Știri sociale

PROIECT NR. AID 012832 PACE: PROTECȚIE, ACCEPTARE, CULTURĂ, EDUCAȚIE FINANȚAT DE AGENȚIA ITALIANĂ PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE

Cu sprijinul AICS, Ai.Bi își reînnoiește angajamentul față de familiile și copiii refugiați în R. Moldova din cauza războiului din Ucraina

Proiectul implementat de Asociația Ai.Bi – Amici dei Bambini în Moldova, cu suportul Agenției Italiene pentru Cooperare și Dezvoltare, își propune să implice 1650 de copii și să contribuie la bunăstarea psihosocială a 650 de familii de refugiați ucraineni.
De la începutul conflictului dramatic izbucnit în Ucraina, la 24 februarie 2022, una dintre primele țări (care, deși nu a fost implicată direct în ostilități, dar care a suferit de pe urma consecințelor imediate ale războiului), a fost, fără îndoială, Republica Moldova – o țară mică, cu o populație de nici 3 milioane de locuitori, al cărei hotar cu Ucraina se întinde pe o suprafață de 939 de kilometri. Fiind o țară de graniță, Moldova a fost martora unui flux uriaș de persoane strămutate pe teritoriul său încă din primele zile de exod al cetățenilor ucraineni. Nivelul de primire, deschiderea și generozitatea de care a dat dovadă Republica Moldova, au atins cote maxime, transformând-o rapid în țara europeană cu cel mai mare număr de refugiați în raport cu populația locală.

Angajamentul pe termen lung al Asociației Ai.Bi. în Moldova 

Având în vedere situația și fiind avantajată de o prezență stabilă, de peste 20 de ani în Republica Moldova, Asociația Ai.Bi. - Amici dei Bambini (ISA – Instituție activă în Sectorul Asociativ), a pornit imediat o serie de inițiative în Moldova cu genericul #CopiiPentruPace; toate aceste acțiuni s-au desfășurat în colaborare cu filiala sa locală, fiind orientate atât spre primirea refugiaților la intrarea în Țară, cât și spre organizarea activităților în sprijinul familiilor și copiilor.
Astăzi acest angajament se reînnoiește și devine mai consolidat prin implementarea unui proiect nou în Republica Moldova, finanțat de Agenția Italiană pentru Cooperare și Dezvoltare de la Kiev
– proiectul PROTECȚIE, ACCEPTARE, CULTURĂ, EDUCAȚIE pentru integrarea familiilor de refugiați din Ucraina strămutate în comunitățile moldovenești.
Proiectul va fi implementat timp de 15 luni, în colaborare cu partenerii locali – Asociația „DEMOS” și A.O. „Centrul de Cooperare Sud” (CCSud), având obiectivul de a promova incluziunea familiilor refugiate în Republica Moldova printr-o intervenție multisectorială ce prevede activități educaționale pentru copiii ucraineni și moldoveni și acțiuni de facilitare a accesului la servicii pentru îngrijitorii copiilor refugiați.
Acțiunile se vor desfășura preponderent în 5 raioane ale Țării (Edineț și Dondușeni, în zona de nord, și Ștefan Vodă, Anenii Noi și Căușeni, în zona de sud), unde se atestă o populație mai mare de familii cu copii strămutați temporar din Ucraina.

