Știri sociale

Moldova a tins progrese esenţiale la capitolul respectării drepturilor copiilor, datorită unor legi mai bune de protejarea a acestora. Despre aceasta a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, Alexandra Yuster, reprezentant UNICEF în Moldova.

După cum transmite INFOTAG, Yuster a spus că comparativ cu anii precedenţi, s-a îmbunătăţit accesul copiilor la serviciile de sănătate şi protecţie socială, datorită implimentării prevederilor Convenţiei europene cu privire la drepturile copiilor.

"Este îmbucurător faptul că în ultimul timp tot mai puţini copii din Moldova decedează, deoarece la nivel global zilnic mor peste 25 mii de copii. Totodată în condiţiile în care milioane de copii din întreaga lume nu au acces la apă potabilă şi igienă, în Moldova se observă progrese la acest capitol, chiar dacă acestea sînt deocamdată destul de modeste", a menţionat Yuster.

Potrivit ei, copii din Moldova au o şansă mult mai mare la viaţă în primii ani, datorită atenţiei din partea părinţilor şi a condiţiilor climaterice favorabile.

"Circa 90% din copii din Moldova frecventează şcoala primară. Carenţe se înregistrează la capitolul nerespectării drepturilor copilului din motive financiar-economice", precizează reprezentantul UNICEF în Moldova.

Sursa citată spune că criza globală a afectat şi copii din Moldova mai ales pe cei care locuiesc în mediul rural, zilnic pentru întreţinerea unui copil fiind necesar în medie 30 de lei.

"Pentru a favoriza dezvoltarea şi îngrijirea copiilor în sînul familiei, Guvernul trebuie să asigure cu asistenţă finaniciară necesară familiile socialmente vulnerabile, necătînd la criza finaciară", a spus aceasta.

Yuster a menţionat că o problemă aparte pentru Moldova este lipsa îngrijirii părinteşti pentru fiecare al 5-lea copil, recomandînd Guvernului să soluţioneze probleme dezinstituţionalizării copiilor.

 

INFOTAG

ONG-uri din domeniul protectiei sociale a persoanelor cu necesitati speciale solicita implicarea autoritatilor in ratificarea, in regim de urgenta, a Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati.

Solicitarea respectiva se contine in rezolutia unei conferinte nationale, desfasurate astazi la Chisinau, de organizatiile membre ale Initiativei pentru ratificarea Conventiei nominalizate, in parteneriat cu Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, in cadrul Decadei incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilitati (22 noiembrie - 3 decembrie), transmite MOLDPRES.

Liliana Palihovici, presedintele Comisiei parlamentare protectie sociala, sanatate si familie, a mentionat ca documentul in cauza urmeaza sa fie examinat la comisie, precum si la nivel de Guvern si de minister de profil. In opinia deputatului, beneficiile oferite de ratificarea Conventiei tin de asigurarea protectiei drepturilor si de acordarea de sanse egale tuturor cetatenilor, indiferent de conditiile de sanatate si de trai.

Potrivit lui Vadim Pistrinciuc, viceministru al Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, ratificarea Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati de catre R. Moldova trebuie sa se produca si prin schimbarea de mentalitate, atit a factorilor de decizie, cit si a comunitatii, fata de persoanele cu dizabilitati. Acest fapt este determinant in conditiile reformarii sistemului de protectie sociala din tara si prestarii de servicii sociale noi, a constatat viceministrul.

Republica Moldova a semnat Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati in martie 2007.

Potrivit datelor oficiale, in Moldova locuiesc circa 174 mii de persoane cu diverse grade de dizabilitate, dintre care 14800 de copii in virsta de pina la 18 ani, noteaza MOLDPRES.

 

MOLDPRES

Ministerul Mediului şi municipalitatea pledează pentru construirea cât mai urgentă a uzinei de prelucrare a deşeurilor provenite din capitală. De aceeaşi părere sunt ONG-urile de mediu şi localnicii din preajma gunoiştii actuale, în timp ce unii reprezentanţi ai cercurilor ştiinţifice consideră că gunoiştea de la Ţânţăreni nu şi-a epuizat capacitatea. Aceste puncte de vedere au fost dezbătute la conferinţa de presă susţinută vineri, 20 noiembrie, de ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, viceprimarii mun. Chişinău, Vlad Coteţ şi Nistor Grozavu. Conferinţa a fost urmată de un press-tur la poligonul de la Ţânţăreni cu participarea jurnaliştilor şi a altor specialişti din domeniul mediului, notează Info-Prim Neo.

Discuţia s-a concentrat pe apropiata agravare a situaţiei ecologice din mun. Chişinău. Precum au menţionat ministrul Mediului şi viceprimarii capitalei, această agravare poate surveni din cauza tărăgănării construcţiei uzinei de prelucrare a deşeurilor menajere, pe fondalul închiderii, la sfârşitul anului viitor, a gunoiştii municipale situate pe teritoriul comunei Ţânţăreni, raionul Anenii-Noi. „În Planul naţional de acţiuni în domeniul mediului, aprobat de Guvern încă în iunie 1996, - a menţionat ministrul Şalaru, - gestionarea deşeurilor a fost declarată drept o problemă prioritară. De asemenea, în Strategia de dezvoltare social-economică a R. Moldova se menţionează necesitatea reducerii la maximum a acumulării deşeurilor menajere, selectarea şi utilizarea lor în calitate de materie primă secundară. Totodată, şi în Programul naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi a celor menajere este prevăzută importanţa prelucrării deşeurilor în vederea utilizăr ii lor ulterioare”.

