Știri sociale

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a publicat o analiză a programelor electorale ale tuturor concurenților ce candidează la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit studiului, drepturile omului sunt abordate abia tangențial, în timp ce măsurile ce vizează statul de drept au primit o atenție deosebită, fiind remarcate în programul fiecărui concurent electoral.

Cele mai multe promisiuni electorale ce vizează drepturile omului și statul de drept sunt redundante, declarative sau populiste, fiind în contradicție cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și standardele europene. Mai grav, unii concurenți propun măsuri regresive, care ar pune în pericol progresele din aceste domenii.

„Analiza arată că, deși se invocă reforme, cele mai multe propuneri sunt populiste, nerealiste sau lipsite de fezabilitate. Este îngrijorător faptul că drepturile fundamentale ale omului sunt tratate ca temă secundară sau chiar ignorate de unii concurenți, deși reprezintă fundamentul unei societăți democratice și o condiționalitate pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM și unul din autorii cercetării.

Din perspectiva listelor electorale, oferta partidelor și blocurilor politice respectă cerința formală de a include minim 40% din reprezentanți femei . Totuși, doar în cazul a două formațiuni politice, această cotă de reprezentare este în favoarea femeilor. În majoritatea listelor electorale, reprezentativitatea teritorială este una acceptabilă, însă tinerii sunt cei mai puțin reprezentați, în special în vârful listei, de unde există cele mai mari șanse de a accede în Parlament.

Printre cele mai progresive măsuri ce vizează drepturile omului și statul de drept se numără interzicerea discriminării pe criteriul orientării sexuale, protejarea jurnaliștilor de presiuni și intimidări, repartizarea dosarelor prin instrumente ale inteligenței artificiale, reformarea inspecțiilor ce vizează judecătorii și procurorii sau eliminarea etapei prealabile obligatorii în litigiile cetățenilor cu autoritățile publice.

De cealaltă parte, printre măsurile regresive ce implică riscuri pentru drepturile omului și justiție, se numără renunțarea la evaluarea externă a justiției, limitarea unor drepturi ale minorităților sau  politizarea numirilor în funcții înalte din justiție prin alegerea acestora prin vot popular.

CRJM invită cetățenii să consulte analiza integral pentru o înțelegere informată a ofertelor electorale.

Asociația Obștească The Moldova Project a organizat, pe 20 septembrie, conferința „Cum să mă înțeleg cu copilul, indiferent dacă are 2, 8 sau 15 ani?”, susținută de Urania Cremene, una dintre cele mai apreciate experte în educație parentală din România.

Evenimentul a reunit sute de părinți, cadre didactice și specialiști din domeniul educației, interesați să descopere soluții moderne pentru consolidarea relației cu propriii copii. Participanții au avut posibilitatea să afle metode practice prin care pot înțelege mai bine emoțiile copiilor și pot construi relații bazate pe respect și încredere reciprocă.

Conferința a avut drept scop mobilizarea de resurse pentru susținerea copiilor din familii vulnerabile din Republica Moldova. În urma vânzării biletelor, a fost colectată suma de peste 200.000 lei, care va fi utilizată pentru achiziția lemnelor de foc, astfel încât 40 de familii vulnerabile din mediul rural să poată trece iarna cu demnitate și siguranță. Pentru aceste familii, sprijinul nu înseamnă doar căldură în case, ci și liniștea părinților că își pot proteja copiii de frig și boală, precum și speranța că nu sunt singuri în fața greutăților.

„Această conferință nu a fost doar despre parenting. Este și despre organizația mea, care refuză să creadă că sărăcia trebuie să fie o condamnare pe viață. Astăzi în Moldova, 46% dintre copiii din mediul rural trăiesc în sărăcie extremă – aproape fiecare al doilea copil. Dar pentru noi nu sunt statistici. Sunt fețe, sunt povești, sunt copii pe care îi vedem și pe care îi ținem de mână. 

