La 19 mai 2023, Grupul de State împotriva Corupției din cadrul Consiliului Europei (GRECO) a publicat un raport de progres, în care a evaluat măsurile întreprinse de către autoritățile Republicii Moldova în domeniul prevenirii corupției. Recomandările GRECO vizează 18 recomandări specifice elaborate în cadrul raportului de evaluare din runda a patra din 5 iulie 2016, și se referă la deputați, judecători și procurori. Conform noilor constatări, până la finele lunii martie 2023, doar șase dintre aceste recomandări au fost realizate. Dintre recomandările rămase, zece au fost parțial puse în aplicare și două nu au fost puse în aplicare.

Recomandările pot fi catalogate convențional în trei blocuri: (i) prevenirea corupției în cazul membrilor Parlamentului – acest set de recomandări se referă la necesitatea îmbunătățirii transparenței în domeniul decizional la nivelul Parlamentului, astfel încât noile proiecte de lege și informațiile privind organizarea consultărilor publice să fie publicate în timp util, asigurând un proces cât mai amplu și incluziv în special în ceea ce privește contribuțiile societății civile. O recomandare conexă vizează actualizarea site-ului Parlamentului și operativitatea portalurilor e-Parlament și e-Legislație. Adițional, GRECO s-a expus asupra importanței adoptării unui cod de conduită parlamentar, precum și introducerea unor reguli pentru parlamentari cu privire la interacțiunea cu persoanele care ar putea să influențeze procesul legislativ (lobby-ul). Conform raportului GRECO, în afară de progresele înregistrate în privința mecanismului de ridicare a imunității deputaților în vederea simplificării unor eventuale proceduri penale, alte evoluții semnificative, în special în cazul ultimei recomandări listate, nu au fost constatate.

Un alt set de recomandări din cadrul raportului GRECO vizează (ii) integritatea și prevenirea corupției în rândul judecătorilor. Anterior GRECO punctase importanța modificării compoziției Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin eliminarea calității de membri din oficiu a ministrului justiției și procurorului general, asigurarea unui proces transparent de selectare a membrilor CSM și motivarea hotărârilor acestuia. Totodată, a fost recomandată excluderea numirii în funcțiile de judecători a candidaților cu probleme de integritate, precum și excluderea termenului de probă de cinci ani pentru judecători. În cadrul raportului, GRECO a constatat evoluții pozitive privind toate segmentele listate. Cu toate acestea, GRECO și-a exprimat îngrijorările privind  procesul de pre-vetting a candidaților la funcții în cadrul CSM și evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, care la moment prezintă obstacole în suplinirea posturilor vacante din cadrul CSM de către reprezentanții instanțelor de judecată de toate nivelurile.

Cel de-al treilea set de recomandări se referă la (iii) integritatea și prevenirea corupţiei în rândul procurorilor. Privind acest segment, GRECO a recomandat anterior schimbarea componenței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în vederea asigurării garanțiilor de imparţialitate și transparenţă al acestuia, inclusiv prin excluderea ministrului justiției și președintelui CSM. Suplimentar, GRECO a recomandat îmbunătăţirea sistemului disciplinar la nivel de reglementare și practică. Autoritățile naționale au informat GRECO despre amendamentele privind Legea cu privire la Procuratură, care sunt în curs de desfășurare, ceea ce reprezintă o evoluție pozitivă. Totuși, similar cazurilor anterioare, GRECO a subliniat că la momentul actual, aceste recomandări nu pot fi considerate decât parțial realizate de către autorități.

Cu titlu general, GRECO a mai recomandat consolidarea capacităților și eficienței Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) pentru a putea combate în mod eficient lipsa de integritate în rândul tuturor funcționarilor publici, și cu precădere a deputaților, judecătorilor și procurorilor. Acesta a punctat importanța soluționării lipsei de personal din cadrul ANI și elaborarea unei strategii instituționale.

GRECO a constatat un nivel actual scăzut de respectare a recomandărilor, atribuind Republicii Moldova un scor „global nesatisfăcător”. Atribuirea acestui scor presupune ca autoritățile naționale să remedieze restanțele și să prezinte un raport cu privire la progresul implementării recomandărilor cel târziu până la 31 martie 2024.

