bine, noi tare sperăm că aceste două istorii umane, ale lui Leo și  Stelei-Roxana, ne vor sensibiliza, ne vor face mai empatici și chiar mai umani. Proiectul nostru e despre doi tineri care s-au născut în alt corp decât și-ar fi dorit. Viața lor nu e una ușoară în Republica Moldova, unde toleranța față de oamenii «diferiți» de majoritate e la limită, iar birocrația și legile neconforme sunt la ordinea zilei. Sperăm că poveștile lor vor oferi o altă perspectivă de percepție și acceptare și, poate, atunci când îi veți întâlni în viața reală îi veți privi cu alți ochi”, spune Elena Cioina, jurnalistă în redacția Sănătate INFO.

 „EA IA totul de la viață” – proiectul include o serie de interviuri cu femei cu dizabilități, din diverse domenii de activitate, care transmit mesajul că nu există bariere pentru performanță, decât cele impuse de propriile gânduri.

„În ţara noastră activează şi trăiesc fericite, împlinite, înfruntând provocări şi înregistrând succese notorii, foarte multe femei cu dizabilităţi. Ele întemeiază afaceri, creează familii, coordonează proiecte de amploare, sunt la cârma propriilor vieți, joacă un rol activ în comunități, se bucură de toate culorile vieţii, la fel ca orice femeie, ca orice om. Cunoscându-le, înțelegi că incluziunea nu este un concept teoretic, abstract. Ele au reușit incluziunea, ele sunt incluziunea întruchipată. De-a lungul activității mele în sfera drepturilor omului dintotdeauna mi-am dorit ca poveștile lor de viață, experiențele şi concepţiile lor să devină cunoscute publicului larg și sunt extrem de recunoscătoare pentru faptul că proiectul INOVAŢIE PENTRU INCLUZIUNE a oferit această oportunitate. Vreau să cred că cele patru istorii de viață, povestite chiar de protagoniste, sunt doar începutul, căci avem foarte multe povești care merită să fie cunoscute şi, cu siguranță, ne vor inspira”, mărturisește Olga Afanas, activistă civică, psihologă-consilieră, una dintre autoarele proiectului.

„Fericiți și informați până la adânci bătrâneți!” – este campania concepută și desfășurată de Ludmila Adamciuc, autoarea blogului „Prietena Mea”.  Campania a fost inspirată din experiența sa personală, iar ca punct de plecare, potrivit autoarei, este numărul destul mare de părinți care află despre o eventuală malformație genetică a copilului abia după ce acesta se naște. Astfel, campania reinventează povestea Cenușăresei și ne prezintă doi părinți informați și responsabili, care s-au documentat din timp cu privire la testele de genetică recomandate atunci când planifică sau așteaptă un copil. Povestea are cinci capitole însoțite de  cinci ilustrații care prezintă diverse etape ale unui  cuplu aflat în așteptarea unui prunc.

„Îmi doresc ca orice mamă care așteaptă un copil cu o malformație genetică să afle despre diagnoză în perioada sarcinii, pentru a avea suficient timp să se pregătească. Astfel, sporim șansele ca etapele acceptării să devină mult mai simple”, afirmă Ludmila Adamciuc.  Informațiile obținute din timp pot reduce din anxietate și din stresul viitorilor părinți, oferindu-le încredere și liniște, dar  și șansa de a fi mai bine pregătiți emoțional atunci când vine copilul pe lume, mai spune Ludmila Adamciuc.

Cele patru echipe învingătoare au fost selectate în bază de concurs, ca urmare a laboratorului multimedia „Inovație pentru incluziune”, desfășurat de CJI în septembrie 2022.

Laboratorul „Inovație pentru incluziune” a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării”, desfășurat de CJI în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul guvernului Elveției. 

Vineri, 2 iunie, 2023, în raionul Cahul, Republica Moldova, a fost organizat un forum privind instituționalizarea clusterului turistic transfrontalier „Danubius”, creat în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre, între IDIS „Viitorul”, Consiliul raional Cahul, Republica Moldova, Universitatea „Dunărea de Jos” din județul Galați, România și Primăria comunității teritoriale Reni, Ucraina. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina), BSB-817”.

Crearea clusterului turistic „Danubius” are ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre. La forum au participat prestatori de servicii turistice din raionul Cahul, județul Galați și comunitatea teritorială Reni, reprezentanți ai administrației publice locale, care au devenit membri ai clusterului turistic transfrontalier „Danubius”. În cadrul evenimentului a fost prezentat Programul comun de dezvoltare al clusterului din perspectiva valorificării potențialului turistic transfrontalier, al infrastructurii și al serviciilor.

Totodată, au fost prezentate și mecanismele practice privind înregistrarea clusterului, anunțate proiectele transfrontaliere spre aplicare privind dezvoltarea turismului transfrontalier. De asemenea, a fost discutat Acordul de cooperare a clusterului cu actorii externi și semnat memorandumul privind crearea clusterului de către reprezentanții celor trei regiuni desemnate.

„Prin crearea acestui cluster vrem să lăsăm niște mecanisme, niște urme, care ulterior să funcționeze, să fi sustenabile și să asigure durabilitate proiectului. Am tipărit un ghid de turism, o broșură informativă, o hartă turistică. Este și un site creat. Acum clusterul îl creăm și îl înregistrăm. Toate au ca scop promovarea turismului verde aici în regiune”, a declarat Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”.