Conferinţa de presă a fost urmată de un press-tur la poligonul de deşeuri din Ţânţăreni, raionul Anenii-Noi, unde timp de 20 de ani, zilnic, sunt stocate resturile menajere ale capitalei. La faţa locului (distanţă de peste 30 km de capitală) ecologii au explicat că pentru captarea apelor de drenaj şi a filtratului (lichid extrem de nociv provenit din deşeurile stocate) ce se scurg din corpul poligonului, există rezervoare cu o capacitate totală de 252 metri cubi. De aici filtratul este pompat în cisterne şi din nou pulverizat pe spaţiul gunoiştii. Însă experţii în domeniu au constatat că această metodă nu soluţionează definitiv problema filtratului, deoarece în timpul averselor se produc revărsări din rezervoare, fapt ce pune în pericol terenurile aferente, dar mai ales - sursele de apă din zona. În plus, conform unui raport al Întreprinderii de Stat “ENGeoM”, unele fântâni de drenaj „necesită a fi curăţate, iar sondele de supraveghere, situate pe flanc ul nordic al digului, nu funcţionează şi trebuiesc restabilite”.

Pe de altă parte, doctorul în chimie, Tatiana Ţugui, susţine ca deşi, conform proiectului, termenul de funcţionare a poligonului se încheie la 31 decembrie 2010, acest obiect deloc nu şi-a consumat capacitatea prevăzuta de acelaşi proiect, respectiv, încă ani în şir mai poate înhuma un volum considerabil din gunoiul capitalei. Doar se cere construit un lac pentru acumularea şi epurarea fracţiei menajere lichide. Savanta afirmă că un plus incontestabil al acestui uriaş depozit de deşeuri îl constituie stratul natural de lut, care nu permite pătrunderea în sol a substanţelor nocive.

La rândul lor, locuitorii satelor Ţânţăreni, Creţoaia şi Geamăna, susţinuţi de ONG-urile ecologice din ţară, nu sunt predispuşi să permită prelungirea funcţionării peste limită a celei mai voluminoase gunoişti din republică, cerând închiderea ei şi construirea unei întreprinderi de prelucrare a deşeurilor. Chiar în preajma gunoiştii, primarul de Ţânţăreni, Ion Mastac a relatat jurnaliştilor că locuitorii satului vor mai permite transportarea încoace a deşeurilor din Chişinău doar până la 31 decembrie 2010, ora 23.59 - limita prevăzuta de documentele proiectului. „Noi, localnicii, suntem afectaţi dintr-o parte de gunoiştea capitalei, iar din alta – de râul Bâc, poluat la culme, - a menţionat primarul. – Vara îţi vine să fugi din sat, s-o iei câmpii, din cauza mirosului insuportabil venit din ambele părţi”. Din spusele primarului, apa fântânilor din sat nu mai este potabilă, iar mulţi consăteni devin pacienţi ai spitalelor din capitală.

Conform datelor prezentate de Ministerul mediului, depozitul de deşeuri menajere solide (DDMS) al municipiului Chişinău a fost dat în exploatare, conform unui proiect special, în 1991 pentru o perioadă de 20 de ani. Acest obiect cu o suprafaţă de circa 26 ha este gestionat de Regia “Autosalubritate” aflată în subordinea autorităţilor municipale. Zilnic aici se depozitează 1500-2500 metri cubi de resturi menajere. Timp de 19 ani, pe spaţiul poligonului au fost înhumate peste 17 mln metri cubi de deşeuri. Obiectul este monitorizat de Centrul Investigaţii Ecologice al Inspectoratului Ecologic de Stat, care efectuează controale trimestriale, prin probe de sol şi apă din zonă. Acum 10 ani, în urma unui cutremur de pământ, investigaţiile de laborator au depistat „în apele freatice depăşiri maximal admisibile ale concentraţiilor unor poluanţi (produse petroliere, sulfuri, crom, fier s.a.)… Pe parcursul ultimilor ani, au fost observate unele modificări a le conturului depozitului din cauza activizării proceselor de alunecări de teren. Din această cauză, a fost avariat digul de protecţie al depozitului. În cazul unor calamităţi naturale şi al neîndeplinirii unor măsuri de consolidare a versanţilor, riscul activizării proceselor negative există şi poate pune în pericol integritatea şi rezistenţa digurilor de protecţie.

Viceprimarul capitalei, Nistor Grozavu, a declarat că recenta aprobare de către Consiliul municipal Chişinău a proiectului edificării uzinei de prelucrare a deşeurilor menajere insuflă speranţe „că nu vom retrăi problemele locuitorilor din Neapole”.

Info-Prim Neo