*****

Acest material face parte din buletinul informativ al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), iar ediția recentă a buletinului poate fi accesată la: https://crjm.org/buletin-informativ-crjm-57/

Link pentru abonare la buletin: https://forms.gle/wXmprWA1aHfJnzWZ9

Buletinul informativ este elaborat cu sprijinul financiar oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

Un ghid practic pentru presatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în ramura turismului verde, o broșură informativă despre turismul verde din regiunea transfrontalieră Cahul-Galați-Reni, dar și o hartă cu trei rute turistice aflate în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre, au fost lansate în scopul promovării turismului verde. Produsele au fost elaborate în cadrul proiectului transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; județul Galați, România și Comunitatea teritorială Reni, Ucraina)”.

Ghidul practic pentru prestatorii de servicii privind dezvoltarea afacerilor în turismul verde, care a apărut în limba română și ucraineană, reprezintă un suport teoretic și practic pentru prestatorii de servicii care dețin o afacere în domeniul turismului sustenabil, dar în același timp poate deveni o inspirație pentru cei care doresc să inițieze o afacere în domeniul turismului verde. În cele 100 de pagini sunt prezentate informații teoretice despre principiile turismului verde, deontologia turismului și rolul comunicării în toate etapele de consum a produsului turistic, managementul financiar. Conținutul teoretic este completat de partea practică cu accent pe recomandări pe durata celor șase etape de consum a unui sejur turistic; rolul prestatorilor de servicii de cazare în satisfacerea așteptărilor din partea turiștilor pentru a oferi acele experiențe și emoții pentru care un turist alege o destinație turistică verde; cum calculăm bugetul afacerii care este bazat pe bugetul de venituri și cheltuieli; sunt prezentate metode pentru realizarea prognozei economice în scopul micșorării riscului de a greși în afaceri și de a elabora strategii pentru o afacere de succes. Au fost evidențiate câteva exemple de bune practici și reușite în domeniul turismului verde prin descrierea detaliată a modelelor de succes implementate deja în cele 3 unități administrativ – teritoriale (Cahul, Galați și Reni). Suplimentar, pentru prestatorii de servicii au fost prezentate și idei cu referință la dezvoltarea și promovarea afacerilor de turism verde, ce pot servi ca reper pentru extinderea/inițierea unei afaceri în domeniu.

Broșura turistică informativă „Turismul verde în regiunea transfrontalieră Cahul – Galați – Reni”, apărută în limbile: română, engleză și ucraineană, reprezintă o sinteză a potențialului turistic din perspectiva dezvoltării turismului verde în cele trei regiuni transfrontaliere Cahul, Galați și Reni. În broșură sunt descrise 32 de atracții turistice cu potențial de a susține dezvoltarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre. Fiecare atracție este prezentată printr-o descriere a acesteia, fotografia care prezintă atracția propriu-zisă, localizarea, datele de contact (număr de telefon, e-mail), dar și paginile web în cazul în care acestea există. Pe ultima pagină a broșurii este prezentată Harta rutelor turistice din sectorul dunărean al bazinului Mării Negre, la scară mică, precum și QR-codurile către cele trei trasee turistice tematice incluse pe hartă.

Harta rutelor turistice din sectorul dunărean al bazinului Mării Negre, publicată în trei limbi: română, engleză și ucraineană, include harta propriu-zisă a celor trei trasee turistice tematice – ruta ecoturistică „Pe valurile Dunării albastre”, ruta istorico – culturală „Pe urmele civilizației antice” și ruta etnografic – gastronomică „Gastronomia autentică a Deltei Dunării”, legenda hărții, inclusiv cele a câte 25 obiective turistice incluse în fiecare rută, câteva imagini ce prezintă obiectivele turistice parte a traseelor turistice. Pe partea verso a hărții este prezentată descrierea succintă a celor trei rute turistice tematice în trei limbi: română, engleză și ucraineană. De asemenea, sunt menționate unitățile de cazare și de alimentare din Cahul, Galați și Reni – denumirea unității de cazare/alimentare, localizare, număr de telefon, e-mail, pagina web, în cazul în care există.

„Toate cele trei materiale publicate – Ghidul, Broșura și Harta – prezintă diverse aspecte ale dezvoltării turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre și anume, raionul Cahul, județul Galați și comunitatea teritorială Reni. La elaborarea materialelor au lucrat atât echipa de implementare a proiectului din partea IDIS „Viitorul”, cât și experții locali pe domeniul turismului din cadrul Consiliului raional Cahul (R. Moldova), Comitetului Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universității „Dunărea de Jos” din Galați (România)”, a spus Lucia Căpățînă, unul dintre autorii celor trei produse turistice.