În spatele fiecărui bilet cumpărat există o poveste. Povestea unui copil dintr-un sat mic, unde echipa noastră mobilă ajunge cu medicamente, cu rechizite, dar mai ales cu speranță. Povestea unei mame singure, care învață să își îmbrățișeze copilul în loc să îl pedepsească. Povestea unei generații de părinți care aleg conectarea în locul fricii, blândețea în locul violenței. 

Le mulțumesc din suflet partenerilor noștri și tuturor celor care ne-au sprijinit. Fără voi, drumul nostru ar fi mai greu și pașii mai nesiguri. Și îi mulțumesc din inimă Uraniei Cremene, pentru că ne-a reamintit că a fi părinte nu înseamnă perfecțiune, ci curajul de a învăța și de a iubi în fiecare zi”, a declarat Victoria Morozov, președinta The Moldova Project.

În prezent, în Republica Moldova, mii de copii trăiesc în familii aflate la limita subzistenței, fără acces la resurse de bază și servicii esențiale. Intervențiile asociației sunt concepute pentru a răspunde acestor nevoi complexe și pentru a crea premisele unei dezvoltări sustenabile. Parteneriatele cu sectorul privat, precum cel cu MAIB și Farmacia Familiei, contribuie la extinderea și consolidarea serviciilor oferite. 

„La maib, credem că investiția în educație este una dintre cele mai importante investiții pe care le putem face pentru viitorul Republicii Moldova. De aceea suntem parteneri ai conferinței susținute de Urania Cremene la Chișinău, un eveniment care oferă părinților și specialiștilor în educație instrumente practice și inspirație pentru a crește generații sănătoase și mai fericite. Pentru noi, acest proiect înseamnă nu doar dezvoltare personală și educațională, ci și solidaritate, pentru că toate fondurile colectate vor ajunge la familiile vulnerabile din satele Moldovei. Mulțumim, The Moldova Project, pentru inițiativă.” a afirmat Iulia Bogușevschi, Șef Direcție Comunicare Corporativă și Evenimente, MAIB.

„Pentru Farmacia Familiei, sănătatea copiilor și bunăstarea familiilor sunt o prioritate constantă. Ne bucurăm să facem parte din acest demers și să îl susținem, pentru că le oferă părinților informații clare și copiilor vulnerabili sprijin direct.” a declarat Iana Oleinic, PR Manager, reprezentant Farmacia Familiei. „Credem în parteneriatele dintre familie, școală, profesioniștii din sănătate și organizațiile comunitare, iar astfel de inițiative contribuie la construirea unor soluții sustenabile prin care întărim protecția copilului și facilităm accesul la sănătate și educație, inclusiv în mediul rural.”

Prezentă la Chișinău, Urania Cremene a împărtășit experiența sa de peste 15 ani în dezvoltarea programelor de educație parentală. Ea este creatoarea programului internațional „Parenting by Connection” și a platformei „All About Parenting”, parcurse de zeci de mii de familii din întreaga lume. În cadrul conferinței, Urania Cremene a prezentat strategii validate științific pentru consolidarea relației părinte–copil, subliniind importanța conectării autentice și a respectului reciproc, ca alternativă la pedepse sau recompense.

"Le mulțumesc tuturor părinților și cadrelor didactice care au ales să participe la această conferință. Fiecare întâlnire de acest fel îmi confirmă cât de mare este dorința noastră, ca adulți, de a înțelege mai bine nevoile copiilor și de a construi relații bazate pe respect, empatie și cooperare. Cred cu tărie că parenting-ul nu înseamnă perfecțiune, ci conștientizare și disponibilitatea de a învăța continuu. Atunci când părinții își dezvoltă abilitățile de comunicare și găsesc echilibrul între fermitate și blândețe, ei le deschid copiilor drumul către un viitor echilibrat și plin de încredere în propriile forțe.” a declarat Urania Cremene, expert în parenting.

