Știri sociale

Multe formațiuni politice nu și-au asumat public angajamente clare privind egalitatea de gen și incluziunea socială, iar unele nu au publicat deloc un program electoral, ceea ce reflectă o lipsă de transparență și de asumare față de electorat. Pe o scară de la 0 la 3, scorul mediu general al partidelor la integrarea egalității de gen este de doar 0,90, subliniind statutul periferic al acestor teme. Este concluzia analizei Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) „CE NE PROMIT CANDIDAȚII ELECTORALI?” privind programele electorale ale candidaților la alegerile parlamentare 2025.

„Analiza noastră arată că, per total, egalitatea de gen și incluziunea socială sunt tratate de majoritatea candidaților ca teme secundare. Acest lucru ridică semne de întrebare privind angajamentul viitorului Parlament față de principiile șanselor egale pentru toți cetățenii." a declarat Alina Andronache, expertă de gen în politici publice, advocacy și lobby civic, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Principalele concluzii ale studiului:

• Lipsă de transparență și asumare: Câteva partide și candidați nu au prezentat deloc programe electorale publice. Dintre cei care le-au publicat, mulți folosesc un limbaj general și populist, fără măsuri concrete sau termene clare.
• Rol instituțional neînțeles: Numeroase promisiuni depășesc atribuțiile unui deputat, intrând în competența Guvernului sau administrației locale, reflectând o neînțelegere a rolului parlamentar.
• Egalitatea de gen și incluziunea, teme marginale: Aproximativ 50% dintre competitorii electorali nu includ nicio referință clară la egalitatea de gen sau incluziune socială. Aproape o treime se limitează la mențiuni vagi.
• Scor mediu modest: Pe o scară de la 0 la 3, scorul mediu general al partidelor la integrarea egalității de gen este de doar 0,90, subliniind statutul periferic al acestor teme.
• Excepții pozitive: Doar cinci formațiuni – Partidul Social Democrat European (PSDE), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), blocul electoral „ÎMPREUNĂ” și Partidul Național Moldovenesc (PNM) – se evidențiază pozitiv, cu programe care includ măsuri relativ cuprinzătoare pentru grupurile vulnerabile (creșe, subvenții fermieri, facilități pentru persoane cu dizabilități, centre pentru victimele violenței).
• Absența programelor: La polul opus, multe partide mici și candidați independenți au programe inexistente sau pur simbolice, axate pe lozinci, fără propuneri sociale concrete.
• Protecția socială – populară, dar superficială: Majoritatea promit majorări de pensii și alocații, însă lipsesc detaliile despre sprijinul efectiv pentru grupurile vulnerabile (servicii de îngrijire, măsuri pentru părinți singuri).
• Educație și sănătate – prezente în discurs, dar cu lacune de incluziune: Partidele cu programe avansate prevăd investiții în școli și spitale (modernizarea infrastructurii, dotări, personal), însă doar câteva menționează expres educația incluzivă sau sănătatea reproductivă.
• Violența de gen – tema cea mai neglijată: Combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice aproape că lipsește cu desăvârșire din ofertele electorale. Doar 1-2 formațiuni propun măsuri concrete în acest domeniu, de exemplu, ALDE, care promite centre de adăpost.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) monitorizează alegerile din perspectiva egalității de gen de peste 15 ani, contribuind la crearea de politici publice și campanii de informare menite să reducă prejudecățile și să încurajeze participarea egală a femeilor și bărbaților în viața politică. CPD este membru activ al Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte și contribuie la promovarea incluziunii în procesele electorale. 

Chișinău, 17 septembrie 2025 – În perioada 17–19 septembrie 2025, peste 60 de tineri din diferite regiuni ale țării vor participa la IDEAthon-ul „Fii schimbarea! Inițiative ale tinerilor pentru dialog intercultural”, un eveniment dedicat dezvoltării ideilor inovatoare pentru promovarea dialogului intercultural și coeziunii sociale în comunități. Evenimentul este organizat de Centrul CONTACT, în parteneriat cu CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, și se desfășoară în cadrul proiectului „Coeziune socială prin dialog”, finanțat de Uniunea Europeană.

Evenimentul va reuni tineri, experți din domeniu, reprezentanți ai autorităților naționale, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și parteneri de dezvoltare. Pe parcursul celor trei zile, participanții vor lucra în echipe, vor beneficia de sesiuni de instruire și mentorat și vor dezvolta proiecte cu impact real în comunitățile lor.

„Dialogul intercultural și rolul tinerilor în acest dialog este foarte aproape de inima Uniunii Europene. Pe lângă faptul că dialogul ajută ca să ne cunoaștem unii pe alții, să ne cunoaștem tradițiile, să schimbăm idei și opinii, dialogul intercultural fortifică coeziunea socială și contribuie la construirea încrederii, a solidarității și a sensului de apartenență”, a declarat Marcia Kammitsi, Manageră de proiect, Delegația Uniunii Europene în Moldova.

„Prin acest eveniment, ne dorim să îi încurajăm pe tineri să fie actori ai schimbării în comunitățile lor și să înțeleagă importanța dialogului intercultural și a coeziunii sociale în societatea de astăzi”, a declarat Serghei Neicovcen, director executiv al Centrului CONTACT.

„Acesta este un proiect care a venit la timpul potrivit pentru grupul social extrem de important pentru viitorul nostru. Noi avem multe valori care ne unesc și una dintre acestea este țara noastră Republica Moldova, pe care tinerii o iubesc și vor ca această țară să prospere”, a menționat Veaceslav Reabcinschii, director al Agenției Relații Interetnice.

