Știri sociale

Program de voluntariat pentru incluziunea socială a tinerilor cu dizabilități mintale în raionul Orhei

Un program inovator de voluntariat, lansat de ASCHF din Peresecina, promovează colaborarea între tinerii voluntari și tinerii cu dizabilități mintale din Raionul Orhei

Orhei, 11.06.2024

Asociația de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din Peresecina (ASCHF din Peresecina) anunță rezultatele primei ediții a programului de voluntariat „Prin informare și capacitare spre consolidare și schimbare”, care se axează pe facilitarea incluziunii sociale a tinerilor cu dizabilități mintale din Raionul Orhei.

ASCHF din Peresecina a lansat, în premieră, anul trecut, un program de voluntariat care promovează colaborarea între tinerii voluntari și tinerii cu dizabilități, oferindu-le oportunități de instruire și activități practice. În perioada noiembrie - decembrie 2023, voluntarii au beneficiat de un curs gratuit de instruire privind sprijinul pentru tinerii cu dizabilități, iar, între ianuarie și aprilie curent, aceștia au participat la diverse activități practice de voluntariat.

Activitățile desfășurate au inclus vizite culturale, ateliere handmade, ateliere de gătit, activități sportive, plantare de arbori și evenimente publice cu genericul „Ziua ușilor deschise”. Activitățile  de voluntariat s-au desfășurat în 7 servicii sociale de tip „Casă Comunitară” și „Locuință Protejată” din Raionul Orhei. În total, 152 de persoane au participat la aceste activități, dintre care 45 de persoane cu dizabilități mintale și fizice.

„Suntem mândri de succesul acestui program și de impactul pozitiv pe care îl are asupra comunității noastre,” a declarat Ana Zincov, Director Executiv ASCHF din Peresecina. „Voluntarii noștri demonstrează un angajament extraordinar și contribuie semnificativ la promovarea incluziunii sociale în Raionul Orhei.”

Vă invităm să vizionați materialul video elaborat în cadrul proiectului, care surprinde momentele cheie ale activităților de voluntariat și impactul acestora: [link].

Despre proiect

Proiectul „Prin informare și capacitare spre consolidare și schimbare” este desfășurat de Asociația de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din Peresecina în cadrul  proiectului „MYCS: pentru o societate civilă de tineret mai puternică”, implementat de Fundația Terre des hommes Moldova, în parteneriat cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (România) și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (Moldova) și cofinanțat de Uniunea Europeană.

Pentru mai multe informații despre programului de voluntariat al ASCHF din Peresecina, vizitați site-ul www.aschf-peresecina.md  sau contactați-ne la voluntariat@aschf-peresecina.md.

Proiectul MYCS își propune să consolideze capacitățile actorilor civici locali din domeniul tineretului de a presta programe și servicii de participare și capacitare incluzivă și durabilă a tinerilor. Mai multe informații despre proiect și activități: www.tdh.md/MYCS

Despre ASCHF din Peresecina

Asociația de Sprijin a Copiilor cu Handicap Fizic din Peresecina (ASCHF din Peresecina) este un ONG dedicat incluziunii sociale a persoanelor cu nevoi speciale în Raionul Orhei. Cu o experiență de 22 ani în consolidarea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități, aducem schimbări semnificative în viețile acestora prin activități de dezvoltare, instruire și advocacy.

Prima ediție a Conferinței de implicare civică a servit drept platformă de coordonare pentru mai multe părți interesate privind participarea publică și implementarea Legii privind accesul la informația de interes public.

Pe data de 5 iunie, la Chișinău a avut loc Conferința de implicare civică, fiind marcată o etapă importantă în eforturile Republicii Moldova în consolidarea participării civice și responsabilitate prin intermediul procesului de aderare la UE. Evenimentul, derulat în cadrul proiectului EU4Accountability, finanțat de Uniunea Europeană, a abordat provocările angajamentului civic și rolul participării cetățenilor în procesele decizionale la nivel național și local.

Conferința a reunit reprezentanți ai autorităților publice, ai organizațiilor societății civile (OSC) și ai inițiativelor civice pentru a reflecta asupra unor strategii comune de îmbunătățire a participării active a cetățenilor pe parcursul întregului ciclu politic. Participanții s-au angajat în discuții privind instrumentele de participare publică, mecanismele de colaborare între autorități și societatea civilă și impactul politicilor naționale de transparență asupra guvernanței locale.

„Cetăţenii ar trebui să ştie că UE înseamnă stabilitate, prosperitate şi transparenţă, iar UE este pregătită să sprijine în continuare eforturile Moldovei pe calea integrării europene. Susținem împuternicirea comunității în Moldova și vă îndemn să rămâneți activi și implicați în implementarea și monitorizarea politicilor publice. Creșterea transparenței guvernului central și local este crucială, deoarece viitorul și puterea sunt în mâinile tale”, a menționat Ambasadorul UE, Janis Mazeiks.