Beneficiarii și intervențiile proiectului PACE

Principalii beneficiari ai noului proiect implementat de Asociația „Amici dei Bambini” sunt copiii ucraineni și îngrijitorii lor refugiați în Republica Moldova din cauza războiului. În același timp, de acțiunile desfășurate în zonă vor beneficia și comunitățile-gazdă din satele ce participă la programul ludotecilor și Ludobusului (o bibliotecă de jocuri pe roți, înființată în proiectele anterioare ale Ai.Bi.); totodată, vor beneficia de proiect familiile aflate în dificultate financiară, care vor avea acces la vouchere de cumpărături, dar și directorii de școli și profesorii implicați în activități de formare, cu scopul ca școlile respective să devină, ulterior, niște spații mai incluzive și mai primitoare pentru copiii ucraineni refugiați.
Activitățile care se vor desfășura pe parcursul celor 15 luni de proiect, se vor concentra, în principal, pe domeniile Educație, Sănătate, Protecție și Primă-Urgență, Distribuție și Transport, cu o serie de intervenții interconectate care se vor desfășura în funcție de trei direcții. Prima este cea de consolidare a rețelei de ludoteci create în cadrul intervențiilor realizate de Ai.Bi. în ultimii doi ani. A doua direcție vizează îmbunătățirea capacităților școlilor pentru integrarea la studii a copiilor ucraineni, iar a treia direcție vizează îmbunătățirea accesului la sistemul de protecție temporară.
În total, se preconizează implicarea în activități ludice, psiho-sociale și educaționale a unui număr de 1650 de copii care locuiesc în zonele vizate de proiect și îmbunătățirea condițiilor pentru bunăstarea psihosocială a membrilor din 650 de familii de refugiați ucraineni, fiind susținuți în procesul lor de integrare în comunitățile-gazdă.

Acest proiect face parte din Inițiativa de Urgență, ca răspuns la nevoile populației afectate de conflictul din Ucraina și din țările învecinate (AID 012832), condusă de Agenția Italiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Proiectul, cu o finanțare de 46,5 milioane de euro, are scopul principal de a oferi asistență salvatoare de vieți multisectorială, în zonele direct afectate de conflict, precum și în regiunile învecinate, unde se înregistrează un număr mare de refugiați. Obiectivul programului AICS, realizat prin colaborarea a 27 de Organizații ale Societății Civile, este de a valorifica și extinde succesele obținute în perioada 2022-2023 cu implementarea Inițiativei de „Primă urgență 2022-2023” (AID 012600), prin care a fost oferită asistență unui număr de peste 20.000 de persoane prin intermediul a 14 proiecte, concentrate în mod prioritar pe domeniile de sănătate, educație și protecție.

Ai.Bi. - Asociația Amici dei Bambini ISA

Asociația Amici dei Bambini ISA este o mișcare de familii care activează din anul 1986 în Italia și în peste 30 de țări din întreaga lume (Europa de Est, America, Africa și Asia) pentru a oferi fiecărui copil abandonat o familie și pentru a-i garanta dreptul de a se simți FIU.

În fiecare zi, în întreaga lume, Amici dei Bambini luptă pentru a combate fenomenul abandonului: o adevărată urgență umanitară care, spre deosebire de foamete, boli și războaie, care sunt prezente mai ales în țările în curs de dezvoltare, este comună tuturor țărilor lumii, ce ia dimensiuni din ce în ce mai alarmante. Potrivit unei estimări bazate pe un raport Unicef de acum câțiva ani, în lume există cel puțin 200 de milioane de copii abandonați. În Italia, există peste 30.000 de copii „în afara familiei”. „Amici dei Bambini” intervine acolo unde se manifestă abandonul: în orfelinate, instituții rezidențiale, centre de îngrijire... în toate acele realități în care îngrijirea le permite doar să „supraviețuiască”, dar nu și să trăiască pe deplin - pentru că le lipsește dragostea unei familii care să-i facă să se simtă cu adevărat „FII AI LOR”.

La 26 mai 2024 am marcat într-un mod frumos încheierea proiectului „ Împuternicirea participării tinerilor în procesul decizional local” celebrând rezultatele înregistrate în decursul unui an de activitate.

Acest eveniment reprezintă nu doar un moment de celebrare, dar și oportunitatea de a ne aduna toate echipe împreună și a recunoaște rolul tinerilor din comunitatea locală și la dezvoltarea unui ecosistem favorabil localității unde trăiesc.

În cadrul proiectului, 40 de tineri și tinere din raionul Cantemir și Leova (cu vârsta cuprinsă între 14-24 de ani) au fost capacitați în domeniul participării la procesul decizional local și promovării culturii civice. Aceștia au participat la eveniment și ne-au spus unele impresii și provocări întâmpinate pe parcursul proiectului.

