Știri sociale

Strategia privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022–2025 a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 211/2021. Această strategie reprezintă un pas esențial în eforturile de consolidare a unui sistem judiciar modern, transparent și responsabil. Capitolul II al strategiei stabilește direcțiile strategice și obiectivele specifice care trebuie atinse pentru a realiza obiectivul general al documentului, și anume, edificarea unui sector al justiției eficient și accesibil. În același timp, cadrul de monitorizare a Strategiei încurajează elaborarea rapoartelor alternative de către organizațiile societății civile.

În acest context, Grupul de Experți în Justiție (GEJ), în colaborare cu experții #JustițiePentruMoldova din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), au elaborat un raport alternativ de monitorizare, care are drept scop principal evaluarea progresului și constrângerile întâmpinate în implementarea Strategiei în perioada 2022–2023, atât în termeni calitativi, cât și cantitativi. Principalele constatări pentru fiecare din cele 3 direcții strategice ale Raportului au fost prezentate, vineri, 3 mai 2024, în cadrul unui eveniment public.

Potrivit autorilor, în rezultatul monitorizării, din totalul de 81 acțiuni care urmau a fi realizate în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2023, 20 (24,6%) au fost implementate fără carențe, 9 (11,1%) au fost realizate cu carențe nesemnificative, 16 (19,7%)  au fost realizate cu carențe substanțiale, 24 (29,6%) sunt în curs de realizare și 12 (14,8%) sunt neinițiate/nerealizate. Din cele 45 acțiuni cu caracter continu, 21 (46,6%) au fost implementate fără carențe, 1 (2,2%) a fost realizată cu carențe nesemnificative, 12 (26,6%)  au fost realizate cu carențe substanțiale, 6 sunt în curs de realizare (13,3%) și 5 (11,1%) sunt neinițiate/nerealizate.

Pentru Direcția strategică 1 au fost trasate 4 obiective cu 15 obiective specifice, care urmează a fi realizate prin implementarea a 56 de acțiuni, dintre care: 19 acțiuni scadente în anul 2022, 18 acțiuni scadente în anul 2023 și 11 acțiuni cu caracter continuu, a căror inițiere urma să se realizeze în anul 2022, și corespunzător în anul 2023.

În vederea sporirii independenței sistemului judecătoresc și sistemului procuraturii a fost elaborat și aprobat cadrul normativ privind consolidarea capacităților instituționale ale CSM și CSP, a fost elaborat și aprobat cadrul normativ privind procedurile de verificare extraordinară  a candidaților la funcția de membru al CSM și CSP,  privind reforma CSJ și cadrul normativ pentru inițierea și demararea procedurilor de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al CSJ, judecătorilor curților de apel, președinților și vicepreședinților de instanțe, Procurorului general, șefilor și procurorilor din cadrul procuraturilor specializate si șefilor de procuraturi teritoriale.

Principalele constrângeri identificate sunt cele legate de eșuarea în elaborarea și implementarea cadrului normativ secundar privind procedurile de evaluare și selecția a judecătorilor și procurorilor, cele privind comunicarea ex-parte a judecătorilor și procurorilor, întârzierea procedurilor privind selecția și desemnarea membrilor în colegiile specializate ale CSM și CSP, lipsa  unei strategii de comunicare pentru sistemul judiciar și eșuarea în realizarea măsurilor privind consolidarea profesiilor juridice conexe sistemului justiției.

Pentru Direcția strategică 2 au fost setate 4 obiective cu 13 obiective specifice, care urmează a fi realizate prin implementarea a 46 acțiuni, dintre care: 9 acțiuni scadente în 2022, 11 acțiuni scadente în 2023 și 20 acțiuni care au un caracter continuu, urmau a fi inițiate în 2022, și respectiv în anul 2023. Printre cele mai importante realizări se evidențiază modificările operate în legislația penală și civilă, atât cea materială, cât și procesuală. Modificările au avut scopul îmbunătățirii mecanismelor de acces la justiție a victimelor violenței în familie și a victimelor infracțiunilor sexuale (inclusiv a copiilor) în corespundere cu prevederile Convenției de la Istanbul și Convenției de la Lanzarote. Totodată, cele mai mari constrângeri observate se referă la conflictul negativ de competență între CSJ și CSM referitor la  elaborarea și aprobarea modelelor-tip de acte judecătorești.

Pentru Direcția strategică 3 au fost trasate 3 obiective cu 21 de obiective specifice, care urmează a fi realizate prin implementarea a 53 acțiuni, dintre care: 11 acțiuni scadente în 2022, 15 acțiuni scadente în 2023 și 14 acțiuni care au un caracter continuu, care urmau a fi inițiate în 2022, și respectiv în anul 2023. În rândul celor mai importante realizări, includem majorarea salariului personalului instanțelor judecătorești în scopul reducerii fenomenului fluctuației, suplinirea cu unități de personal a subdiviziunilor aparatului central al MJ, îmbunătățirea continuă a funcționalităților PIGD și a PNIJ, instruirea personalului în vederea utilizării modelelor de raportare statistică electronică, precum și instruirea utilizatorilor aplicației de videoconferință, aplicarea softurilor analitice la efectuarea urmăririi penale pe unele cauze complexe. Din cele mai mari constrângeri poate fi remarcat că nu a fost elaborat și adoptat cadrul normativ privind reorganizarea hărții procuraturii și, subsecvent, a planului de acțiuni privind reamplasarea/construcția/renovarea clădirilor procuraturilor.

