Știri sociale

Instituţiile responsabile din R. Moldova nu dispun de date statistice reprezentative despre numărul exact al copiilor care muncesc, precum şi în ce sectoare aceştia sunt antrenaţi mai des. Totuşi, se ştie că exploatarea copilului prin muncă are loc cel mai des în agricultură, construcţii, servicii, munci casnice, activităţi ilicite. În multe cazuri, părinţii încurajează exploatarea copiilor, a declarat pentru Info-Prim Neo Svetlana Haraz, coordonator de program la Centrului Naţional pentru Prevenirea Abuzului faţă de Copii (CNPAC).

„Atunci când vorbim de exploatarea copiilor prin muncă, ne imaginăm zeci şi sute de copii care sunt obligaţi să cerşească în stradă, copiii exploataţi sexual, traficaţi, ne referim la copiii care lucrează vară şi iarnă în spălătoriile auto, care vând pe la pieţe, sapă sau prăşesc terenuri agricole”, a subliniat Svetlana Haraz.

Potrivit expertului, în R. Moldova munca copilului este atât cauză, cât şi efect al sărăciei. Copiii din familii vulnerabile sunt mai des şi lipsiţi de posibilitatea de a beneficia de învăţământ calitativ şi instruire profesională. Aceşti copii au mai puţine şanse de a avea o muncă decentă şi devin mai vulnerabili la sărăcie, migraţie ilegală, trafic de fiinţe umane. În Moldova mulţi copii din mediul rural ajung să lucreze din greu în gospodăriile agricole şi sunt braţe ieftine de muncă.

„Mulţi copii învaţă legile vieţii chiar în câmp, mânuind unelte pentru adulţi. Ei sunt privaţi de copilărie, de dreptul de a învăţa şi a cunoaşte viaţa la şcoală, prin mijloace destinate acestui scop: jocuri, cărţi, manuale, pensule, mingi etc. Muncind cu zilele la strânsul roadei, alături de părinţii lor, ei absentează de la şcoală. Adulţii sunt axaţi pe venituri imediate şi nu sunt conştienţi de faptul că îşi lipsesc copiii de un viitor decent”, a menţionat Svetlana Haraz.

Problema perceperii muncii copilului este adesea confundată cu o formă de educaţie. Svetlana Haraz este de părere că schimbarea de atitudini şi comportamente tradiţionale faţă de munca copilului ar putea fi realizată doar printr-un efort integrat al tuturor actorilor responsabili. „La nivelul administraţiei publice locale trebuie formată o echipă multidisciplinară, compusă din pedagogi, asistenţi sociali comunitari, psihologi, lucrători medicali, educatori de la egal la egal, poliţişti. E nevoie şi de colaborare la nivel de raion, precum şi cu alte instituţii, cum ar fi Inspecţia Muncii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, care să meargă în teren pentru a evalua situaţia”, a punctat coordonatorul de program.

Cea mai eficientă abordare în combaterea implicării copiilor în forme grave de muncă este monitorizarea sistematică a locurilor unde ar putea lucra copii, a şcolilor, a comunităţilor şi a familiilor, în special a celor vulnerabile, a mai spus expertul.

Legea prevede că tinerii, începând cu vârsta de 15 ani, au dreptul să fie angajaţi în câmpul muncii, dar cu program special. În 2009, Biroul Naţional de Statistică a început activităţile pentru efectuarea unui studiu privind munca copilului, care va cuprinde aproximativ 12 500 gospodării din toate regiunile Moldovei. Organizaţia Internaţională a Muncii a oferit Republicii Moldova 89 463 de dolari SUA pentru realizarea acestui studiu. Rezultatele vor fi disponibile în 2010.

Sursa: INFOPRIM

Amnesty International (AI) Moldova face apel către Parlament în vederea ratificării neamânate a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, ce are ca scop prevenirea, cercetarea şi sancţionarea celor mai grave crime împotriva umanităţii.

La momentul de faţă, 110 din ţările lumii au aderat la Statutul de la Roma. Republica Moldova nu se numără printre aceste state, în pofida angajamentului asumat în baza Planului de Acţiuni RM-UE 2005-2008, se spune în comunicatul de presă emis de AI.

Amnesty International Moldova se adresează Parlamentului nou-ales cu apelul de a demonstra prin fapte alinierea la valorile europene de respectare a drepturilor fundamentale ale omului.

Republica Moldova a semnat Statutul de la Roma pe data de 8 septembrie 2000. În primăvara 2006 Ministerul Justiţiei al RM a elaborat un proiect de lege privind ratificarea Statutului de la Roma al CPI. În februarie 2008 proiectul de lege a fost oficial înaintat în Parlament. De la acea dată proiectul rămâne în legislativ.

Documentul, potrivit AI, conţine o clauză restrictivă, care limitează jurisdicţia Curţii doar pentru teritoriul Moldovei controlat de autorităţile constituţionale. Această limitare, în mod practic, lasă teritoriul Transnistriei liber pentru comiterea genocidului, a crimelor contra umanităţii şi a crimelor de război, se precizează în comunicatul emis de organizaţie.

Potrivit Amnesty International Moldova ratificarea necondiţionată a Statutului de la Roma va oferi locuitorilor Republicii Moldova, inclusiv şi ai regiunii transnistrene, o garanţie suplimentară împotriva actelor de genocid, crimelor de război şi crimelor contra umanităţii.

Marţi, 6 octombrie, la Bălţi, a fost inaugurat oficial Centrul pentru copii şi tineri cu dizabilităţi severe „Danko”.

La deschiderea oficială a Centrului „Danko” au participat numeroşi oaspeţi, printre care reprezentanţi ai autorităţilor locale, ai unor organizaţii neguvernamentale ce activează în domeniul social, părinţii copiilor care beneficiază de serviciile centrului.

Centrul „Danko” este a opta instituţie socială la Bălţi dintr-o reţea de centre sociale, care au fost deschise în ultimii câţiva ani.

Evenimentul s-a înscris în suita de activităţi desfăşurate în cadrul „Săptămânii Sănătăţii Mintale”, care se desfăşoară în Republica Moldova între 5 şi 10 octombrie.

Directoarea Centrului, Corina Popa, spune că noua instituţie îşi propune să îmbunătăţească calitatea vieţii copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi prin reabilitarea medicală, psihosocială şi incluziune socială. „Aici beneficiarii vor găsi sprijin, înţelegere, dragoste şi căldură sufletească”, a menţionat Corina Popa la deschiderea Centrului „Danko”.

De serviciile Centrului „Danko” din Bălţi beneficiază 20 de persoane cu vârsta cuprinsă între 10 şi 30 de ani, precum şi familiile acestora. Unul din scopurile principale ale Centrului este prevenirea instituţionalizării copiilor cu dizabilităţi mintale.

Centrul „Danko” prestează servicii de la ora 8:00 până la 19:00, pe parcursul a cinci zile pe săptămână. Beneficiarii sunt antrenaţi în diferite activităţi în baza a trei programe.

În vederea acordării consilierii psihoprofesionale, la Centrul „Danko” activează o bună echipă de psihologi, psihiatri, psihoterapeuţi, ludoterapeuţi şi logopezi. Vor fi organizate diverse activităţi în vederea aplicării terapiei prin joc şi excursii în afara localităţii.

Centrul „Danko” a fost deschis cu susţinerea Asociaţiei SOMATO şi suportul financiar al Guvernelor Suediei şi R. Moldova cu asistenţa tehnică a Fondului de Investiţii Sociale din Moldova.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm, contactaţi: Corina Popa, director Centru „DANKO” +/231/937-38
www.somato.md