„Tot ce am văzut noi participând în acest proiect, toate locurile vizitate, instruirile la care am participat, este de neprețuit. Regretăm că în țara noastră este război și nu am fost suficienți de implicați ca să ne aducem contribuția așteptată. Prin intermediul acestui cluster vom coopera mai departe, vom ține legătura și vom lucra în continuare împreună. Ne dorim și noi, în Ucraina, să promovăm turismul verde așa cum este promovat în Republica Moldova și România”, a spus Oxana Efimenco, secretar la Primăria comunității teritoriale Reni.

„Cu toții ne dorim ca crearea acestui cluster în regiunea noastră să contribuie la promovarea la o scară mai largă a turismului verde, ecologic, care să ne unească și să ne ajute să devenim mai buni”, a spus Sergiu Rența, coordonatorul proiectului din partea Consiliului raional Cahul.

Până acum au avut loc trei ședințe, la Cahul, în comunitatea teritorială Reni și la Galați, unde s-a discutat despre modalitățile de funcționare ale clusterului și totodată au fost examinate mecanismele care ar trebui implementate pentru ca acesta să poată fi înregistrat ca entitate juridică în Republica Moldova, România și Ucraina și să-și crească potențialul.

Crearea clusterului are ca scop consolidarea capacităților furnizorilor de servicii turistice, a autorităților locale și regionale din Cahul, Reni, Galați, dar și dezvoltarea turismului transfrontalier și verde, prin promovarea cooperării și a schimbului de bune practici. Clusterul, în cadrul activității sale, va promova potenţialul turistic al regiunii, inclusiv turismul verde; va organiza evenimente de promovare a furnizorilor de servicii turistice care sunt parte a clusterului; va elabora materiale promoționale și va dezvolta rute turistice suplimentare în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre.

Totodată, clusterul va contribui la promovarea cooperării cu clusterele turistice din alte regiuni și țări, la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului transfrontalier, la creșterea schimbului de informații și bune practici între membrii săi, la extinderea geografică a clusterului prin atragerea de noi membri, la organizarea de traininguri pentru îmbunătățirea abilităților furnizorilor de servicii turistice, dar și la dezvoltarea politicilor regionale privind dezvoltarea turismului transfrontalier și verde.

Clusterul va fi o structură de tip asociativ cu organ de conducere, statut și va include furnizorii de servicii turistice din cele 3 regiuni. Membrii clusterului se vor întâlni regulat. Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul site-ului danube-ecotravel.com, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră.

În cadrul proiectului BSB-817 a fost realizat un ghid privind desfășurarea turismului transfrontalier, creată o hartă cu trei rute turistice transfrontaliere, elaborată o broșură informativă pentru turiști, dar și un program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați. Au fost organizate trei vizite de studiu, una la Galați și două la Cahul, șase sesiuni de instruire și mese rotunde în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice din cele trei regiuni dunărene. A fost organizat un festival la Cahul și urmează unul la Galați, privind promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale. De asemenea, au fost realizate 23 de podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat și un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Va fi realizat un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România).

Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

Chișinău, 1 iunie 2023 - În ediția #96 a podcastului “Mai Departe” cu Artur Gurău, scriitorul și publicistul Vasile Ernu a ridicat problema creșterii ghetoizării în Chișinău, un subiect care a stârnit multe dezbateri în ultimul timp.

Vasile Ernu a descris situația din capitală drept o ghetoizare de lux, o situație în care se construiesc cartiere exclusiviste, cu acces limitat și amenități reduse. El a subliniat importanța locurilor publice și accesului la infrastructura publică, precum grădinițe, școli, spitale și parcuri.

Ernu a declarat, Când te muți undeva să trăiești, vezi să nu te muți în iad. Câte minute faci până la grădiniță? Cât faci până la școală? Ai parc? Câte minute faci până la parc? [...] E important să înțelegem funcția locurilor publice, ce înseamnă accesul la infrastructura publică, școala, grădinița, spital. Dacă eu trebuie să duc copilul de 2 ori pe zi, eu trebuie să trăiesc în mașină?

Vasile Ernu a menționat că a observat recent în Durlești un loc de joacă pentru copii care nu era mai mare decât o masă. El a comparat această situație cu standardele sovietice, unde copiii aveau spațiu suficient de joacă, în contrast cu situația actuală, în care blocurile sunt construite unul lângă altul.

În afara acestui subiect, discuțiile din podcastul Mai Departe au abordat numeroase teme precum potențialul Moldovei și al moldovenilor, calitatea muzicii produse la Chișinău, dezvoltarea orașelor, renunțarea la mașini și tranziția la un regim de viață și politic social-democrat.

Vasile Ernu a vorbit și despre motivul pentru care vizitează Moldova în fiecare an și cum a descoperit oamenii Moldovei petrecând timp în satele din Moldova și România. El a subliniat avantajul cunoașterii limbii ruse pentru moldoveni și a argumentat că moldovenii pot avea succes în România dacă sunt autentici.

Conversația a abordat, de asemenea, problema distribuției inegale a bogăției, cu o comparație între România și Moldova, și a discutat modul în care Chișinău se compară cu alte orașe mari din România, cum ar fi Cluj și Iași.

Pentru a descoperi mai multe despre aceste discuții fascinante, urmăriți ultima ediție a podcastului Mai Departe cu Vasile Ernu și Artur Gurău.

Podcastul Mai Departe este dezvoltat de Rockit Moldova si este sprijinit de Western NIS Enterprise Fund, care susține proiecte de transformare și inițiative care promovează reformele în Ucraina și Moldova.