Știri sociale

Institut für Europäische Politik (IEP) de la Berlin, în cooperare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), a elaborat un video explicativ, care are drept scop să dezmintă o serie de falsuri pe marginea impactului asistenței Uniunii Europene pentru Republica Moldova și a beneficiilor aderării țării la UE. 

Vezi video aici.

Potrivit autorilor, la data de 19 mai, conducătorul blocului politic „Victorie”, fugarul Ilan Shor, a anunțat despre lansarea campaniei „Nu Uniunii Europene”. În cadrul unui eveniment public desfășurat la Bălți, acesta a menționat că Uniunea Europeană reprezintă pentru Republica Moldova prețuri exorbitante la gaze naturale și energie electrică, lipsa unei piețe de desfacere pentru producători agricoli, lipsa investițiilor în drumuri și noilor locuri de muncă. Aceste narative false au fost expuse în contextul organizării referendumului privind aderarea Republicii Moldova la UE, ce urmează să aibă loc pe 20 octombrie.

În realitatea, Uniunea Europeană a alocat în ultimii trei ani circa 400 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice și compensarea prețurilor la gaz și energie electrică, achitate de către consumatorii finali. Peste 895 000 de cetățeni moldoveni au beneficiat de pe urma asistenței Uniunii Europene în domeniul energetic în perioada anilor 2022 – 2023.

„Când este vorba de agricultorii moldoveni, începând cu anul 2016, peste 530 de agenți economici au obținut credite în condiții avantajoase în valoare de 92 de milioane de euro datorită UE. Aceștia pot exporta astăzi fără taxe vamale în UE produse ca prune, struguri, mere, cireșe sau usturoi. De exemplu, în 2023,  Republica Moldova a fost cel mai mare exportator de prune pe piața UE, cu o cantitate de peste 60 000 de tone. Totodată, în ultimii 10 ani, UE, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au investit peste un miliard de euro în construcția și modernizarea a 900 de kilometri de drum și cale ferată în Republica Moldova. Piața de muncă internă a beneficiat foarte mult de pe urma apropierii de UE. Doar în 2022, circa 6300 de întreprinderi mici și mijlocii au primit finanțare europeană, fiind create peste 22 000 de locuri noi de muncă”, menționează Mihai Mogîldea, Director adjunct, IPRE.

IPRE consideră că aceste date confirmă încă o dată impactul major al asistenței europene pentru Republica Moldova. În următoarea perioadă, odată cu lansarea formală a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și formarea noii conduceri a UE după alegerile europarlamentare din 7-9 iunie curent, vor exista mai multe oportunități pentru creșterea volumului de fonduri europene direcționate către cetățenii moldoveni. Republica Moldova trebuie să continue implementarea agendei de reforme, iar cetățenii moldoveni să-și reconfirme atașamentul față de aderarea țării noastre la UE printr-o participare extinsă la referendumul din această toamnă. 

Acest video este realizat în cadrul proiectului „#NEXT4EU – Tinerii pentru integrarea Republicii Moldova în UE”, implementat de Institut für Europäische Politik (IEP) de la Berlin, în cooperare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul pentru Inițiative Strategice, cu suportul oferit de Ministerul Federal de Externe al Germaniei.

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, profesori și organizații nonguvernamentale, care implementează proiecte în domeniul dezinformării, s-a întrunit marți, 4 iunie, 2024, în a treia ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de știri de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat de către propaganda rusă și agenții de influență ai Rusiei în R. Moldova, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a amintit că exercițiul privind scrierea analizelor/articolelor este o activitate practică parte a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, la care au participat circa 35 de persoane, care acum au posibilitatea de a aplica în practică cunoștințele dobândite, în scrierea de analize/articole, care sunt prezentate în cadrul Platformei de discuții.

Mihail Nesteriuc a analizat fenomenul moldovenismului ca ideologie pseudo-națională și o manifestare al discursului de ură antiromânesc, care este promovat de către agenții de influență ai Kremlinului în Republica Moldova în scopul dezbinării societății prin intermediul rețelelor de socializare și al mijloacelor mass-media. În opinia sa, moldovenismul nu este o ideologie, ci o anti-ideologie, care îl „neagă întotdeauna pe celălalt. „Arhitecții moldovenismului au decis să construiască o ideologie de negare a românismului. Pe parcursul celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, partidele pro-Kremlin au folosit anti-ideologia „moldovenismului ca sol pe care să-și cultive principalele narațiuni. Republica Moldova se confruntă cu numeroase provocări în fața războiului hibrid desfășurat de către Federația Rusă. În ultimii ani, dezinformarea și manipularea au fost folosite ca instrumente importante pentru influențarea opiniei publice și destabilizarea situației politice și sociale din țară”, a spus Mihail Nesteriuc.

Mihai Avasiloaie a încercat să explice cum a fost „rostogolit” pe canalele de propaganda rusă de pe Telegram un fals despre expulzarea preoților din Republica Moldova. Potrivit lui Mihai Avasiloaie, mai multe canale de Telegram de limbă rusă au scris că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, „va expulza din țară preoții moldoveni” pe motiv de „activitate de spionaj”, iar primul pe listă va fi arhiepiscopul Savva (Volkov) de Tiraspol și Dubăsari. Aceste afirmații necorspunzătoare realității, Mihai Avasiloaie argumentînd că: „În realitate, arhiepiscopul Sava este cetățean al Republicii Moldova și nu poate fi expulzat, iar președinta Maia Sandu nu este autoritatea responsabilă de executarea unei astfel de măsuri. Informațiile au fost promovate pe canale de Telegram cunoscute pentru promovarea de falsuri și narațiuni ale propagandei pro-Kremlin”, a spus Mihai Avasiloaie.

