Dezordinea informațională are la bază trei elemente: informarea greșită; dezinformarea strategică; și informarea răuvoitoare. Informarea greșită e despre informația care este falsă, dar persoana care o răspândește crede că este adevărată. Dezinformarea strategică este tot despre transmiterea informației false, însă persoana care o răspândește știe că este falsă. Informarea răuvoitoare se referă la informația bazată pe fapte reale, cu scopul de a provoca daune unei persoane.

Informațiile false ca parte a dezinformării au fost tema sesiunilor V și VI ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate miercuri, 10 mai. Formatorul sesiunilor a fost Aurelia Peru, doctor habilitat în științe politice, cercetător ştiinţific coordonator.  Potrivit Aureliei Peru, propaganda nu este sinonimă cu dezinformarea strategică, cu toate că ultima poate servi intereselor propagandei. Propaganda este mai manipulatoare decât dezinformarea, deoarece utilizează mesaje mai degrabă emoționale decât informaționale.

Sunte șapte categorii ale dezordinii informaționale, consideră Aurelia Peru. Este vorba de: includerea satirei, parodiei; titlurile, subtitlurile, legendele și alte elemente vizuale care nu reflectă conținutul; utilizarea înșelătoare a unei informații pentru a pune în lumină falsă o problemă sau o persoană; conținutul autentic care este redistribuit în afara contextului său inițial; imitarea surselor autentice; conținut autentic care este folosit pentru a induce în eroare; și conținutul fabricat.

„Informația falsă și dezinformarea cred că sunt teme foarte importante pentru fiecare cetățean activ, mai ales dacă are o funcție, și mai este urmat și de alți cetățeni, reprezentând o voce în comunitate. Astfel de instruiri ar fi benefice pentru toți, odată ce ești parte a unei societăți. Pentru a construi o societate integră, avem nevoie de oameni care să analizeze, să gândească, să-și pună întrebări cu privire la tot ceea ce citesc, ascultă sau privesc”, este de părere Tatiana Ismailov, participantă a programului.

„Știrile false sunt un fenomen mai mult sau mai puțin cunoscut, da,r totodată, utilizat de foarte mult timp. Acest fenomen a fost amplificat de apariția internetului și a rețelelor de socializare. Probabil că, nu ne putem imagina viața fără tehnologii moderne, astăzi, dar trebuie să cunoaștem pericolul care ne însoțește și să știm cum depistăm aceste știri false, care conduc la dezinformare și manipulare masivă în rândul cetățenilor. Anume asta am învățat la sesiune și trebuie să transmitem aceste cunoștințe celor care ne înconjoară”, susține Olga Drăgălin, altă participantă a programului de instruire.

„Tehnologia privind fabricarea informațiilor la comandă devine astăzi tot mai accesibilă publicului și ca define tot mai greu de realizat obiectivul distingerii adevărului de minciună. Nimeni dintre noi nu este este ferit de acest fenomen, care poate avea un puternic impact în societate și poate influența opinia publică și poate fi folosit pentru răzbunare sau pentru a defăima. De aceea, învățăm inclusiv cum să ne apărăm”, consideră Gabriela Garaba, participantă a programului.

În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre tehnici de combatere a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

http://viitorul.org/ro/content/cum-informa%C8%9Bia-fals%C4%83-este-parte-dezinform%C4%83rii-au-aflat-participan%C8%9Bii-unui-programul-de

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

În spatele tendințelor de dezinformare stau intențiile unor grupuri de persoane care urmăresc: promovarea sau denigrarea unei cauze, răspândirea neîncrederii în instituțiile unei socieăți, dar și răspândirea sau perpetuarea confuziei în legătură cu o problemă sau alta. Aceste subiecte au fost abordate de către Veaceslav Berbeca, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul sesiunilor III și IV ale programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurate joi, 4 mai.

Potrivit lui Veaceslav Berbeca, dezinformarea consă în lansarea sau promovarea informațiilor false, inexacte sau înșelătoare, concepute, prezentate și promovate pentru a provoca intenționat daune publice sau profit. Ea poate fi totodată și un anumit tip de operațiune specială care constă în înșelarea adversarului prin furnizarea de informații false pe care acesta le va folosi pentu a trage concluziile dorite de inițiator. Veaceslav Berbeca a subliniat că dezvoltarea opiniei publice, inventarea radioului, a televizorului și a internetului sunt fenomene care au contribuit la propagarea dezinformării.

Expertul consideră că, în geneal, există câteva tipuri de strategii de dezinformare și care se concentrează fie asupra identităților false, sau asupra conținutului afectiv, asupra polarizării, teoriilor conspirației, discredităreii adversarilor, etichetării adversarului, atacului la persoană, dar și trollingului. Potrivit lui Veaceslav Berbeca, există, de asemenea, și câteva metode de dezinformare, fiind vorba de negarea și inversarea lucrurilor, amestecul dintre adevăr și minciună, denaturarea motivului și a circumstanțelor și generalizarea. Veaceslav Berbeca a mai afirmat că sferele sau domeniile actualmente vizate prin dezinformare și propagandă sunt: mass-media tradițională și rețelele sociale; ideologia și cultura; crima și corupția; dar și resursele energetice.