Prin rețeaua sa de echipe mobile, The Moldova Project activează în 45 de localități rurale, oferind sprijin holistic familiilor vulnerabile – material, educațional, juridic, medical și psiho-emoțional. Organizația intervine zilnic pentru prevenirea violenței, abuzului, neglijării și abandonului copiilor, contribuind la dezvoltarea unor comunități mai puternice și mai solidare.

Conferința „Cum să mă înțeleg cu copilul, indiferent dacă are 2, 8 sau 15 ani? a arătat că fiecare părinte are puterea de a schimba viitorul copilului său prin conectare autentică, dar și de a contribui la binele copiilor din familii vulnerabile. 

Asociația Obștească The Moldova Project invită părinții, educatorii și întreaga comunitate să continue acest drum împreună, pentru a crește copii fericiți și a construi un viitor mai bun pentru Republica Moldova. 

Pentru mai multe informații: 068388600
office@themoldovaproject.org
www.themoldovaproject.org

Accesul la informație și participarea în viața publică sunt drepturi fundamentale care trebuie protejate prin legi funcționale și asigurate de instituții care cred cu adevărat în importanța implicării cetățenilor/elor. După mai mulți ani în care societatea civilă a atras atenția asupra lacunelor din legislație și practică în domeniul transparenței, carul s-a pornit domol din loc. A fost adoptată Legea nr. 148 privind accesul la informațiile de interes public, s-au făcut primii pași în publicarea datelor deschise și a început actualizarea legii privind transparența în procesul decizional. Este esențial ca aceste eforturi să fie continuate și îmbunătățite. 

Oricare ar fi următoarea guvernare, aceasta trebuie să știe că societatea civilă vrea o voce mai puternică pentru fiecare cetățean/ă. Am pregătit mai jos o listă de recomandări din care să se inspire.

În centrul procesului decizional este cetățeanul/a 

Participarea publică înseamnă mai mult decât publicarea unui anunț sau consultarea opiniei experților. Legile se adoptă, drumurile se repară, serviciile se îmbunătățesc și granturile se valorifică pentru a îmbunătăți viața locuitorilor și locuitoarelor Republicii Moldova. Respectiv, aceste decizii trebuie, în primul rând, consultate cu aceștia/acestea. Din lipsă de timp, din cauza unei culturi insuficiente de participare, dar și din alte motive implicarea publicului rămâne deocamdată limitată. 

Democrația participativă, adică implicarea directă a cetățenilor în procesele de luare a deciziilor, nu se dezvoltă de la sine. E nevoie de efort constant de comunicare clară despre subiectele abordate, de moderare eficientă a dialogului dintre autorități și cetățeni, de respectare a tuturor etapelor consultărilor și de menținere a contactului cu oamenii care au dedicat timp pentru procese democratice. 

O lege a participării publice cu dinți, adaptată la necesitățile vremii

Republica Moldova are nevoie de o lege nouă care să reglementeze participarea publică. Societatea civilă s-a implicat, inclusiv prin dialoguri de politici facilitate de CPR, pentru a stabili o listă comună de revendicări pentru noua lege. Printre acestea: 

• o definire mai largă a „participării publice”, care să includă toate etapele – informarea, consultarea, implicarea efectiva;
• claritate referitor la lista entităților pentru care se aplică legea;
• claritate referitor la cazurile în care autoritățile sunt obligate să asigure procese de participare publică și care sunt excepțiile permise de lege;
• termene pentru consultare mai extinse în funcție de complexitatea deciziei;
• mecanism de monitorizare a respectării publicării recomandărilor și argumentării acceptării sau respingerii acestora.

Aceste modificări trebuie completate cu îmbunătățiri aduse platformei particip.gov.md. Recent Guvernul a inițiat consultări în acest sens și a promis că toate rezultatele consultărilor vor fi publicate, funcționarii/ele publici/e nu vor trebui să dubleze conținutul manual la ei pe website, iar căutarea după cuvinte cheie și urmărirea progresului proiectelor de decizii vor fi optimizate. Vom monitoriza ca eforturile depuse până acum să fie valorificate, iar procesul de îmbunătățire a legislație să fie dus până la capăt.