Alexandru Tetelea a observat că recensământul populației și al locuinței, desfășurat în perioada 8 aprilie-7 iulie, a ajuns subiect de dezinformare în societatea moldovenească. „Odată cu anunțarea desfășurării recensământului, în spațiul public s-a creat o „panică artificială” în legătură cu obiectivele sale. Printre cetățeni au început să bântuie diferite teorii, conform cărora obiectivele enunțate sunt doar un pretext, cele reale fiind ascunse sub un voal de birocrație și scopuri meschine. Pe parcursul vizionării briefing-urilor de presă a unor actori politici, a monitorizării unor canale de Telegram pro-ruse, am constatat faptul că, dezinformarea, care se propagă în societate la tema recensământului, face parte dintr-o strategie bine pusă la punct și impementată de agenții Kremlinului”, a declarat Alexandru Tetelea.

Nicolae Ghidiu a făcut o analiză a discursului liderilor locali din Găgăuzia în contextul referendumului privind integrarea europeană. Analiza scoate în evidenţă câteva naraţiuni ale liderilor locali ai autonomiei care, în virtutea funcției lor publice, formează un cerc de persoane de încredere, cu influență în regiune, care apar frecvent apar în spațiul public, respectiv, impactul mesajelor difuzate a luat amploare și poate schimba opiniile și atitudinile consumatorilor de mesaje prin naraţiuni care au avut drept scop dezinformarea în masă a populaţiei autonomiei. „Folosirea dezinformării este o modalitate de a menține sau de a consolida controlul asupra populației locale. Prin răspândirea informațiilor false sau distorsionate, liderii UTAG pot încerca să influențeze percepțiile și opiniile oamenilor în favoarea lor, pentru a manipula opinia publică, a promova anumite agende politice sau interese personale, pentru a menține sau a intensifica tensiunile politice în regiune”, se spune în analiza lui Nicolae Ghidiu.

„A fost o ședință cu prezentări foarte interesante și foarte necesare privind dezinformare, care este o problemă proeminentă în societatea noastră. Consider că astfel de exerciții ar fi foarte utile și pentru publicul larg, pentru a avea o idee mai clară a ceea ce se întâmplă în mediul informațional din Republica Moldova”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.

„În Republica Moldova cu dezinformarea se ocupă adepții regimului actualmente la putere în Federația Rusă. Dacă te uiți la ceea ce se întâmplă în relațiile dintre Republica Moldova cu România, cu Uniunea Europeană (UE), ceea ce nu place Rusiei, sunt trasate aceleași narative, că moldovenii au o altă identitate, nu sunt români, că vorbesc limba moldovenească, că România și UE vrea să subjuge Republica Moldova, că România promovează fascismul, că UE și NATO înseamnă război, că se urmărește distrugerea Republicii Moldova. Tot ceea ce urmărește regimul de la Kremlin să slăbească este atacat prin aceleași tactici ale dezinformării”, a constatat Pavel Vintilă, membru al Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie, 2024, au fost prezentate alte două articole, în cadrul celei de-a doua ședință de lucru. În total, au fost elaborate 11 articole din totalul de 15 prevăzute în proiect. Platforma de discuții are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

De Ziua internațională a copilului, CDEC a dat startul organizării inițiativelor comunitare prin desfășurarea unui maraton de ciclism ,,Pledăm pentru libertate”, organizat în or. Cantemir.

Inițiativa comunitară a avut formatul unui tur de ciclism, cu genericul “Pledăm pentru libertate și a avut ca scop promovarea valorilor europene în rândul generației tinere. Evenimentul a inclus un tur de ciclism prin oraș, însoțit de diverse activități recreative, care au subliniat importanța respectării drepturilor omului, diversității culturale și democrației. Participanții au avut ocazia să se implice și în alte activități sportive, organizate de Primăria orașului Cantemir, menite să le dezvolte înțelegerea și aprecierea pentru valorile europene.

Olteanu Cezar, tânăr reprezentant al grupului de inițiativă: ”La maratonul de ciclism, copiii, însoțiți de părinți, dar și tinerii, s-au arătat interesați de promovarea valorilor europene. Participanții au pedalat bicicletele, fiind monitorizați de echipajele de poliție. Traseul parcurs a fost pe străzile principale ale orașului. La sosire, am asigurat fiecare participant cu câte o sticlă de apă”.

Participarea în cadrul maratonului de ciclism a promovat și reflectat o serie de valori europene fundamentale, ca sănătatea și bunăstarea, solidaritatea și unitatea, respectul pentru mediu, diversitatea și incluziunea, spiritul competitiv și fair-play-ul.

Miron Vlad, participant: “A fost un eveniment foarte interesant, la care am reușit să ne punem în aplicare atât forța fizică și să ducem un mod de viață activ, să aflăm despre Valori Europene importante, precum libertatea, drepturile omului și demnitatea umană. Am purtat cu mândrie flagul Europei în spate și mă bucur că am luat parte la acest eveniment minunat!”

Participanții la maraton de ciclism au avut de parcurs un traseu acceptabil ca lungime, într-o competiție sportivă parte a unui eveniment recreativ de promovarea a valorilor europene.

Partenerii locali ai inițiativei comunitare au fost Primăria or. Cantemir și Inspectoratul de Poliție Cantemir.

În următoarele două luni, urmează să organizăm 12 inițiative comunitare organizate de grupurile de tineri create în raioanele Basarabeasca, Cantemir, Cahul, Căușeni, Cimișlia, Leova și Taraclia.

Activitățile comunitare sunt desfășurate în cadrul proiectului “Promovarea valorilor europene în regiunea de sud a Moldovei”, realizat de Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară (CDEC). Implementarea acestui proiect va fi posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).