„Tinerii sunt un grup cheie în promovarea dialogului intercultural și al coeziunii sociale, astfel noi încurajăm și susținem interacțiunea activă dintre diferite grupuri de tineri, participarea lor atât în discuții despre diversitate, toleranță și incluziune, precum și în realizarea de inițiative locale”, a declarat Elena Leșan, Manageră de proiect al CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari.

IDEAthon-ul este conceput pentru a oferi tinerilor un cadru de învățare practică, colaborare și schimb de idei, stimulând crearea unei rețele de tineri activi orientați spre dialog, cooperare și implicare.

„Particip pentru că vreau să transform ceea ce văd în jurul meu într-o soluție reală pentru comunitatea mea. E șansa noastră, ca tineri, să arătăm că schimbarea începe de la noi”, a spus unul dintre participanții la IDEAthon.

La încheierea IDEAthon-ului, fiecare echipă își va prezenta inițiativa în fața unui juriu format din experți și reprezentanți ai organizațiilor partenere. Proiectele propuse vor pune accent pe promovarea dialogului intercultural și consolidarea coeziunii sociale în comunitățile locale. Cele mai convingătoare și originale idei nu vor rămâne doar pe hârtie: 10 dintre ele vor fi selectate și vor beneficia de sprijin financiar în valoare de 1500 de euro fiecare, pentru a fi transformate în acțiuni reale cu impact vizibil în comunități.

————————–
Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați: Elena Nofit, manager PR și comunicare, Centrul CONTACT, la numărul de telefon 069749924 sau e-mail: elena.nofit@contact.md

În preajma alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Asociația obștească “Eco-Răzeni” a lansat un document de poziție ambițios prin care 300 de tineri și tinere din 12 raioane ale țării cer celor 23 de concurenți electorali să integreze aspectele de protecție a mediului și combaterea schimbărilor climatice în programele lor politice. Documentul, elaborat în urma unei școli de vară și a forumurilor comunitare desfășurate în perioada august - septembrie 2025, pune în evidență caracterul urgent al problemelor ecologice din Republica Moldova.

Principala provocare identificată de generația tânără vizează sistemul ineficient de gestionare a deșeurilor solide. Țara noastră se confruntă cu peste o mie de gunoiști, majoritatea neautorizate și situate periculos aproape de zone rezidențiale și surse de apă. "Depozitele ilegale de deșeuri continuă să polueze mediul și să reprezinte un risc pentru sănătatea populației", subliniază documentul, care propune implementarea urgentă a unui sistem național integrat de colectare separată obligatorie și valorificare energetică a deșeurilor.

Un alt domeniu critic identificat de tineri este gestionarea resurselor de apă. Statisticile prezentate în document sunt alarmante: peste 60% din populație consumă apă poluată, iar majoritatea fântânilor sunt intens contaminate cu nitrați. Poate și mai îngrijorător este faptul că circa 80% din boli sunt cauzate de apa poluată sau deficitul de apă potabilă, în timp ce infrastructura de canalizare și tratare rămâne insuficient dezvoltată, în special în mediul rural.

Propunerile tinerilor activiști pentru mediu nu se limitează la identificarea problemelor, ci oferă soluții concrete și realizabile. Aceștia cer alocarea de fonduri substanțiale pentru construirea și modernizarea stațiilor de epurare cu acoperire națională, implementarea unui sistem de garanție-returnare pentru ambalaje și dezvoltarea infrastructurii moderne pentru reciclare prin atragerea de fonduri europene și investiții private.

În domeniul agriculturii, sectorul vital al economiei naționale, tinerii pledează pentru o tranziție echitabilă către economia verde. Documentul propune promovarea practicilor agricole regenerative care să restabilească fertilitatea solului și să reducă utilizarea chimicalelor, precum și crearea unui ecosistem financiar favorabil investițiilor verzi prin garanții de stat și facilități de creditare.

Advocacy-ul tinerilor pentru protecția mediului reflectă o tendință globală prin care noile generații își asumă rolul de catalizatori ai schimbării. Studiile internaționale arată că tinerii sunt printre cei mai activi susținători ai măsurilor de protecție a mediului, iar implicarea lor în procesele electorale poate influența semnificativ agenda politică. În contextul european, integrarea aspectelor ecologice în politicile naționale devine o condiție esențială pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Documentul propune înființarea unui Consiliul consultativ al tinerilor activiști pentru mediu, pe lângă viitorul Parlament sau Ministerul de resort, pentru a asigura un dialog permanent între autorități, societatea civilă și cetățeni. Această inițiativă urmărește să garanteze transparența și participarea civică în procesul de luare a deciziilor de mediu.

Pentru concurenții electorali, documentul reprezintă mai mult decât o simplă listă de cerințe - este un apel la responsabilitate și viziune strategică. Tinerii subliniază că măsurile propuse vor stimula crearea de locuri de muncă verzi, vor atrage investiții sustenabile și vor consolida poziția țării în procesul de aderare europeană. În același timp, aceștia recomandă ca și campaniile electorale să fie prietenoase cu mediul.

Organizatorii anunță că în luna octombrie vor publica un raport independent cu constatările și recomandările lor pentru actorii implicați în campania electorală. Pentru alegători, acest document constituie un instrument valoros de evaluare a angajamentelor ecologice ale candidaților, în timp ce pentru concurenții electorali reprezintă o oportunitate de a demonstra un angajament autentic față de construirea unei țări curate, sănătoase și prospere. Mobilizarea acestor 300 de tineri din întreaga țară demonstrează că protecția mediului nu mai poate fi ignorată în agenda politică națională.

Acțiunea este desfășurată în cadrul proiectului “Împuternicirea tinerilor din Republica Moldova pentru advocacy de mediu în contextul alegerilor parlamentare”, implementat de Asociaţia Obştească „Eco-Răzeni” în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) și finanțat de New Democracy Fund (NDF) din Danemarca.