În cadrul conferinței au avut loc două dezbateri centrale. Prima s-a axat pe punerea în aplicare a legilor privind accesul la informații și a inclus contribuții din partea Secretarei de Stat al Cancelariei de Stat, Ana Calinici, a deputatei Olesea Stamate, a dlui Ion Bocan de la Institutul Național al Justiției și a dlui Nicolae Panfil de la organizația Promo-Lex. În cel de-al doilea panel s-au abordat provocările actuale în procesul decizional, identificarea acțiunilor prioritare și stabilirea strategiilor de cooperare între autorități și OSC - cu contribuții din partea actorilor-cheie din cadrul Guvernului, autorităților locale și reprezentanților societății civile.

Principalele aspecte discutate au inclus accesul dificil al ONG-urilor locale la procesele decizionale naționale, lipsa de reprezentativitate, o lege învechită privind transparența și obstacolele în eficiența noilor platforme de cooperare.

Participanții la conferință au mai discutat despre provocările cheie din cadrul proceselor decizionale din Republica Moldova, evidențiind obstacole precum resursele limitate, lipsa de comunicare directă cu factorii de decizie, ceea ce împiedică capacitatea lor de a influența politicile care afectează comunitățile. Un alt aspect critic discutat a fost lipsa de reprezentare a OSC în cadrul instituțiilor decizionale. Membrii panelului au subliniat neconcordanța dintre instituțiile de guvernare și populația, ceea ce duce la decizii care neglijează nevoile grupurilor marginalizate și ale comunităților mai mici, amplificând vocile acestora în discuțiile privind guvernarea.

Participanții la conferință, de asemenea, au analizat eficacitatea noilor platforme de cooperare între societatea civilă și diferite instituții. Ei au propus înființarea mai multor platforme de dialog și cooperare, exprimându-și, în același timp, îngrijorarea cu privire la eficacitatea acestora în abordarea problemelor fundamentale ale guvernării participative. Totodată, participanții au subliniat necesitatea ca aceste platforme să devină incluzive, dinamice și receptive pentru a asigura un angajament civic semnificativ.

Mai mult, reprezentanții Centrului pentru Politici și Reforme (CPR Moldova) au vorbit despre stabilirea unui mecanism de monitorizare a Legii privind accesul la informația de interes public, coordonat cu Platforma Guvernare Deschisă a Republicii Moldova și Cancelaria de Stat.

„Împreună cu alte organizații civile, inclusiv în cadrul acestui proiect, noi am încercat să promovăm înainte de adoptare a acestei Legi, implementarea unor standarte superioare decât cele care au fost până acum, și într-adevăr, e o oportunitate foarte bună acum, odată cu intrarea în vigoare a Legii în ianuarie, să schimbăm acea cultură a secretelor. Există multe prevederi care țin de transparența proactivă, adică obligația de a publica pe paginile web și nu numai, a informației de către autorități, aș vrea să mă opresc la un singur articol din întreaga Lege, care cred că însumează cele mai importante prevederi și articolul acesta se numește „Principii”, și am insistat mult ca să existe acest articol, fiindcă el sumarizează felul în care autoritățile, nu doar locale, dar și cele centrale, și cetățenii, cum trebuie să gândească despre accesul la informații”, a specificat Andrei Lutenco, director de program Centrul de Politici și Reforme.

De asemenea, în cadrul conferinței au fost menționate cele mai bune practici din proiectul EU4Accountability, care a sprijinit dezvoltarea capacităților autorităților locale și a personalului OSC-urilor din Republica Moldova, permițând la 59 de OSC-uri să desfășoare proiecte la scară mică în domeniul implicării civice, bugetării participative și elaborării politicilor.

Proiectul EU4Accountability, finanțat de Uniunea Europeană, are drept scop sporirea responsabilității sociale a autorităților publice din Republica Moldova prin împuternicirea OSC-urilor locale să participe la eforturile de monitorizare și advocacy. Acesta este implementat de un consorțiu format din Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Parteneriatul European pentru Democrație (EPD) și organizația cehă People in Need. Evenimentul a fost organizat în cooperare cu CPR Moldova.

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, profesori și organizații nonguvernamentale, care implementează proiecte în domeniul dezinformării, s-a întrunit marți, 4 iunie, 2024, în a treia ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de știri de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat de către propaganda rusă și agenții de influență ai Rusiei în R. Moldova, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a amintit că exercițiul privind scrierea analizelor/articolelor este o activitate practică parte a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, la care au participat circa 35 de persoane, care acum au posibilitatea de a aplica în practică cunoștințele dobândite, în scrierea de analize/articole, care sunt prezentate în cadrul Platformei de discuții.