„Lucrările  realizate  de  către IDIS „Viitorul”, în cadrul acestui proiect, vin să completeze cunoștințe și să dezvolte competențe celor care doresc să se inițieze și ulterior să lanseze o afacere în domeniul turismului verde. În procesul de elaborare au fost implicați cei mai buni experți din Republica Moldova, România și Ucraina, luând ca bază materialele prezentate la seminare și training-uri, propria experiență cât și subiectele în raport cu care operatorii turistici au manifestat interes. În opinia noastră, lucrările prezentate sunt suficiente pentru a iniția și a dezvolta, la prima etapă, o afacere în domeniul turismului verde. Cititorul interesat poate afla multe dintre lucrurile necesare dezvoltării unui business de familie nobil și eficient, contribuind în felul acesta la procesul de europenizare a țării”, crede Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”.

În cadrul proiectului BSB-817, lansat în decembrie 2020, au fost organizate șase sesiuni de instruire și mese rotunde, la Cahul, Galți și Reni, în scopul consolidării capacităților furnizorilor de servicii turistice din cele trei regiuni dunărene. Totodată, au avut loc trei vizite de studiu, una la Galați și două la Cahul, pentru prestatorii de servicii turistice din cele trei zone, de cunoaștere a oportunităților pentru promovarea turismului verde. A fost organizat un festival la Cahul, dar și la Galați, pe data de 8 iunie, 2023, privind promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale.

A fost creat clusterul turistic transfrontalier „Danubius”, în regiunea dunăreană a bazinului Mării Negre, între raionul Cahul, județul Galați și comunitatea teritorială Reni, activitatea căruia va avea ca scop promovarea și dezvoltarea turismului verde în regiunea dunăreană a bazinului Marii Negre. Crearea clusterului a inclus și elaborarea unui program comun pentru dezvoltarea turismului transfrontalier în Cahul, Reni și Galați, pentru care au fost desfășurate trei ședințe, la Cahul, în comunitatea teritorială Reni și la Galați, unde s-a discutat despre cum ar trebui să funcționeze clusterul. Durabilitatea clusterului va fi asigurată și prin intermediul site-ului danube-ecotravel.com, care deja este creat în vederea promovării turismului verde în regiunea transfrontalieră.

De asemenea, au fost realizate 23 de podcast-uri privind turismul verde în regiune. A fost elaborat și un studiu privind buna vecinătate de-a lungul sectorului dunărean, dar și creat site-ul proiectului. Este realizat și un film despre potențialul turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre.

Proiectul transfrontalier „Dezvoltarea și promovarea turismului verde în sectorul dunărean al bazinului Mării Negre (raionul Cahul, Republica Moldova; comunitatea teritorială Reni, Ucraina și județul Galați, România)”, BSB-817, este implementat de către IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Consiliul raional Cahul (Moldova), Comitetul Executiv al Consiliului Local al or. Reni (Ucraina) și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (România).

Proiectul este parte a Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 și este cofinanțat de către Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate și de către țările participante: Armenia, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Turcia și Ucraina.

Acest comunicat de presă a fost produs cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a proiectului BSB-817 și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Pentru a afla alte detalii legate de proiect, ne puteți contacta la adresa de email: idis.crossborderproject@gmail.com.

Ezitările sau ignoranța unor zvonuri nu înseamnă neapărat cenzură. O redacție media poate decide asumat netirajarea anumitor lucruri dacă aceastea alimentează o panică artificială în societate. În același timp, și o știre falsă poate fi punct de pornire pentru o știre ca la carte, cum ar fi una despre demontarea unui fals lansat de un politician. Nu există un șablon pentru o știre. Fiecare informație suspectă trebuie să fie tratată individual. Sunt câteva dintre tezele împărtășite de către jurnalistul de televiziune, Ruslan Grabari, formatorul sesiunilor 13 și 14 al programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri, 7 iunie 2023, în format online.