„Această sesiune mi-a confirmat că nu frica, nesiguranța, fericirea sau entuziasmul ar trebui să ne copleșească la auzul oricărei informații difuzate în spațiul public, ci multe întrebări: Cine a spus? Cu ce scop a spus? De ce tocmai acum a spus?, iar lista intrebărilor devine tot mai mare pe măsură ce începi să obții răspnunsuri la întrebările esențiale. Adevărul e unul, versiuni sunt multe. Vechimea unei informații nu-i conferă acesteia veridicitate. Nu avem timp să trăim în minciună, de aceea, trebuie să ne găsim timp să analizăm”, este de părere Maria Nistor, participantă a programului.

„Abilitarea cetățenilor în domeniul dezinformării, istoria dezinformării, fenomenele ce au contribuit la propagarea ei, obiectivele și strategiile sale, elementele de construcție și metodele de dezinformare sunt deja o necesitate. Pentru mine personal, alegerea de a analiza tendințele de dezinformare, știrile manipulatorii sau false a fost una asumată,  dat fiind faptul că nu ne mai putem opune prin tăcere.  Pentru a ne implica în educarea gândirii critice în privința cetățenilor este nevoie de a fi pregătiți”, susține Irina Bejan, altă participantă a programului de instruire.

În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre tehnici de combatere a dezinformării; despre informațiile false ca parte componentă a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a dat startul unui program de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. La program s-au înscris 40 de jurnaliști, reprezentanți ai organizațiilor de media, profesori care predau educația media în școli, membri ai Consiliului Audiovizualului, care doresc să-și sporească capacitățile în ceea ce privește dezinformarea, dar și să dobândească noi abilități și cunoștințe.

Programul de instruire este parte a proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova” și presupune 20 sesiuni, care se desfășoară din 3 mai și până în data de 22 iunie 2023.

Liubomir Chiriac, director executiv al IDIS „Viitorul”, a spus la lansarea programului: „Având în vedere ceea ce se petrece acum în Republica Moldova, în lume, în regiune, este foarte important să avem oameni pregătiți, care să aibă o înțelegere corectă vizavi de ceea ce se produce, care să aibă abilități și competențe în noile abordări privind tratarea faptelor respective. Cu ajutorul dumneavoastră trebuie să reușim să tratăm lucrurile corect. Ca rezultat al acestui program, mulți dintre voi, într-o perioadă anumită de timp, vor deveni lideri de opinie și în felul acesta vom reuși să depășim problemele care există la momentul dat”.

Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”, a menționat: „Ne dorim ca acest program de instruire să fie un schimb de bune practici, unde să lucrăm împreună pe studii de caz și exerciții practice. Accentul va fi pus mai mult pe cazuri concrete, atât din experiența națională, cât și cea internațională. În cadrul acestui program au fost selectați jurnaliști, studenți, reprezentanți ai societății civile, profesori de educație media de pe tot teritoriul Republicii Moldova (Cahul,  Cimișlia, Briceni, Comrat, Bălți, Leova, Ocnița, Ștefan Vodă, Strășeni, Criuleni Dondușeni etc.) care doresc să-și consolideze capacitățile și atunci noi le oferim această oportunitate, deoarece avem nevoie de o societate cu gândire critică și o generație tânără bine instruită”.

Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului (CA), a declarat: „Prin această activitate IDIS oferă ocazia pentru șase persoane din departamentul monitorizare al CA să participe la acest program. Este foarte important pentru cei care monitorizează, cei care sunt responsabili să spună dacă este acest conținut problematic sau nu este problematic, dacă atentează la integritatea informațională s-au nu, s-au este vorba de jurnalism prost dacă nu este o a doua opinie, este cu rea intenție s-au cu rea credință. Ca monitorii noștri să constate și sa-și facă bine munca, au nevoie și ei să fie instruiți. Lucrurile se mai schimbă. Lumea se schimbă. Ceea ce a fost ieri valabil, astăzi este discutabil. Din păcate trăim într-o lume în care deja țările liberal-demcoratice sunt mai puține la număr. 75% din toate țările lumii sunt țări cu regimuri autoritare. Dacă după al doilea război mondial a fost un triumf al principiilor liberal-democratice, acum este un regres și teren câștigă regimurile autoritare. Mi-aș dori ca astfel de monitorizări să fie făcute și de către dumneavoastră. În multe țări autoritatea de reglementare are parteneriate cu organizații nonguvernamentale și monitorizarea, analiza de conținut, este făcută de către ONG-uri pentru autoritate, care le tratează ca fiind rapoarte ale ei”.

Elena Tașcă, reprezentantă a direcției învățământ a raionului Hâncești, a afirmat: „Odată cu introducerea acestui curs opțional în școli, educația mediatică, s-a observat o insuficiență în metodele de predare ale obiectului. Am dat curs invitației dumneavoastră, pentru a ne instrui pe noi, specialiștii direcției, ca ulterior să oferim cadrelor didactice suport privind noi metode de predare ale acestui curs opțional, pentru a-i face pe elevi să fie mai deschiși, să știe despre informațiile pe care le primesc care sunt corecte și care sunt incorecte. Noi trebuie să dezvoltăm la elevi acele abilități de a face diferența”.

