Știri sociale

Planul interministerial de integrare a acțiunilor de Alfabetizare Informațională și Media (AIM), semnat de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Culturii pentru perioada 2024–2026, stabilește drept obiectiv principal consolidarea culturii media prin educație formală și non-formală. Printre direcțiile sale de acțiune se regăsesc modernizarea procesului de predare, dezvoltarea de resurse educaționale pentru profesori și elevi, precum și sprijinirea inițiativelor inovative ale societății civile.

Un exemplu concret de inițiativă care se aliniază acestui obiectiv este lansarea platformei digitale „Educație pentru media” de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), pe 21 august 2025, la Liceul Teoretic Republican „Aristotel” din Chișinău. Platforma oferă acces gratuit la manualele digitale pentru disciplina Educație pentru media la treapta primară, gimnazială și liceală, în limbile română și rusă. Manualele, semnate de Loretta Handrabura și Natalia Grîu, au fost adaptate într-un format digital interactiv, care adaugă exerciții, jocuri și materiale multimedia.

„Manualul digital reprezintă o etapă firească în adaptarea educației media la era digitală. Am reușit să transformăm manualele tipărite într-un instrument interactiv și accesibil, care să facă învățarea mai atractivă pentru elevi”, a declarat Mariana Tabuncic, manageră de program la CJI, în cadrul evenimentului.

La lansare au participat 45 de cadre didactice care predau disciplina Educație pentru media. Printre ele, Valentina Ghilaș, învățătoare la Gimnaziul „Tudor Strișcă” din Satul Nou, raionul Cimișlia, a remarcat impactul direct al cursului asupra elevilor. „Am predat Educație pentru media începând cu 2017 și pot confirma interesul deosebit pe care elevii îl manifestă. Odată cu lansarea versiunii digitale, implicarea lor va crește și mai mult, pentru că platforma le vorbește pe limba lor, este interactivă, vizuală și adaptată realității în care trăiesc”, a precizat învățătoarea.

Ala Morcov, profesoară la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din satul Coșnița, raionul Dubăsari, a povestit că „la orele de Limba română, am integrat concepte de educație media și am creat produse interactive împreună cu elevii. Acum, digitalizarea manualelor completează perfect această experiență, aducând resurse moderne și atractive, care susțin interesul elevilor pentru cunoaștere”.

Platforma este destinată profesorilor și elevilor, care vor preda/învăța disciplina Educație pentru media începând cu anul de studii 2025-2026. De asemenea, aceasta este accesibilă și publicului larg.

Până în prezent, CJI a instruit 253 de învățătoare, 208 profesori și profesoare de la treapta gimnazială şi 277 de pedagogi de la treapta liceală. Disciplina opțională Educație pentru media este predată în școlile din Republica Moldova din anul 2017, fiind inclusă în Programul-cadru al Ministerului Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova la toate cele trei trepte de învățământ – primar, gimnazial şi liceal. CJI a elaborat curriculumul și manualele de Educație pentru media, care sunt oferite gratuit profesorilor și elevilor. 

„Pe parcursul acestor ani, CJI a organizat peste 40 de programe de formare, prin care au trecut peste 750 de profesori și profesoare. Anul de studii 2024-2025 este al optulea an în care cursul este predat în școală, grație profesorilor care au conștientizat cât este de important să fii alfabetizat mediatic, să știi să gândești critic și să te protejezi de pericolele din spațiul online. În acest an, am reușit să actualizăm manualul pentru treapta gimnazială și să-l tipărim inclusiv în limba rusă, pentru a-l pune la dispoziția elevilor din școlile cu predare în această limbă”, menționa anterior Mariana Tabuncic, manageră de program la CJI.    

CONTEXT

În mai 2023, cu sprijinul International Media Support (IMS), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a prezentat proiectul Programului Național de Alfabetizare informațională și media (AIM), ce propunea o foaie de parcurs de acțiuni prioritare pe care ar fi trebuit să și le asume statul Republica Moldova în domeniului AIM și digital. Proiectul de document a fost elaborat în conformitate cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și documentele de politici strategice naționale în domeniul educației și a securității informaționale.

În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, s-a propus restructurarea acestui program într-un plan interministerial sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Culturii, precum și cu sprijinul partenerilor de implementare din cadrul instituțiilor de stat relevante, dar și al organizațiilor din societatea civilă. Documentul a fost aprobat de cele două ministere la 17 mai 2024. Resursele financiare pentru implementarea acestui plan vor fi alocate din bugetul de stat și sursele externe de finanțare.

Materialul este publicat în cadrul campaniei de promovare a Planului interministerial de integrare a acțiunilor de alfabetizare informațională și media, desfășurată în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.

Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

În Durlești, mun. Chișinău, există un grup de fete care joacă fotbal cu pasiune și dăruire. Ele vin la fiecare antrenament motivate și hotărâte să devină mai bune, însă se confruntă cu o dificultate importantă: lipsa unui vestiar propriu.

Astăzi, jucătoarele de la FC Mold Progress sunt nevoite să se schimbe în coridoare sau în alte spații improvizate. Această situație le afectează confortul și siguranța, iar un vestiar dedicat ar însemna pentru ele mai mult decât un simplu spațiu – ar fi un loc unde să se pregătească în liniște, să își adune gândurile înainte de meci și să sărbătorească împreună după antrenamente.

Un vestiar modern le-ar oferi fetelor condițiile necesare pentru a-și continua drumul în sport în mod profesionist și le-ar motiva să creadă în forța echipei și în propriul potențial.

