Știri sociale

În 2024 libertatea întrunirilor a fost, în mare parte, respectată de autoritățile publice, dar au fost și cazuri de restricționare disproporționată, mai ales a protestelor cu mesaj politic.

Aceasta e una dintre concluziile Raportului de monitorizare a respectării libertății întrunirilor în Republica Moldova, elaborat de Centrul de Politici și Reforme și Asociația Promo-LEX, care au desfășurat o misiune de monitorizare începând cu luna mai 2024. Misiunea a monitorizat 70 de întruniri publice, selectate în baza unor criterii relevante din perspectiva drepturilor omului. Totodată, au fost analizate procesele asociate întrunirilor, datele statistice și hotărârile judecătorești ce vizează libertatea întrunirilor.

Potrivit constatărilor, majoritatea întrunirilor s-au desfășurat cu respectarea normelor legale de către organizatori și participanți. Toate întrunirile monitorizate au fost pașnice, chiar dacă au fost observate și acțiuni individuale violente (fizice sau verbale) ale participanților. Majoritatea întrunirilor nu au creat obstacole nejustificate pentru circulația trecătorilor sau accesul în clădiri. 

Libertatea de întrunire a fost în general respectată și de autorități, deși au fost identificate anumite practici și tendințe îngrijorătoare: situații în care forțele de ordine au limitat accesul la spațiul public; intervenții în desfășurarea întrunirilor sau dispersare a acestora. Deși izolate, aceste cazuri au vizat mai ales întrunirile cu conținut politic, critice față de guvernare și cele organizate de forțele politice de opoziție. 

A fost observată o tendință în creștere de atragere la răspundere contravențională a organizatorilor și participanților pentru încălcarea legislației cu privire la întruniri, chiar dacă în aproape ¾ dintre cazuri procesele-verbale sunt anulate de instanțele de judecată. Analiza jurisprudenței arată că, deși libertatea întrunirilor este de cele mai multe ori protejată, instanțele, adesea, aplică diferit standardele privind libertatea întrunirilor, ceea ce duce la o practică judiciară inconsecventă și cazuri izolate de decizii care contravin principiilor care garantează desfășurarea întrunirilor. 

Politicile adoptate de stat în 2024 nu au afectat direct libertatea întrunirilor. O propunere de a penaliza participarea la întruniri în schimbul recompenselor, în perioada campaniei electorale, a fost retrasă după ce a fost criticată de organizațiile societății civile. Un proiect de lege destinat reglementării evenimentelor comerciale, sportive, religioase și artistice rămîne încă a fi definitivat, inclusiv în vederea evitării suprapunerii cu legislația privind întrunirile. Starea de urgență declarată la sfârșitul anului 2024 nu a condus la limitări ale libertății de întrunire.

Pentru a îmbunătăți situația libertății de întrunire, raportul recomandă măsuri de consolidare a capacităților APL și ale forțelor de ordine, elaborarea procedurilor standard și ghidurilor de gestionare nonviolentă și noninvazivă a întrunirilor, garantarea siguranței jurnaliștilor și ob

servatorilor. Alte recomandări țin de dezvoltarea capacităților de protejare a libertății de întrunire online, dar și marcarea obligatorie a uniformelor agenților responsabili de ordinea publică. Raportul mai recomandă MAI să definitiveze proiectul de lege privind evenimentele publice în baza recomandărilor oferite de OSC-urile specializate, pentru a reglementa într-o manieră bazată pe drepturile omului acele evenimente publice care nu sunt o formă de manifestare a libertății de întrunire. 

Raportul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Libertatea întrunirilor în Moldova”, cu suportul Suediei, cofinanțat de către Uniunea Europeană, prin intermediul Proiectului „CSO Meter: Împuterniciți pentru acțiune”, implementat de Centrul European pentru Dreptul Non Profit (ECNL) și Asociația Promo-LEX. Opiniile și pozițiile exprimate în raport aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorilor.

Raportul integral îl găsiți pe cpr.md.

Pentru mai multe informații, ne puteți contacta pe adresa de e-mail cprmoldova@gmail.com. 

Într-un context în care buna guvernare și transparența devin piloni tot mai importanți în dezvoltarea democratică a comunităților locale, Asociația pentru Combaterea Izolării Informaționale „ECOU” și Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) au făcut un pas important în direcția întăririi capacităților locale de analiză și monitorizare a procesului decizional. Cele două organizații au semnat un ACORD de COLABORARE, care pune bazele unei cooperări durabile și strategice în vederea implementării expertizei anticorupție la nivel local.

Acordul a fost încheiat în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, desfășurat de CAPC cu sprijinul Ambasadei Suediei în Chișinău, și urmărește extinderea practicilor de evaluare a coruptibilității actelor normative dincolo de nivelul central, aducând instrumente esențiale de transparență direct în regiuni, acolo unde deciziile publice au un impact imediat asupra vieții cetățenilor.