Andrei Bargan, jurnalist Media TV, Cimișlia, a specificat: „În lume este o mare schimbare. Suntem în era digitală. Suntem bombardați cu informații de tot felul și genul. Ca să nu ajungem să fim parte a acestui proces de diseminare incorectă a informației, trebuie în primul rând noi să nu devenim victime ale dezinformării și în al doilea rând să nu-i inducem și pe alții în eroare. Impactul informațiilor transmise de jurnaliști este mare, la fel și responsabilitatea față de societate trebuie să fie mare. La astfel de cursuri, la astfel de instruiri, noi reușim să obținem cunoștințe, abilități, instrumente și mecanisme de a ne proteja și a proteja și societatea”.

Miercuri, 3 mai 2023 Mariana Iațco, conferențiar universitar, a fost abordat subiectul  educația media. Astfel, participanții au discutat termenii de educația media / alfabetizarea media; au parcurs istoricul dezvoltării educației media; cum s-a dezvoltat educația media în lume, ce practici internaționale cu privire la predarea educației media în școli sunt în Marea Britanie, Finlanda, Australia, SUA, Franța, Danemarca, Suedia, Olanda, Germania etc. dar și care este experienţa naţională privind educaţia media. De asemena au fost discutate “ingredientele” alfabetizării, media Literacy Index 2022 dar și Profilul european al competenţelor media etc. 

Joi, 4 mai, expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca, va vorbi participanților, în cadrul altor două sesiuni, despre ce stă în spatele tendințelor de dezinformare și despre miturile care stau la baza campaniilor de dezinformare.

În cadrul următoarelor sesiuni se va discuta despre tehnici de combatere a dezinformării; despre informațiile false ca parte componentă a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții vor fi instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.

Participanții la programul de formare vor avea posibilitate să aplice cunoștințele obținute în practică și să elaboreze 15 evaluări / studii de caz / monitorizări / analize pe teme legate de dezinformare, alfabetizare media și gândire critică. Va fi creată și o platforma de cooperare, unde vor fi prezentate evaluările și vor fi formulate recomandări. Vor fi elaborate și 12 infografice pe baza informațiilor relevante conținute în rezultatele și constatările studiilor, analizelor, studiilor de caz etc. Va fi elaborat un „instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii  media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.

În cadrul proiectului, până acum, a fost efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic. Au fost organizate întâlnire cu membrii CA pentru contura obiectivele proiectului și contribuția pe care o poate avea societatea civilă în acest domeniu. Va fi făcut un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media moldovenești reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - //www.youtube.com/@idisviitorul8539 style=text-decoration: underline; color: #0d4da1;>https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Dragi colegi și colege,
vă prezentăm cu drag „𝐀𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭𝐢𝐯 ș𝐢 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚 î𝐧 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐕𝐨𝐥𝐮𝐧𝐭𝐚𝐫𝐢𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢”.

Analiza a fost realizată de experta independentă Aliona Turcan, în cadrul proiectului „𝒁𝑶𝑶𝑴 𝒑𝒆 𝑽𝒐𝒍𝒖𝒏𝒕𝒂𝒓𝒊𝒂𝒕❞, desfășurat de Asociația pentru Inovare, Educație și Dezvoltarea Tinerilor, în cadrul proiectului „Capacitarea organizațiilor locale de tineret din Moldova”, implementat de Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova, în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Danemarca, cu suportul financiar al New Democracy Fund.

Printre recomandările finale vedem:

• Promovarea voluntariatului și a creșterii gradului de conștientizare a importanței acestuia în comunitate prin programe guvernamentale, campanii de sensibilizare, organizarea de evenimente de voluntariat, facilitarea accesului la informații și resurse specifice domeniului.
• Creșterea accesibilității voluntariatului prin facilitarea de către stat (inclusiv Ministerul Educației și Cercetării) a accesului la informații despre oportunitățile de voluntariat și prin crearea de programe de formare pentru voluntari.
• Asigurarea protecției voluntarilor prin crearea unui sistem de asigurare pentru accidente și prin garantarea dreptului voluntarilor de a fi reprezentați în instanță în cazul unor litigii.
• Încurajarea implicării agenților economici în activitățile de voluntariat, prin crearea de stimulente fiscale și prin promovarea parteneriatelor între instituțiile gazdă a activității de voluntariat și companiile private.
• Elaborarea măsurilor stimulative pentru companiile private, care achiziționează bunuri, lucrări și servicii de la instituțiile gazdă a activității de voluntariat;
• Cultivarea conceptului de voluntariat la nivel de administrație publică locală, prin încurajarea OSC-urilor locale să desfășoare activități cu implicarea voluntarilor pentru o dezvoltare comunitară sustenabilă;

Pentru mai multe detalii, a se accesa link-ul: https://www.canva.com/design/DAFhTQ9oSFQ/LmZIMsoxtAMkr95F2IXfAA/watch?utm_content=DAFhTQ9oSFQ&utm_campaign=designshare&utm_medium=link&utm_source=publishsharelink