În debutul evenimentului președinta CDEC, Cristina Berlinschii, a mulțumit tinerilor și mentorilor pentru implicarea activă, partenerilor și finanțatorului pentru suportul în realizarea acestui proiect și a menționat că “tinerii și tinerele au învățat foarte multe, au evaluat și au pus în practică cele învățate, iar echipa CDEC este mândră văzând efortul depus și încurajează implicarea la fel de activă în comunitatea lor, după finalizarea proiectului”.

Conectată online la eveniment, reprezentanta Fundației Terre des Hommes – Moldova, Inna Stoian, a salutat organizarea evenimentului de valorificare a roadei întregului proiect și a felicitat cele 4 grupe de inițiativă ale tinerilor create în cadrul proiectului, fiind sigură că vor da multe roade. A adăugat că “programul să se multiplice și să dea rezultate căci este sigură că tinerii pot schimba lumea“.

Principalele activități și rezultate obținute în cadrul proiectului, implementat în perioada iunie 2023 – mai 2024, s-au numărat:

• elaborarea unui program de formare și implicare a tinerilor în deciziile la nivel local;
• crearea a 4 grupuri de inițiativă civică ale tinerilor;
• instruirea și capacitarea a 40 de tineri și tinere;
• organizarea a 8 Cafenele de implicare publică;
• organizarea a minim 8 întâlniri și discuții cu reprezentanții administrațiilor publice locale (APL de nivelul I și nivelul II);
• organizarea și desfășurarea a 6 inițiative comunitare pentru și cu implicarea tineretului;
• dezvoltarea și elaborarea a 4 planuri de acțiuni / draft-urilor de documente de politici publice locale (elaborate de tineri la prima experiență de acest gen și văzute prin ochii tinerilor);
• adaptarea paginii web a CDEC;
• dezvoltarea cursului online de implicare a tinerilor în procesul decizional local;
• elaborarea planurilor și regulamentelor care contribuie la dezvoltarea capacitării organizaționale a CDEC.

Evenimentul poate fi văzut în reluare aici: https://www.privesc.eu/Arhiva/105979/Evenimentul-de-totalizare-al-proiectului--imputernicirea-participarii-tinerilor-in-procesul-decizional-local-

Proiectul „Împuternicirea participării tinerilor în procesul decizional local” a fost desfășurat de CDEC în cadrul  proiectului „MYCS: pentru o societate civilă de tineret mai puternică”, implementat de Fundația Terre des hommes Moldova, în parteneriat cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (România) și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (Moldova) și cofinanțat de Uniunea Europeană.

Proiectul își propune să consolideze capacitățile actorilor civici locali din domeniul tineretului de a presta programe și servicii de participare și capacitare incluzivă și durabilă a tinerilor.  Mai multe informații despre proiect și activități: www.tdh.md/MYCS

În anul 2023, venitul autorităților publice locale din taxele locale a constituit MDL 864 milioane, o sumă de 34 de ori mai mică comparativ cu cea încasată de către autoritățile centrale doar din taxa pe valoare adăugată (TVA), care a totalizat MDL 30 miliarde în același an. Cea mai mare parte a cheltuielilor din bugetul local este alocată cheltuielilor de personal (circa 50%), urmate de cheltuielile pentru bunuri și servicii (20%). Totodată, ponderea mijloacelor fixe constituie circa 15-20% din cheltuielile totale, în timp ce pentru investițiile capitale rămân doar circa 5-10%.  Acest fapt are un impact negativ asupra capacității autorităților publice locale de a realiza proiecte mai mari de infrastructură care să accelereze dezvoltarea socio-economică la nivelul comunităților locale.

În acest context, Stanislav Ghilețchi, Director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a elaborat o notă analitică în care analizează cum ar putea identifica autoritățile locale, în cazul unor bugete foarte limitate pentru investiții publice, resurse financiare necesare pentru inițierea unui program de investiții și dacă obligațiunile municipale ar putea deveni o opțiune sustenabilă.