Acordul între ECOU și CAPC își propune să dezvolte o rețea locală de experți capabili să analizeze proiectele de acte normative elaborate de autoritățile publice locale, identificând riscuri de corupție, lipsuri în justificare sau contradicții cu cadrul legislativ superior. Prin acest demers, se dorește crearea unui mecanism local sustenabil de control civic și consolidarea culturii participării informate în procesele de guvernare.

Obiectivele concrete ale parteneriatului includ:

- Transferul metodologiei CAPC privind evaluarea coruptibilității și vulnerabilității proiectelor de decizie locală către experți selectați din Cahul și regiune;

- Crearea unui template electronic standardizat pentru elaborarea rapoartelor de expertiză;

- Instruirea practică a experților locali, care vor învăța să utilizeze metodologia, să formuleze concluzii riguroase și să comunice rezultatele în mod profesionist;

- Mentorarea directă de către experții CAPC a primelor rapoarte elaborate la nivel local, asigurând astfel aplicarea corectă a standardelor și oferind sprijin în etapa inițială;

- Creșterea capacității de dialog civic, prin facilitarea comunicării dintre societatea civilă, experți și autoritățile publice locale.

Realizarea acestor obiective vor contribui nu doar la profesionalizarea societății civile locale, ci și la întărirea încrederii cetățenilor în procesele decizionale și în capacitatea comunității de a se autoguverna cu responsabilitate și integritate.

Din această perspectivă, parteneriatul dintre ECOU și CAPC aduce un instrument real de prevenție în comunitățile din sudul țării. Astfel, experții locali instruiți vor putea acționa ca „gardieni ai transparenței”, semnalând derapajele înainte ca acestea să genereze efecte negative sau pierderi publice.

Asociația ECOU este deja recunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul bunei guvernări și participării civice în regiunea Cahul. În ultimii ani, a fost inițiatoarea a peste 13 platforme locale de participare civică, inclusiv Consiliul Local de Transparență Cahul, contribuind activ la dezvoltarea unui ecosistem democratic local.

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) deține o expertiză solidă și recunoscută la nivel național în domeniul analizei coruptibilității actelor normative, iar metodologia sa a fost utilizată în numeroase cazuri pentru a preveni riscuri de integritate în legislația națională.

Parteneriatul dintre cele două organizații are un potențial enorm ce poate fi extins în alte regiuni ale țării. Expertiza acumulată în Cahul poate deveni un exemplu de bună practică pentru alte comunități care doresc să-și întărească mecanismele de transparență și control civic.

Femeile, Pacea și Securitatea – un subiect esențial pentru o societate incluzivă și rezilientă. Pe 10 aprilie, la Cahul, Platforma pentru Inițiative de Securitate (PISA) și Asociația ECOU au organizat la Cahul masa rotundă „Femeile, Pacea și Securitatea: Construirea unei societăți echitabile și incluzive în Republica Moldova”, cu sprijinul UN Women Moldova.

Vorbitoarele din partea PISA – Elena Mîrzac (directoare PISA și expertă în securitate și comunicare strategică), Ana Negru (coordonatoare de proiect), Rodica Panța (doctor în științe politice, coordonatoare program cercetare) – au adus contribuții valoroase privind implementarea Agendei „Femeile, Pacea și Securitatea”, impactul stereotipurilor de gen și rolul activ al femeilor în procesele de pace și securitate. Un moment inspirațional l-a constituit intervenția dnei Liuba Suveica, fosta directoare adjunctă a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În calitate de moderator, colegul nostru Vitalie Ponomariov a ghidat discuțiile despre barierele și oportunitățile de implicare a femeilor în sectorul de securitate, precum și despre aplicarea la nivel local a Programului național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU (2023–2027).

Evenimentul a reunit peste 60 de persoane, reprezentanți ai administrației publice locale, instituțiilor din sectorul securității, organizațiilor societății civile și tineri pasionați de egalitate de gen și politici de securitate.

În calitate de invitați/invitate, la eveniment, au fost prezenți/prezente: Tatiana Romaniuc, viceprimară a municipiului Cahul; Tatiana Zbîrciog, directoare a Colegiului „Iulia Hasdeu”; Gigi-Adrian Tudor, consul, Consulatul General al României la Cahul; Denis Valac, coordonator de proiect WPHF, UN Women Moldova; Maria Bichir, șefă a Direcției Generale de Învățământ Cahul; Eugenia Dinu, șefă a subdiviziuni teritoriale Cahul a ANOFM.

Activitatea face parte din proiectul „Promovarea Agendei Femeile, Pacea și Securitatea: Combaterea dezinformării și stereotipurilor”, implementat de PISA cu suportul financiar al Fondului Femeilor pentru Pace și Asistență Umanitară.