Parlamentul, din codaș în fruntaș 

O problemă des sesizată a legii actuale privind transparența în procesul decizional este modul în care se aplică Parlamentului. Potrivit monitorizării Promo-LEX, consultări publice au fost organizate doar în cazul a 16% din totalul proiectelor de legi (2023-2024). În loc să fie un exemplu de urmat, autoritatea legislativă supremă evită să se consulte cu publicul larg. 

Viitoarea lege ar trebui să specifice obligația explicită a Parlamentului de a respecta standardele de participare publică. Sperăm că asta se va întâmpla din responsabilitatea și propria dorință a deputaților de a servi interesului public.

Acces la informație și participare publică pentru fiecare

Incluziunea și reprezentativitatea nu sunt doar niște condiții pe care autoritățile trebuie să le bifeze, dar indicatori importanți de maturitate democratică. Prin implicarea unor grupuri cât mai diverse, precum minoritățile etnice sau persoanele cu mobilitate redusă, se reduce inegalitatea socială și riscul ca o decizie să avantajeze un grup privilegiat sau dominant. De exemplu, despre lățimea și accesibilitatea trotuarelor trebuie să se expună și persoanele cu deficiență de vedere, părinții cu copii mici, proprietarii/ele afacerilor din zonă, urbaniștii/ele, nu doar șoferii/ele. Un alt risc care trebuie prevenit prin cât mai multă incluziune este lobby-ul: nu vrem ca în discuțiile despre politicile de sănătate publică să predomine opiniile producătorilor de tutun.

Deocamdată nu știm care prevederi legale vor fi incluse în legea participării publice sau cum autoritățile vor asigura respectarea acestor standarde, dar recomandăm:

• utilizarea a cel puțin două forme de participare publică și a instrumentelor digitale (chestionare fizice sau online, vizite în teritoriu, consultarea copiilor prin joc și activități interactive);
• organizarea adunărilor cetățenești prin parteneriate dintre autoritățile publice centrale (APC) și organizații neguvernamentale;
• asigurarea participării la distanță și a transmisiunilor live în timpul consultărilor;
• organizarea consultărilor în spații, zile și ore accesibile;
• adaptarea comunicării pentru diferite categorii de cetățeni/e;
• împărțirea listei părților interesate pe domenii și promovarea extinderii acesteia;
• integrarea instrumentelor care adaptează paginile web și oferă opțiuni simple de accesibilitate, precum UserWay;
• utilizarea instrumentelor digitale de traducere. 

Transparența proactivă – de la o prevedere în lege, la o practică instituționalizată

Transparența proactivă reprezintă publicarea din proprie inițiativă a informațiilor de interes public de către autorități și instituții, fără a aștepta solicitări din partea cetățenilor/elor, cu scopul de a câștiga încrederea publicului și a preveni dezinformarea. 

Deocamdată nu există o instituție care să monitorizeze implementarea acestor prevederi sau criterii clare despre felul cum trebuie să fie publicată această informație. Următoarea guvernare ar trebui să colaboreze cu societatea civilă pentru a ghida funcționarii/ele să-și deschidă instituțiile pentru publicul larg.

Câinii de pază ai transparenței

Legea privind accesul la informațiile de interes public nu prevede un mecanism specializat de implementare. Cu alte cuvinte, nu există în prezent o instituție independentă care să supravegheze respectarea dreptului la informație și să promoveze acest drept. În lege, aceste competențe fie sunt împărțite între diferite instituții, Cancelaria de Stat și Oficiul Avocatului Poporului, iar asigurarea respectării dreptului la accesul la informație se face prin instanțele de judecată, fie nu sunt prevăzute deloc. 

