Știri sociale

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat o notă analitică, ce urmărește să analizeze problema identității digitale în rândul tinerilor din Republica Moldova, prin examinarea, ca studiu de caz, a rezultatelor implementării programului „Voucherul Cultural”.

Potrivit analizei, la data lansării sale, programul „Voucherul cultural” și-a propus să faciliteze și să îmbunătățească integrarea tinerilor în viața culturală a țării, încurajarea consumului cultural în rândul tinerilor, dar și creșterea finanțării organizațiilor publice de cultură. Programul, destinat tinerilor cu vârsta de 18 ani, presupune deținerea obligatorie de către beneficiari a semnăturii electronice.

Conform datelor oferite de către Ministerul Culturii, pentru anul 2023, din bugetul de stat a fost alocată inițial suma de 10 milioane de lei pentru acest program, rectificată ulterior și redusă la 4 milioane de lei. Pentru anul 2024, valoarea alocărilor este la fel de 10 milioane de lei. Din aceste resurse, pe parcursul anului trecut au fost valorificați circa 3,01 milioane de lei, iar în primul trimestru al anului curent suma valorificată a fost de circa 1,08 milioane lei. Cu alte cuvinte, nivelul de executare a bugetului planificat a fost de aproximativ 30% în 2023, iar în primul trimestru din 2024 – circa 43%, raportat la media trimestrială a alocărilor bugetare (2,5 milioane lei). Totodată, pe parcursul a 15 luni (ianuarie 2023 – martie 2024), au fost achiziționate produse culturale în sumă de aproximativ 4,1 milioane de lei sau 32,8% din cuantumul de bani planificați pentru acest program.

Deși în anul 2023 au fost alocate resurse bugetare pentru 10 000 de potențiali beneficiari, numărul acestora a fost de 3521 sau 35,21%. O creștere vizibilă a fost înregistrată în primul trimestru al anului curent, fiind consemnați 1575 de beneficiari (63%) ai programului până la finalul lunii martie 2024 dintr-un număr estimat de 2500 de potențiali beneficiari. Astfel, în perioada ianuarie 2023 – martie 2024, a fost atinsă cifra de 5096 de beneficiari sau 40,76% din obiectivul setat de către autorități conform cheltuielilor bugetare alocate pentru 12 500 de beneficiari.

Când vine vorba despre produsele achiziționate de beneficiarii programului, este de remarcat că, în 2023, peste 75% (2,3 milioane lei) din bani au cheltuiți pentru cumpărarea cărților în rețeua „Librarius”, urmată de 18% (551 mii lei) - platforma „Iticket.md”, 4% (135 mii lei) - platforma „Afisha.md” și platforma „Aalto.md” (7769 lei) – 0,04%. Motivul din spatele acestor diferențe între volumul de bani cheltuiți pentru cărți, pe de o parte, și concerte sau spectacole, pe de altă parte, poate fi legat de domiciliul beneficiarilor și numărul redus a unor asemenea evenimente în localitatea de reședință a acestora, în special în cazul celor din mediul rural.

Totodată, analiza IPRE arată că circa 7% din cetățenii moldoveni dețin o identitate digitală și pot beneficia de oportunitățile aduse de către aceasta. Totuși, când vine vorba de gradul de penetrare a identității digitale în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 35 de ani din Republica Moldova, nu există date sistematizate în acest sens. Conform informațiilor comunicate de către STISC, această instituție nu duce evidența vârstei titularilor certificatelor de chei publice pentru semnătura electronică avansată calificată. Din acest motiv, este imposibil să determinăm cota exactă a tinerilor din numărul total de deținători ai semnăturii electronice.

În acest context, IPRE vine cu următoarele recomandări pentru extinderea numărului de beneficiari ai programului „Voucher cultural”:

1. Simplificarea modalității de obținere a semnăturii electronice pentru accesarea programului de către beneficiari. Obținerea semnăturii electronice de către tinerii interesați de acest program ar trebui să fie gratuită, iar procedura să fie simplificată cât mai mult posibil. Ministerul Culturii ar putea subvenționa costurile pentru eliberarea semnăturii electronice emise de către STISC. Resursele necesare pentru subvenționare ar putea fi identificate din rândul banilor nevalorificați pentru implementarea programului pe parcursul fiecărui an.
2. Promovarea, de comun acord, a programului „Voucherul cultural” și a identității digitale în instituțiile de învățământ și campaniile online. Reprezentanții AGE ar trebui să fie incluși în acțiunile offline și online de promovare a programului „Voucherul cultural”, pentru a comunica inclusiv despre avantajele deținerii semnăturii electronice dincolo de acest program. Tinerii trebuie să cunoască mai multe detalii despre ecosistemul digital ce poate fi accesat cu ajutorul identității digitale, astfel încât să fie mai motivați să-și perfecteze semnătura electronică.
3. Popularizarea programului „Voucherul cultural” prin implicarea activă a MEC și direcțiilor locale de cultură și educație. Resursele de care dispun direcțiile locale de cultură și educație ar trebui concentrate în direcția promovării acestui program. Totodată, direcțiile locale de educație ar putea să monitorizeze gradul de accesare al programului în instituțiile de învățământ și să comunice aceste date periodic către autoritățile guvernamentale.
4. Cartografierea beneficiarilor programului prin suprapunerea seturilor de date colectate prin intermediul MPay, MConnect și cele ale Ministerului Educației. Seturile de date aflate la dispoziția instituțiilor publice ar trebuie să fie interconectate pentru a facilita cartografierea beneficiarilor programului la nivel local și măsurarea impactului acestora asupra comunităților urbane și rurale.
5. Creșterea numărului de furnizori de produse culturale și platforme private de vânzare a biletelor prin oferirea unor facilități pentru produsele vândute/achiziționate în cadrul programului.

Mai multe detalii puteți afla în nota analitică, care este disponibilă aici.

Această notă analitică este elaborată de către IPRE, cu suportul comun al proiectelor „Fondul de Consiliere în Politici” și „E-Guvernare și Digitalizare în țările din Parteneriatul Estic”, finanțate de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și implementate de către GIZ Moldova.

Membrii Platformei Naționale pentru Achiziții Publice (PNAP), lansată în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”, s-au întrunit, joi, 16 mai, 2024, în cea de-a doua ședință de lucru. În cadrul ședinței a fost abordat subiectul contestațiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziție care sunt neîntemeiate sau retrase de către contestatori. Membrii PNAP au enunțat problemele generate de contestațiile neîntemeiate și impactul acestora asupra procesului de atribuire a unui contract de achiziție publică sau sectorială, venind în același timp cu soluții și recomandări pentru depășirea lor.

Carolina Ungureanu, vicedirectoare la IDIS „Viitorul”, manager de proiect, a spus în debutul ședinței că pentru Republica Moldova este importantă monitorizarea achizițiilor publice pentru utilizarea eficientă a banilor publici, iar pentru IDIS „Viitorul” o componentă indispensabilă sunt analizele, studiile, în baza cărora se poate vedea dificultățile și probleme din sectorul achizițiilor publice, dar și recomandările care pot fi propuse decidenților pentru a îmbunătăți situația din domeniu.

Vladimir Arachelov, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a declarat că PNAP este o platformă care vine să faciliteze activitatea Ministerului Finanțelor, dar și o alternativă la procesul de analiză și de discuții cu factorii interesați de domeniul achizițiilor publice. Potrivit lui Vladimir Arachelov, în cadrul ministerului s-a convenit ca analizele și studiile, care sunt prezentate și discutate în cadrul PNAP, să fie studiate suplimentar, ca atunci când se vor face intervenții în cadrul normativ, unele propuneri și recomandări să fie preluate, mai ales că în prezent autoritățile sunt în proces de implementare a Programului de dezvoltare a achizițiilor publice în Republica Moldova.

„Ceea ce ține de subiectul contestațiilor neîntemeiate, ne interesează de mult timp. De câțiva ani încercăm să intervenim ca procesul de contectații să fie eficientizat, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) să desfășoare calitativ activitățile privind contestațiile. Au fost unele încercări de a modifica cadrul normativ, inclusiv în Parlament. Vom analiza și rezultatele studiului de astăzi și vom vedea care sunt elementele care pot fi introduse imediat sau pe termen mediu în acest proces. Ne dorim ca acest proces să nu pericliteze dreptul la contestații al agenților economici.  Vem ca numărul de participanți per procedură să crească, însă în condiții de eficiență și transparență. Această activitate a dumneavoastră eliberează Ministerul Finanțelor de presiune și mulțumim IDIS „Viitorul” că a acceptat să preia o bucată din această presiune și noi să avem timp pentru produsele deja finalizate și să putem lua decizii”, a declarat Vladimir Arachelov.

Diana Enachi, coordonator monitorizare achiziții publice la IDIS „Viitorul”, a prezentat analiza evoluției contestațiilor în ultimii trei ani, în special a contestațiilor respinse ca fiind neîntemeiate, a contestațiilor retrase și motivelor retragerii în scopul identificării eventualelor contestații abuzive care au impact negativ asupra procesului de achiziție. Iar, în baza analizei efectuate, au fost formulate concluzii și prezentate câteva scenarii cu soluții care să contribuie la descurajarea formulării contetsațiilor cu rea-intenție și eficientizarea procesului de contestare, și în consecință, de aatribuire a contractelor de achiziții cu respectarea legii.

Potrivit analizei, în Republica Moldova, organul responsabil de examinarea și soluționarea contestațiilor este ANSC, care din 2016, momentul în care a fost instituită și a devenit funcțională, și până în prezent, a adoptat 5179 de decizii ca urmare a examinării și soluționării a circa 6276 de contestații.

Diana Enachi a mai spus că datele statistice privind contestațiile depuse arată că în 2023, din numărul total al contestațiilor examinate în fond de către ANSC (654 de decizii emise), jumătate au fost respinse ca neîntemeiate (323). Astfel, s-a constatat un trend descrescător pentru contestațiile admise total/parțial (22%), și un trend crescător pentru contestațiile respinse ca neîntemeiate (9,1%). Fiind comparată ponderea contestațiilor admise parțial/integral cu cele respinse ca neîntemeiate, se constată că, atât în 2021 (41%), cât și în 2022 (46%), o pondere mai mare a contestațiilor admise parțial/integral. Însă, în 2023, se înregistrează o ponderea mai mare a contestațiilor respinse ca neîntemeiate (50%).

Fiind analizate rezultatele contestațiilor depuse de către 5 top contestatori, s-a observat că fiecare a 4-a contestație a fost retrasă (25%), fiecare a cincea (20%) a fost respinsă ca fiind neîntemeiate, iar mai mult de jumătate (55%) au fost admise sau parțial admise. 

Referitor la identificarea soluțiilor, studiul a prezentat 4 scenarii posibile cu subilinerea avantajelor, dar și dezavatajelor și riscurilor posibile pentru fiecare, precum și exemple din practica unor țări europene: instituirea unei cauțiuni/garanții la depunerea unei contestații; instituirea unei taxe fixe obligatorii la depunerea contestației; instituirea garanției bancare doar la licitațiile publice; sau păstrarea politicii actuale care necestiă unele îmbunătățiri.

Pentru îmbunătățirea situației, coordonatorul monitorizare achiziții publice a propus digitalizarea integrală a procesului de dezpunere și soluționare a contetsațiilor, inclusiv cele retrase; dezvoltarea modulului de evaluare în sistemul electronic MTender, instituirea programelor de capacitare a autorităților contractante și operatorilor economici pentru reducerea procedurilor inițiate cu abateri de la cadrul legal. Aceste soluții ar contribui la reducerea numărului contestațiilor depuse cu rea-credință, care ulterior sunt respinse ca neîntemeiate și ar eficientiza procesul de achiziție publică și sectorială.

Potrivit Angelei Nani, director general, consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul ANSC, faptul că o contestație a fost respinsă ca neîntemeiată nu înseamnă neapărat că a fost depusă cu rea intenție. Au fost cazuri când în cadrul unor procese de soluționare a acestora, autoritățile contractante și-au remediat deficiențele admise invocate de către constatator. În alte cazuri, oferta este respinsă pentru că nu corespunde documentației de atribuire, nu este motivat actul administrativ și astfel se depune contestație. Este important să fie descrise detaliat motivele respingerii ofertelor pentru a duce la scăderea numărului contestațiilor.

Discutând eventualele soluții privind contestațiile neîntemeiate, membrii PNAP au enumerat instituirea unei cauțiuni sau garanții la depunerea unei contestații, ca o modalitate de a reduce supraîncărcarea personalului ANSC, dar și instituirea unei taxe obligatorii la depunerea contestației.

Unii membri ai PNAP nu au susținut ideea instituirii cauțiunii sau garanțiilor la depunerea unei contestații, considerând-o prematurăși insuficient argumentată la etapă actuală, deoarece contestațiile neîntemeiate nu sunt o problemă sistemică, ci mai curând cazuri izolate. În opinia altor membri PNAP, cauțiunea sau garanțiile ar leza dreptul la contestare al operatorilor economici.

Taxa obligatorie la depunerea contestației a fost susținută în scopul responsabilizării operatorilor economici. Alți membri ai PNAP au fost de părere că contestațiile neîntemeiate nu ar fi o problemă majoră precum contestațiile retrase, propunând să fie instituită o listă de interdicție a operatorilor care retrag contestațiile fără temei.

Membrii PNAP au opinat că, contestațiile sunt respinse ca neîntemeiate din varii motive, inclusiv deoarece operatorii economici sunt puțin informați referitor la cadrul legal al achizițiilor publice, dar nu intenția rea. O soluție ar fi instruirea operatorilor economici și autorităților contractante pentru responsabilizarea mbelor părți din procesul de achziiție. Totodată, s-a menționat că ar fi necesară modificarea și îmbunătățirea Documentației standard, informarea clară  de către autorități/entități privind motivele descalificării ofertei, dezvoltată etapa de evaluare în sistemul electronic, astfel încât completările la oferta declarată câștigătoare ca urmare a clarificărilor să fie disponibile tuturor ofertanților.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în colaborare cu Parteneriatul pentru Transparență (PTF) din SUA, au lansat, în decembrie 2023, Platforma Națională pentru Achiziții Publice (PNAP),  în cadrul proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. PNAP este fi un forum național de discuție, un mecanism permanent de comunicare și dialog pentru toți actorii din sectorul achizițiilor publice – autorități responsabile de politici, control, reglementare, autorități/entități contractante, operatori economici și reprezentanți ai societății civile. Membrii PNAP reprezintă autorități și organizații interesate de funcționarea și viabilitatea sistemului național de achiziții publice.

Misiunea PNAP este îmbunătățirea eficienței, transparenței și integrității sistemului național de achiziții publice prin abordarea problemelor din sistem, identificarea soluțiilor, precum și propunerea acestora, sub formă de recomandări, pentru a fi integrate în politici, de către decidenți.

În cadrul ședințelor, care sunt organizate trimestrial, membrii PNAP discută subiecte prioritare, adoptă poziții comune în legătură cu problemele și provocările sistemului de achiziții publice, formulează recomandări și contribuie la elaborarea politicilor și la implementarea soluțiilor pentru depășirea provocărilor. Secretariatul PNAP este asigurat de către IDIS „Viitorul”.

------------------------------------------

Proiectul „Consolidarea integrității în achizițiile publice” este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul, în parteneriat cu Parteneriat pentru Transparență (SUA). Proiectul urmărește susținerea reformelor în domeniul achizițiilor publice în Moldova, care vor spori transparența și corectitudinea achizițiilor publice prin împuternicirea cetățenilor de a responsabiliza instituțiile relevante.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Partnership for Transparency (PTF) are sediul în Washington DC și are misiunea este de a promova abordări inovatoare conduse de societatea civilă pentru îmbunătățirea guvernanței, creșterea transparenței, promovarea statului de drept și reducerea corupției în țările în curs de dezvoltare și în curs de dezvoltare. Din 2000, PTF a susținut peste 250 de proiecte care vizează promovarea implicării ONG-urilor în decizii, procese și legi care impun transparența și responsabilitatea în achizițiile publice.

Într-o lume în continuă schimbare a tehnologiei, este vital să fii pregătit/ă să-ți transformi ideile și visele în realitate. Acesta este motivul pentru care Dreamable este mai mult decât un program - este o ușă către oportunități nelimitate pentru tinerii și tinerele din universitățile din Moldova.

Hub-ul de învățare Orange Digital Center Moldova și organizația Dreamups te invită să explorezi lumea startup-urilor și să-ți creezi prima ta afacere tehnologică prin participarea în programul gratuit - Dreamable. 

Ce este Dreamable?

Un pre-accelerator online, în limba română, pentru studenți și studente la universitate, cu vârsta cuprinsă între 19 și 25 de ani, pentru cei pasionați de tehnologie, dornici să învețe cum să dezvolte abilitățile antreprenoriale și să înceapă propriului startup de succes.

Dar de ce să alegi Dreamable? Uite 6 beneficii pe care le accesezi în program:

1. Înveți din orice colț al țării: În prima etapă a programului sesiunile vor avea loc online. Vei trece modulele fundamentale pentru crearea unui startup, la distanță, din confortul locației tale. 
2. Acces la 20+ experți și mentorat cu antreprenori: Vei avea acces la lecții live online și mentorat personalizat cu 20+ antreprenori și antreprenoare cu experiență în dezvoltarea de startup-uri.
3. Bootcamp offline exclusiv: Vei avea șansa să fii printre cei 50 de studenți și studente selectați pentru etapa a doua a programului - 3 zile intense de bootcamp, unde vei continua dezvoltarea ideii tale, vei genera rezultate palpabile și te vei pregăti pentru prezentarea în fața juriului la Demo Day.
4. Granturi în valoare de 150 000 MDL: Ideea ta poate fi una dintre cele 3 afaceri tech, cele mai promițătoare, care vor câștiga câte un grant nerambursabil de 50 000 MDL fiecare pentru lansarea startup-ului.
5. Comunitate inspirată: Posibilitatea de a deveni parte dintr-o rețea vibrantă de pasionați de startup-uri, unde poți împărtăși idei, experiențe și găsi potențiali coechipieri.
6. Acces la resurse și curriculum modern: Vei învăța doar ceea ce este esențial și relevant în secolul 21 pentru a-ți lansa afacerea tehnologică, și vei aplica imediat cunoștințele dobândite în practică.

Treptat, vei descoperi traseul unui antreprenor/unei antreprenoare tech cu Dreamable. De la primul gând de a dezvolta o afacere până la lansarea pe piață, fiecare etapă te apropie de visul tău. 

Programul este în limba română și absolut gratuit.

Selecția participanților se va face în baza calității aplicării și a principiului primul venit - primul servit, iar înregistrarea la program nu te costă nimic, decât 5 min din acel timp pe care îl dedici dezvoltării continue.

Completează formularul de înscriere până pe 26 mai, și fă primul pas în crearea propriului tău startup din studenție.

Dreamable este un pre-accelerator organizat într-o ediție specială de către Dreamups și Orange Digital Center Moldova, susținut prin Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, sprijinit de Western NIS Enterprise Fund.