De unde a pornit ideea

Antrenorul echipei, Dumitru Grușovschii, știe foarte bine ce înseamnă sacrificiul în sport. După ce o accidentare i-a întrerupt cariera de jucător, el a ales să rămână aproape de fotbal prin antrenorat. Din 2014 lucrează cu copii și tineri, iar în 2019 a decis să ofere fetelor o șansă reală de a juca organizat, formând mai târziu echipa feminină de fotbal Mold Progress.

De atunci, numărul jucătoarelor a crescut, iar nevoile au devenit tot mai evidente. Un vestiar pentru fete a apărut firesc ca o prioritate – un spațiu sigur, modern și decent, unde sportivele să se pregătească pentru meciuri și să se simtă respectate.

O comunitate care schimbă lucrurile

Campania de strângere de fonduri este inițiată de Alina Grușovschii și Olesea Boțu, două lidere comunitare care cred în puterea sportului de a forma caractere. Ele au ales să se implice pentru că au văzut cu ochii lor ce înseamnă lipsa de condiții și cât de important este ca fetele să aibă un spațiu al lor.

„Nu e doar despre un vestiar, e despre demnitatea și siguranța sportivelor noastre. Este locul unde se construiește spiritul de echipă, unde se trăiesc emoțiile înainte și după meci, unde fetele devin mai puternice împreună”, spun inițiatoarele acestui proiect.

Ce presupune proiectul

Inițiativa propune construirea unui vestiar modular – un spațiu modern, cu dulapuri individuale și sisteme de ventilație, gândită pentru confort și siguranță.

Costurile totale sunt estimate la 450.000 MDL, buget care acoperă totul: de la proiectare și structură, până la mobilier și echipamente. Proiectul va fi implementat etapizat, pentru ca fiecare donație să conteze imediat.

Detalii despre proiect și modalitățile de donație sunt disponibile pe site-ul oficial: fcmoldprogress.pages.dev și pe pagina de Facebook a clubului: FC Mold Progress.

Cum poate contribui fiecare

Oricine dorește să sprijine acest proiect o poate face online, printr-un sistem securizat de donații. Sumele sunt flexibile, iar transparența este garantată: fiecare etapă și fiecare cheltuială vor fi comunicate public.

Chiar și un gest mic poate avea un impact uriaș. Uneori, o simplă distribuire a mesajului ajunge la persoana potrivită și aduce campania mai aproape de obiectiv.

Detalii și donații: fcmoldprogress.pages.dev
Pagina de Facebook: FC Mold Progress

Campania este deschisă acum. Împreună putem transforma un vis într-o realitate pentru aceste fete.

112 secții din numărul total de 1974 din secțiile de votare din Moldova sunt accesibile. Acestea sunt rezultatele evaluării naționale a accesibilității secțiilor de votare realizate în anul 2025 de Alianța INFONET, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, cu susținerea PNUD Moldova, Norvegiei, Suediei, Canadei și Danemarcei.

Evaluarea arată că 567 de secții sau 28,72% sunt parțial accesibile, iar 1295 sau 65,6% rămân inaccesibile. Aceste constatări confirmă că, deși s-au făcut progrese importante în ultimii ani, accesibilitatea secțiilor de votare rămâne un domeniu în care sunt necesare acțiuni urgente și consistente.

În anul 2022, au fost evaluate 2017 secții de votare, dintre care doar 18 sau 0,89% erau complet accesibile, 551 sau 27% parțial accesibile și aproximativ 72% inaccesibile. Astfel, datele din 2025 arată o creștere de peste șase ori a numărului secțiilor complet accesibile, de la 18 la 112. În același timp, procentul secțiilor inaccesibile s-a redus de la circa 72% la 65%, iar cel al secțiilor parțial accesibile a rămas relativ constant, 27% în 2022, față de 29% în 2025.

„Asigurarea unui proces electoral incluziv rămâne o prioritate pentru Comisia Electorală Centrală. Atunci când vorbim despre alegeri, ne referim nu doar la votul liber și secret, ci și la asigurarea unui tratament egal pentru toți alegătorii. Trebuie să aducem în atenția publică faptul că secțiile de votare sunt amplasate în sedii aflate în proprietate publică, iar acest raport de audit trebuie să fie un semnal pentru toți actorii implicați în stabilirea acestor sedii. Evaluarea nu reprezintă pentru noi un simplu instrument statistic, ci un indicator de la care pornim în elaborarea strategiilor noastre, în calitate de autoritate electorală principală a Republicii Moldova”, a menționat Dana Munteanu, secretara Comisiei Electorale Centrale.

„Persoanele cu dizabilități își doresc o viață independentă, iar accesibilitatea infrastructurală este esențială pentru exercitarea drepturilor fundamentale. În Republica Moldova trăiesc circa 161 de mii de persoane cu dizabilități, dintre care peste 150 de mii sunt alegători. De aceea, rezultatele auditului secțiilor de votare evidențiază barierele existente și contribuie la asigurarea condițiilor egale de participare în procesul electoral. Respectarea acestui drept nu este doar o obligație legală, ci și o precondiție a unei societăți democratice și incluzive”, a spus Victor Koroli, directorul executiv al Alianței INFONET.

Auditarea accesibilitǎții secțiilor de votare a început în 2019, iar în perioada ianuarie-aprilie 2022 a fost finalizată o primă etapă.

Această abordare etapizată demonstreazǎ cǎ monitorizarea constantă și implicarea în auditarea accesibilitǎții secțiilor de votare sunt esențiale pentru garantarea unui proces electoral inclusiv.

În baza rezultatele acestei evaluări, Alianța INFONET, cu sprijinul PNUD Moldova, Norvegiei, Suediei, Canadei și Danemarcei, va demara construcția a minim 24 de rampe de acces la secțiile de votare în perioada următoare.