Vorbind despre rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării, jurnalistul de televiziune a menționat că de-a lungul celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, dezinformarea și știrile false s-au dezvoltat probabil mai bine ca independența țării. Potrivit jurnalistului, și în perioada sovietică am avut știri false, jumătăți de adevăruri, manipulare etc. un exemplu din această perioadă fiind catastrofa de la Cernobîl, când oamenilor li s-a spus de la televizor că sunt câțiva răniți, câțiva zeci de oameni spitalizați, că nu este nici un mort, că nu s-a întâmplat nimic, că toată lumea trebuie să muncească și că autoritățile știu ce au de făcut, ca peste un timp să aflăm că am avut cea mai gravă catastrofă nucleară pe care a vazut-o vreodată pământul.

„Acesta este doar un exemplu atunci când statul nu a spus adevărul și poate mii de vieți erau salvate dacă la timp se comunica și se luau măsurile necesare. Atunci, câteva săptămâni nu s-a recunoscut nimic, iar noi și astăzi suntem uimiți de amploarea acelei catastrofe. Este doar un exemplu despre ceea ce se întâmplă atunci când se ascunde adevărul”.

Jurnalistul a mai spus că începutul anilor 90 a fost perioada de tranziție a știrilor false, când a plecat dezinformarea, controlul statului asupra știrilor și a venit modelul de jurnalism democratic, european, civilizat, primele crâmpeie de jurnalism așa cum trebuie să fie, știri care răspundeau la toate întrebările și nu lăsau semne de întrebare, știri din două surse, ceea ce nu a fost până în anii 90. Încă nu apăruse informația falsă sau nu avea o amploare atât de mare.

„Am început să facem jurnalism de calitate. Învățam din mers, mai eram restanțieri, dar era bine. A apărut online-ul, tot mai multe portaluri de știri, care au început să facă concurență televiziunilor. A urmat ceea ce mai avem astăzi, telegram, tik-tok și multe alte instrumente. Toată această dezvoltare nu doar a creat o concurență televiziunilor, dar a poluat foarte mult spațiul informațional. Omul este derutat, nu mai știe ce să creadă. Prin urmare, parcă apare o misiune nouă a jurnalistului, când ar trebui să fie un gardian nu doar al societății, nu doar puterea a patra în sensul că trebuie să stea doar cu ochiul pe autorități, dar trebuie să dea și peste nas autorităților atunci când fură, când nu respectă drepturile omului etc.”

Ruslan Grabari este de părere că jurnaliștii trebuie să stea și la paza acurateții fluxului de știri. Acesta este prezentul. Inteligența artificială se dezvoltă cu pași galopanți. Dacă acum deja avem roboți care scriu fake-uri, distribuie automatizat știri false, ne punem întrebarea ce o să se întâmple și ce o să fie atunci când vei întreba ChatGPT ce ste fals și ce este adevărat. El o să fie singur derutat și nu o să știe ce să facă. „Trebuie să inventăm și instrumente de filtrare ca să alegem grâul de nighină, ca să înțelegem foarte bine ce este adevărat și ce este fals”.

Totodată, formatorul a menționat că media în general este cu un pas în urmă. Fake-urile merg în față, iar abundența de știri false, de fake, naște propagandă, ale cărei efecte sunt dezastruoase. Propaganda a născut al doilea război mondial, holocaustul, iar cel mai actual exemplu de propagandă este războiul Federației Ruse contra Ucrainei.

„Cei care scriu în fiecare zi știri trebuie să fie responsabili și conștienți de faptul că fiecare cuvânt din știre cântărește ceva. Dacă vom fi responsabili, dacă nu vom face concluzii, nu vom veni cu judecăți de valoare, cu expuneri de păreri, omul va cântări cele auzite dacă i se va oferi și a doua opinie, de ce nu și a treia. Noi suntem acei care transmitem informația astfel încât omul, telespectatotul, să fie informat, pentru că doar un telespectator informat poate să-și facă concluziile potrivite, poate să aibă o gândire critică și să ia deciziile corecte”.

„Astăzi la televizor vedem un război psihologic, când ni se impune ceva, este o spălare de creier a populației, cu un scop oarecare. De aceea, particip la aceste sesiuni de instruire ca să știu cum să mă protejez de dezinformare, de propagandă, pentru că azi este o stare de lucruri, mâine poate fi una și mai gravă și nu vom ști cum să ne ajutăm pe noi înșine, dar noi avem elevi pe care îi pregătim către viață, creștem generații de oameni, care sunt expuși unui pericol și suntem mai responsabili”, a menționat Lilia Toderica, profesoară, participantă a programului.

