Aveți grijă de sănătatea Dvs. și a celor dragi. Spălați-vă regulat și minuțios pe mâini, respectați eticheta tusei, păstrați distanța socială și stați acasă. #Covid19 #StaiAcasa

Implementarea Planului IPAP RM-NATO - un test decisiv pentru Guvernarea Republicii Moldova

Distribuie prietenilor:


altReafirmând promisiunile electorale de a spori democraţia şi de a avansa reforma sectorului de securitate, la 10 noiembrie curent noua guvernare a Republicii Moldova a constituit Comisia naţională privind implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP) în frunte cu Vice-prim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, domnul Iurie Leancă. Recomandările derivate din experienţa naţională ale implementării nereuşite a Planului IPAP din 1996 pînă în prezent, făcute de mai mulţi experţi naţionali şi internaţionali, sugerează guvernării actuale a RM să considere oportunitatea relansării IPAP-ui ca un pas decisiv şi prioritar în implementarea valorilor democratice în sectorul de securitate şi apărare, şi o şansă de a restabili imaginea şifonată a Republicii Moldova în spaţiul Euro-atlantic.

Revizuind aspectele istorice ale procesului implementării Planului IPAP RM-NATO, este necesar de remarcat 2 momente importante. Primul, l-au constituit declaraţiile fostului şef al statului, Vladimir Voronin, făcute la sediul NATO în 2005, privind poziţia fermă a Republicii Moldova de a semna un Plan IPAP cu Alianţa Nord-atlantică şi al doilea - însăşi semnarea acestui plan în 2006 cu punerea lui în aplicare corespunzător prin mecanismul naţional legal. Paşii respectivi au fost foarte rapizi, eficienţi şi, întru-n fel, destul de surprinzători atît pentru populaţia Republicii Moldova, cît şi pentru experţii NATO, care au fost miraţi de intenţiile ferme ale conducerii RM în perioada respectivă. Însă nimeni nu a anticipat că Planul IPAP RM-NATO va deveni o prioritate numai prin declaraţii şi nu prin rezultate concrete. În realitate, cu regret, reforma sectorului de securitate şi apărare a decurs într-o direcţie eronată cu adoptarea elementelor democratice cosmetice şi amânarea pe un termen cît mai îndelungat a aprobării documentelor strategice, care sunt menite să reglementeze acest sector. Ca rezultat, sectorul de securitate şi apărare nu este reformat pe deplin şi totodată imaginea Republici Moldova este destul de grav afectată în spaţiul de securitate Euro-atlantic. Corespunzător, insuccesul reformării sectorului de securitate şi apărare al RM a transmis un semnal negativ Uniunii Europene, care este compusă din state cu valori democratice afirmate. Cu alte cuvinte, Republica Moldova este considerată de mai mulţi membri ai spaţiului Euro-atlantic atît membrii Alianţei Nord-Atlantice cît şi Partenerii săi şi membrii Uniunii Europene de a fi un partener puţin credibil.

Actualmente, Republica Moldova încă nu a pierdut şansă să implementeze Planul IPAP pentru că atît membrii Alianţei cît şi Partenerii sunt dispuşi să acorde asistenţa necesară pentru procesul de implementare acestui plan fără de care Republicii Moldova îi va fi foarte dificil de a-şi onora angajamentele asumate în 2006. În scopul de avea succes în reforma sectorului de securitate şi în restabilirea imaginii şi credibilităţii RM este necesar ca conducerea naţională, în special Comisia naţională IPAP cu experţii respectivi, să se bazeze pe cîteva principii fundamentale, care sunt tradiţionale în spaţiu Euro-atlantic, şi anume demonstrarea voinţei politice, transparenţei, admiterii adevărului în sectorul de securitate şi lucrului pentru rezultat şi nu la proces. În acest caz, statul nostru se va bucura atît de asistenţa externă cît şi de rezultate performante pe plan naţional.

Experţii naţionali şi cei internaţionali au sesizat că societatea Republicii Moldova nu cunoaşte esenţa Planului IPAP RM-NATO, ce permite mai multor forţe politice naţionale să folosească acest aspect în scopurile pur electorale, inclusiv în cadrul soluţionării conflictului transnistrean. În aceste condiţii se recomandă ca Comisia naţională pentru implementarea Planului IPAP prioritar să adopte o strategie de informare a publicului privind acest aspect, prin care societatea şi mass-media moldovenească să fie informată, familiarizată şi educată în materia Planului IPAP.