Mihail Nesteriuc a analizat fenomenul moldovenismului ca ideologie pseudo-națională și o manifestare a discursului de ură antiromânesc, care este promovat de către agenții de influență ai Kremlinului în Republica Moldova în scopul dezbinării societății prin intermediul rețelelor de socializare și al mijloacelor mass-media. În opinia sa, moldovenismul nu este o ideologie, ci o anti-ideologie, care îl „neagă întotdeauna pe celălalt. „Arhitecții moldovenismului au decis să construiască o ideologie de negare a românismului. Pe parcursul celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, partidele pro-Kremlin au folosit anti-ideologia „moldovenismului ca sol pe care să-și cultive principalele narațiuni. Republica Moldova se confruntă cu numeroase provocări în fața războiului hibrid desfășurat de către Federația Rusă. În ultimii ani, dezinformarea și manipularea au fost folosite ca instrumente importante pentru influențarea opiniei publice și destabilizarea situației politice și sociale din țară”, a spus Mihail Nesteriuc.

Mihai Avasiloaie a încercat să explice cum a fost „rostogolit” pe canalele de propaganda rusă de pe Telegram un fals despre expulzarea preoților din Republica Moldova. Potrivit lui Mihai Avasiloaie, mai multe canale de Telegram de limbă rusă au scris că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, „va expulza din țară preoții moldoveni” pe motiv de „activitate de spionaj”, iar primul pe listă va fi arhiepiscopul Savva (Volkov) de Tiraspol și Dubăsari. Aceste afirmații nu corespund realității, Mihai Avasiloaie argumentînd că: „În realitate, arhiepiscopul Sava este cetățean al Republicii Moldova și nu poate fi expulzat, iar președinta Maia Sandu nu este autoritatea responsabilă de executarea unei astfel de măsuri. Informațiile au fost promovate pe canale de Telegram cunoscute pentru promovarea de falsuri și narațiuni ale propagandei pro-Kremlin”, a spus Mihai Avasiloaie.

Alexandru Tetelea a observat că recensământul populației și al locuinței, desfășurat în perioada 8 aprilie-7 iulie, a ajuns subiect de dezinformare în societatea moldovenească. „Odată cu anunțarea desfășurării recensământului, în spațiul public s-a creat o „panică artificială” în legătură cu obiectivele sale. Printre cetățeni au început să bântuie diferite teorii, conform cărora obiectivele enunțate sunt doar un pretext, cele reale fiind ascunse sub un voal de birocrație și scopuri meschine. Pe parcursul vizionării briefing-urilor de presă a unor actori politici, a monitorizării unor canale de Telegram pro-ruse, am constatat faptul că, dezinformarea, care se propagă în societate la tema recensământului, face parte dintr-o strategie bine pusă la punct și impementată de agenții Kremlinului”, a declarat Alexandru Tetelea.

Nicolae Ghidiu a făcut o analiză a discursului liderilor locali din Găgăuzia în contextul referendumului privind integrarea europeană. Analiza scoate în evidenţă câteva naraţiuni ale liderilor locali ai autonomiei care, în virtutea funcției lor publice, formează un cerc de persoane de încredere, cu influență în regiune, care apar frecvent în spațiul public, respectiv, impactul mesajelor difuzate a luat amploare și poate schimba opiniile și atitudinile consumatorilor de mesaje prin naraţiuni care au avut drept scop dezinformarea în masă a populaţiei autonomiei. „Folosirea dezinformării este o modalitate de a menține sau de a consolida controlul asupra populației locale. Prin răspândirea informațiilor false sau distorsionate, liderii UTAG pot încerca să influențeze percepțiile și opiniile oamenilor în favoarea lor, pentru a manipula opinia publică, a promova anumite agende politice sau interese personale, pentru a menține sau a intensifica tensiunile politice în regiune”, se spune în analiza lui Nicolae Ghidiu.

„A fost o ședință cu prezentări foarte interesante și foarte necesare privind dezinformare, care este o problemă proeminentă în societatea noastră. Consider că astfel de exerciții ar fi foarte utile și pentru publicul larg, pentru a avea o idee mai clară a ceea ce se întâmplă în mediul informațional din Republica Moldova”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.

„În Republica Moldova cu dezinformarea se ocupă adepții regimului actualmente la putere în Federația Rusă. Dacă te uiți la ceea ce se întâmplă în relațiile dintre Republica Moldova cu România, cu Uniunea Europeană (UE), ceea ce nu place Rusiei, sunt trasate aceleași narative, că moldovenii au o altă identitate, nu sunt români, că vorbesc limba moldovenească, că România și UE vrea să subjuge Republica Moldova, că România promovează fascismul, că UE și NATO înseamnă război, că se urmărește distrugerea Republicii Moldova. Tot ceea ce urmărește regimul de la Kremlin să slăbească este atacat prin aceleași tactici ale dezinformării”, a constatat Pavel Vintilă, membru al Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie, 2024, au fost prezentate alte două articole, în cadrul celei de-a doua ședință de lucru. În total, au fost elaborate 11 articole din totalul de 15 prevăzute în proiect. Platforma de discuții are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.