„Din data de 24 februarie 2022 tot mai mulți oameni se întreabă: cum este posibil un război în inima Europei în sec. XXI? Ulterior a apărut o altă întrebare, mai dureroasă: cum este posibil ca un număr atât de mare de oameni să susțină un război atât de rușinos? Răspunsul se găsește în tehnicile de propagandă, de dezinformare, utilizate profesionist de agenții unui stat agresor. În acest context, abilitarea cetățenilor este deja o necesitate”, crede Irina Bejan, la fel, participantă la program.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În ajunul Zilei Internaționale a Copiilor, People in Need Moldova (PIN) și partenerii locali au lansat un Centru educațional recreativ în s. Căplani din raionul Ștefan Vodă. Spațiul va oferi copiilor refugiați ucraineni și celor din comunitatea gazdă oportunitatea de a se bucura de activități de învățare și de agrement într-un spațiu sigur, supravegheat de profesioniști calificați. Activitățile sunt destinate pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani, favorizând învățarea, bunăstarea și dezvoltarea lor generală. Această inițiativă este posibilă datorită sprijinului oferit de Uniunea Europeană și reprezintă un pas semnificativ în direcția îmbunătățirii vieții copiilor din regiune.

Centrul este deschis după orele de școală, între  13:30 la 17:30, în zilele de luni până vineri și se află pe str. Independentei, centrul turistic Porțile Raiului din satul Caplani, Ștefan Vodă. El este dotat cu jocuri interactive și intelectuale, cărți și spații confortabile pentru socializare și relaxare, iar activitățile organizate sunt pe interesul copiilor, și includ ateliere de artă și meșteșuguri, cursuri de limbi străine, jocuri de societate, punând un accent sporit pe educația socio-emoțională.

” Unindu-ne eforturile, prin înființarea acestui spațiu, ne-am propus să implicăm cel puțin 75  de copii, ce vor fi împărțiți în grupe de vârstă, fiecare dintre ele condusă de un facilitator calificat care se va asigura că nevoile lor individuale sunt satisfăcute”, a precizat Adelina Barbăneagră, directoare executivă ”Generația PRO”, partener local al proiectului.

În plus, centrul va oferi copiilor gustări și răcoritoare, favorizând nutriția și bunăstarea generală a acestora. De asemenea, vor fi organizate evenimente comunitare pentru a promova coeziunea socială și interacțiunea între copii și familiile acestora.

Suntem încântați să inaugurăm astăzi, la Căplani, acest spațiu destinat copiilor. Am reușit să oferim un mediu sigur pentru copiii ucraineni și moldoveni grație parteneriatului local cu ONG ”Generatia PRO”, împreună cu suportul Primăriei s.Căplani, care a avut amabilitatea de a pune la dispoziție acest spațiu și de a folosi facilitățile de recreere adiacente pentru copiii, a declarat Eugenio Carillo, Coordonator pentru situații de urgență la People in Need Moldova. Această inițiativă reflectă angajamentul nostru de a promova educația, bunăstarea și dezvoltarea holistică a copiilor din comunitate. Ne exprimăm recunoștința față de Uniunea Europeană, partenerii și donatorii noștri pentru sprijinul lor neprețuit în realizarea acestui proiect, a completat coordonatorul de program.

Despre People in Need (PIN): People in Need este o organizație neguvernamentală care oferă ajutor umanitar și asistență pentru dezvoltare în peste 30 de țări. Ne străduim să avem un impact de durată asupra comunităților prin furnizarea de soluții eficiente, durabile și bazate pe dovezi pentru cei aflați în nevoie. Prin intermediul diverselor noastre programe, abordăm probleme sociale presante, împuternicim persoanele și construim comunități rezistente în întreaga lume. De la escaladarea conflictului din Ucraina în luna februarie a anului trecut, People in Need (PIN) a început să ofere asistență umanitară axată pe protecție, transferuri de numerar către populația gazdă și educație.

Pentru mai multe detalii, contactați-ne: Irina Draguțanu, Communication și Advocacy manager, Mob. +373 69694246, irina.dragutanu@peopleinneed.net