A doua recomandare prioritară pentru Guvernul RM ar fi sistematizarea şi reorganizarea sistemului de securitate, care este la moment organizat neadecvat normelor şi valorilor statelor democratice. În statele democratice, şeful statului, uneori şeful executivului, determină ameninţările şi riscurile în adresa securităţii naţionale şi, corespunzător, ghidează procesul elaborării politicilor de bază şi a documentelor strategice corespunzătoare în domeniul securităţii naţionale. Aceasta devine elementul principal în planificarea sectorului de securitate şi anume a capabilităţilor necesare şi metodelor respective pentru contracararea ameninţărilor definitivate în adresa statului. Aspectul respectiv este foarte important deoarece determină elementele de bază ale instituţiilor din sectorul de securitate şi anume: structura, organigrama, statele, numărul de personal, sarcinile şi modul de executare a sarcinilor, şi cel mai important - mărimea bugetului necesar de a face faţă ameninţărilor. Cu alte cuvinte, planificarea sistemului naţional de securitate trebuie se efectueze pe principiul „ de sus în jos” şi nu „de jos în sus”, după cum a demonstrat practica din Republica Moldova pînă în prezent. În scopul perfecţionării sistemului de securitate, este imperativ necesară reformarea Consiliului Suprem de Securitate, ca acesta să devină o structură centrală de coordonare pentru sectorul naţional de securitate. Pînă în prezent, conducerea şi monitorizarea reformei sectorului de securitate şi apărare se efectua de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, ce este absolut inadecvat în raport cu practica statelor democratice. În acest context, Consiliul Suprem de Securitate reformat ar legitima procesul decizional, ar asuma responsabilitatea coordonării Planului IPAP şi a reformei sectorului de securitate şi va standardiza în totalmente sistemul de securitate cu standardele şi valorile democratice.

Al treilea element important, fără de care nu va avea succes reforma stipulată în IPAP, este finalizarea reorganizării structurilor din sectorul de securitate şi apărare după principiul divizării planificării politicilor de securitate, implementării politicilor şi control-audit al implementării acestor politici. Cu alte cuvinte, este necesar ca structurile din cadrul sistemului naţional de securitate sa fie divizate şi decentralizate în aşa fel, ca elaborarea politicilor să fie efectuată de către persoane politice cu asistenţa funcţionarilor publici civili, iar implementarea politicilor, executarea propriu-zisă a misiunilor, să fie efectuată de experţii specializaţi din cadrul sistemului. Cu o astfel de reorganizare, se va realiza transparenţa în planificarea misiunilor şi în alocarea resurselor financiare adecvate. Totodată, aceasta va evita conflictul de interese în cadrul structurilor şi va diminua posibilitatea a corupţiei.

O recomandare esenţială aparte ar fi sugestia complementării mecanismului actual naţional pentru implementarea Planului IPAP prin atragerea în procesul efectuării expertizei naţionale a societăţii civilie (organizaţiilor non-guvernamentale) şi cercurilor academice specializate în domeniul securităţii naţionale. Aceste „Think Tankuri” ar putea fi responsabile de partea conceptuală a acţiunilor asumate din cadrul Planului în suportul structurilor guvernamentale şi Comisiei naţionale pentru implementarea IPAP. Asemenea practică succesivă este răspândită în mai multe state democratice, ce creează şi un element de legitimare a reformelor din partea societăţii civile şi cercurilor academice.

Actualmente, Republica Moldova merită şi are posibilitatea să aibă un sector de securitate şi apărare efectiv şi adecvat normelor democratice. Pentru aceasta, în scopul atingerii succesului în implementarea Planului IPAP - pilon principal al reformei securităţii naţionale - este necesar ca conducerea actuală a RM să demonstreze voinţă politică, transparenţă şi să constate adevărul existent în sectorul de securitate pentru al reforma conform standardelor democratice. Corespunzător, partenerii Republicii Moldova nu se vor lăsa mult aşteptaţi în acordarea asistenţei la acest capitol, deoarece sporirea democraţiei a fost şi este o prioritate majoră şi nobilă.

Valeriu Mija, Director Executiv al Fundaţiei PRISA.

Opinie pe marginea relansării Planului IPAP.


Distribuie prietenilor:


logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet