Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a publicat o analiză a programelor electorale ale tuturor concurenților ce candidează la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit studiului, drepturile omului sunt abordate abia tangențial, în timp ce măsurile ce vizează statul de drept au primit o atenție deosebită, fiind remarcate în programul fiecărui concurent electoral.

Cele mai multe promisiuni electorale ce vizează drepturile omului și statul de drept sunt redundante, declarative sau populiste, fiind în contradicție cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și standardele europene. Mai grav, unii concurenți propun măsuri regresive, care ar pune în pericol progresele din aceste domenii.

„Analiza arată că, deși se invocă reforme, cele mai multe propuneri sunt populiste, nerealiste sau lipsite de fezabilitate. Este îngrijorător faptul că drepturile fundamentale ale omului sunt tratate ca temă secundară sau chiar ignorate de unii concurenți, deși reprezintă fundamentul unei societăți democratice și o condiționalitate pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM și unul din autorii cercetării.

Din perspectiva listelor electorale, oferta partidelor și blocurilor politice respectă cerința formală de a include minim 40% din reprezentanți femei . Totuși, doar în cazul a două formațiuni politice, această cotă de reprezentare este în favoarea femeilor. În majoritatea listelor electorale, reprezentativitatea teritorială este una acceptabilă, însă tinerii sunt cei mai puțin reprezentați, în special în vârful listei, de unde există cele mai mari șanse de a accede în Parlament.

Printre cele mai progresive măsuri ce vizează drepturile omului și statul de drept se numără interzicerea discriminării pe criteriul orientării sexuale, protejarea jurnaliștilor de presiuni și intimidări, repartizarea dosarelor prin instrumente ale inteligenței artificiale, reformarea inspecțiilor ce vizează judecătorii și procurorii sau eliminarea etapei prealabile obligatorii în litigiile cetățenilor cu autoritățile publice.

De cealaltă parte, printre măsurile regresive ce implică riscuri pentru drepturile omului și justiție, se numără renunțarea la evaluarea externă a justiției, limitarea unor drepturi ale minorităților sau  politizarea numirilor în funcții înalte din justiție prin alegerea acestora prin vot popular.

CRJM invită cetățenii să consulte analiza integral pentru o înțelegere informată a ofertelor electorale.