Unele țări au o instituție separată cu un mandat clar de asigurare a unui standard înalt de transparență în instituțiile publice – Comisarul sau Comisia pentru informații –  soluție pe care am propus-o în perioada în care se definitiva proiectul de lege. Viitoarea lege a participării publice ar trebui, la fel, să prevadă o instituție independentă responsabilă de monitorizarea și raportarea respectării standardelor în acest domeniu.

Primării susținute de autoritățile centrale

Administrațiile locale sunt cele mai apropiate de viața de zi cu zi și nevoile imediate ale cetățeanului și comunității. Pentru ca activitatea primăriilor să răspundă necesităților locuitorilor, e nevoie de acces la informație și consultări incluzive și periodice. Primăriile, la rândul lor, au nevoie cel puțin de o pagină web funcțională și personal instruit. 

Pagina web actualizată și canalele de comunicare active pot servi și drept cărți de vizită ale APL-urilor atunci când aplică la granturi și vor să atragă investiții pentru dezvoltarea localității. 

Deși există diferite inițiative de susținere din granturi și capacitare ocazională realizată de ONG-uri sau consultanți, aceste eforturi sunt neuniforme și de scurtă durată. Statul trebuie să își asume un rol mai activ în aducerea tuturor localităților la un nivel satisfăcător de conformare cu standardele de transparență.

Publicare treptată a datelor deschise

Pentru a alege zona în care să-ți investești economiile pentru o locuință, pentru ca orarul transportului public să corespundă necesităților utilizatorilor, iar o mică afacere agricolă să analizeze condițiile meteorologice într-o regiune anume, este nevoie de acces la date. 

În acest an a fost votată Legea privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public, care transpune o directiva UE privind datele deschise și va intra în vigoare în iunie 2026. Drept rezultat, cetățenii/ele, mediul de afaceri, cercetătorii/oarele vor putea lua decizii și propune soluții informate. 

Mai sunt mulți pași de parcurs până a avea un ecosistem de date deschise veritabil. Ne așteptăm ca guvernarea următoare să ofere suport continuu autorităților și funcționarilor publici și să identifice resursele necesare pentru ca aceste modificări să nu rămâne pe hârtie.

Citește și: Spațiul unic digital UE: ce beneficii au cetățenii și antreprenorii din Moldova

Instrumente digitale pentru facilitarea proceselor

Interacționând des cu instituții publice, știm foarte bine despre problema resurselor limitate de timp sau personal cu care se confruntă atât primăriile sătești, cât și ministerele. Ca să ușurăm munca funcționarilor/elor și să automatizăm procesele, putem explora instrumentele digitale sau de inteligență artificială – de la transcrierea discuțiilor în timpul audierilor și consultărilor publice, analiza solicitările de informații, formularea răspunsurilor la recomandările recepționate, până la generarea informației în formate deschise și reutilizabile. 

În loc de concluzie

Participarea publică este un proces de învățare reciprocă, un proces în care autoritățile și cetățenii/le se îmbogățesc reciproc. E în interesul oricărei guvernări democratice să implice locuitorii în luarea deciziilor, să dea dovadă de receptivitate la experiențele și opiniile acestora și chiar să valorifice sugestiile venite din partea publicului. Pe de altă parte, o guvernare care ignoră această filosofie riscă să rupă legătura cu cetățenii/le.

Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Îmbunătățirea accesului la informație și promovarea transparenței instituționale”, cu susținere din partea National Endowment for Democracy și a Suediei. Conținutul materialului reprezintă responsabilitatea Centrului de Politici și Reforme și nu reflectă viziunile finanțatorilor.

* În această campanie electorală, CPR își propune să abordeze subiecte „dincolo de alegeri”: lucrurile care ne definesc ca democrație și ce urmează după scrutin. Într-o serie de materiale vorbim despre prioritățile care ar trebui să fie în capul mesei în următorii patru ani, despre instituțiile democratice, cât de rezistente sunt acestea și cum ne consolidăm ca democrație.