Potrivit autorului, obligațiunile municipale reprezintă un instrument de datorie emis de autoritățile publice locale (de nivelul 1 și 2) pentru a colecta fonduri pentru finanțarea unor proiecte publice. Proiectele de infrastructură sunt cele mai frecvente tipuri de proiecte finanțate prin emisiuni de obligațiuni municipale. Prin emiterea obligațiunilor, autoritățile locale împrumută bani direct de la investitori (bănci, entități comerciale sau populația largă), angajându-se să returneze suma împrumutată, cu o oarecare dobândă, peste o perioadă determinată de timp. Obligațiunile municipale ar permite autorităților locale să acceseze sume mari de capital necesare pentru proiecte sau inițiative de dezvoltare a comunității care necesită investiții semnificative,  care nu sunt limitate la ciclul anual bugetar.

Un exemplu în acest sens este experiența primăriei orașului Sîngera, care în 2021, a fost printre primele autorități publice locale din Moldova care a decis să emită obligațiuni municipale în scopul dezvoltării unui proiect de infrastructură locală. Era vorba despre construcția unui apeduct în cartierul nou, de care ar urma să beneficieze circa 300 de gospodării.

Pentru a finanța  acest proiect, primăria orașului Sîngera a emis obligațiuni municipale de două clase diferite, în funcție de termenul de circulație: obligațiuni de clasa I (cu termen de circulație de 2 ani) în valoare de 2 milioane lei și obligațiuni de clasa II (cu termen de circulație de 3 ani) în valoare de 2,5 milioane lei. Aceste obligațiuni au fost plasate concomitent, și au fost subscrise în proporție de 100% înainte de expirarea perioadei de subscriere.

Implementarea proiectului de infrastructură locală în Sîngera a fost bine-gândit atât din perspectivă economică cât și din perspectivă socială. În mod normal, costurile de conectare la un sistem centralizat de apeduct și canalizare pentru fiecare gospodărie pot ajunge până la 20,000 lei. Totuși, în procesul de construcție a rețelelor, primăria orașului a pregătit toate elementele necesare pentru racordare, permițând gospodăriilor să se racordeze pentru un tarif variabil între 7,000 și 12,000 lei, în funcție de momentul racordării. Odată ce toate 300 de gospodării vor fi racordate la rețea, economiile totale pentru cetățeni se vor ridica la circa 3 milioane lei.

„În general, reieșind din modul în care se garantează obligațiunile municipale, riscul de faliment al acestor instrumente este foarte scăzut, ceea ce inevitabil crește atractivitatea lor. Riscul de faliment se referă la probabilitatea ca autoritatea locală să nu fie capabilă să își îndeplinească obligațiile financiare, inclusiv plata dobânzilor și rambursarea principalului la scadență. Acest risc influențează rata dobânzii pe care emitentul trebuie să o ofere pentru a atrage investitori. Cu cât riscul de faliment este mai mare, cu atât rata dobânzii pe care o autoritate locală trebuie să o plătească va fi mai mare, pentru a compensa investitorii pentru riscul asumat”, este de părere Stanislav Ghilețchi.

Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări:

1. Promovarea obligațiunilor municipale ca și instrument de finanțare pentru autoritățile publice locale.Autoritățile centrale ar putea intensifica campaniile de informare, astfel încât autoritățile locale să cunoască mai bine care sunt avantajele acestui instrument financiar, dar și care sunt etapele de emitere a obligațiunilor municipale.
2. Oferirea de asistență tehnică din partea Ministerului Finanțelor pentru autoritățile care sunt la prima emisiune de obligațiuni.
3. Implementarea unui proces riguros de analiză și evaluare a potențialelor proiecte de investiții publice. Atât la nivel central, cât și la nivel local trebuie să existe un mecanism bine pus la punct cu privire la evaluarea proiectelor. Acest tip de analiză trebuie efectuat în mod sistematic pentru a crește șansele selectării și finanțării proiectelor cu adevărat necesare pentru comunitatea locală, dar și dezvoltarea economică.
4. Crearea unui fond național care să sprijine emisiunile de obligațiuni municipale. Acest fond ar putea să garanteze parțial emisiunile sau să ofere o facilitate de răscumpărare anticipată a obligațiunilor.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.