Versiunea Raport alternativ de monitorizare a implementării Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025 în limba română este disponibilă aici.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului de prezentare a raportului aici. 

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Moldova – #Justice4Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.

Agenția Națională pentru Tineret și-a lansat pagina web oficială - tineret.gov.md 

Începând de astăzi, toată informația despre derularea programelor și activităților  implementate de Agenția Națională pentru Tineret (ANT) pot fi accesate pe pagina web: tineret.gov.md. Acest site are scopul să devină resursa principală de informații pentru tineri, entități publice centrale și locale, lucrători de tineret, organizații de tineret, centre de tineret, consilii de tineret și consiliile elevilor, oferind acces direct la informații, contacte, publicații dar și oportunități de dezvoltare personală și profesională.

Site-ul va reprezinta un pas important în promovarea și diseminarea informației cu privire la inițiativele de tineret la nivel național. Prin design-ul său prietenos, structură intuitivă și conținut disponibil în trei limbi, platforma tineret.gov.md facilitează accesul utilizatorilor la programele implementate de ANT, la o bază de date cu structurile și actorii cheie din sectorul de tineret, la evenimentele organizate de către Agenție dar și de către partenerii săi, la ultimele noutăți din sectorul de tineret, oportunități naționale și internaționale și multe alte componente cheie pentru tinerii din țară. Totodată, platforma web va spori accesul publicului la informație, promova transparența în procesul decizional, precum și va crește gradul de interacțiune cu sectorul de tineret și societatea civilă.  

Directorul Agenției Naționale pentru Tineret, Ion Donea, subliniază importanța acestei lansări: „Suntem încântați să oferim o platformă modernă și eficientă, care să servească la maxim nevoile sectorului de tineret. Este esențial pentru noi să facilităm accesul la informație și resurse care să contribuie la formarea și dezvoltarea tinerilor și a sectorului de tineret din Republica Moldova.”

Site-ul web tineret.gov.md a fost dezvoltat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) în cadrul proiectului EU4Youth: Implicarea și Abilitarea Tinerilor, implementat de GIZ. 

Vă invităm să vizitați pagina https://tineret.gov.md și să explorați varietatea de resurse disponibile pentru tineri și sectorul de tineret. Totodată, menționăm că suntem în proces de actualizare a conținutului de pe noua platformă, astfel e posibil ca o parte din informațiile căutate să nu fie deocamdată disponibile sau complete. În caz că doriți să ne transmiteți un feedback, ne puteți contacta la adresa de email: agentie@tineret.gov.md 

În Republica Moldova, tradițional femeile sunt acelea care iau familia soțului, sau decid asupra unei conexări a numelor ambilor. Cadrul normativ nu prevede o diferențiere între perfectarea unui document nou și schimbarea documentului după modificarea numelui. Atât ca și durată, cât și cost procedura este tratată în mod egal. Serviciile de solicitare a actelor ca urmare a schimbării numelui pot fi accesate doar cu prezență fizică. În anul 2023, conform datelor Agenției Servicii Publice, 97% dintre femei au solicitat acte noi după schimbarea numelui urmare căsătoriei sau divorțului și au cheltuit cel puțin 8,5 milioane de lei, timp și efort dublu, în condițiile actelor valabile.

În acest context, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a organizat, joi, 25 aprilie 2024, dialogul de politici cu titlu: „Cum diminuăm povara schimbării numelui pentru femeile din Moldova”, în cadrul căruia au discutat cu reprezentanții ministerelor, autoritățile publice și societatea civilă recomandările Notei analitice nr. 2 din 14 martie, elaborată de Diana Doroș, coordonatoare de proiecte IPRE, care a abordat subiectul accesului femeilor/bărbaților la servicii de documentare urmare schimbării numelui după căsătorie sau divorț.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Diana Doroș, coordonatoare proiecte, IPRE: „Am analizat o situație comună atât pentru Republica Moldova, cât și din practica internațională, când femeile după căsătorie și-au schimbat numele de familie sau numele a fost conexat cu numele soțului. Analiza s-a axat pe procedurile administrative privind perfectarea actelor după schimbarea numelui și identificarea proceselor, dar și disponibilitatea informațiilor privind schimbarea numelui pe pagina ASP. De exemplu, conform datelor ASP, din numărul total de cereri de perfectare a buletinului de identitate în anul 2023, circa 10 482 de cereri au fost din partea femeilor, 9125 de cereri  pentru pașaport și 3580 pentru un nou permis de conducere, ceia ce reprezintă mai mult de 97%. Astfel, în urma analizei prezentate, venim cu o serie de recomandări de îmbunătățire a politicilor publice, cum ar fi diminuarea sau eliminarea tarifelor pentru perfectarea actelor de identitate și al permisului de conducere, ca urmare a schimbării numelui, în contextul în care  are o perioadă valabilă. O altă recomandare ar fi digitalizarea serviciului de obținere a actelor de identitate, a permiselor de conducere, inclusiv livrarea acestora la domiciliu, precum și excluderea prezentării certificatului medical, la perfectarea permisului de conducere după schimbarea numelui de familie, dacă acesta este încă valabil, integrarea dimensiunii de gen în politicile de digitalizare”.

Liliana Palihovici, Președintă AO, „Institutum Virtutes Civilis”: „Nota analitică elaborată de IPRE ne arată cât de scump ne costă stereotipurile legate de gen. Acestea provin din tradiția familiei noastre care prevede că la căsătorie fata își schimbă numele   în familia băiatului. Este o tradiție seculară, care este specifică nu numai Moldovei. Dacă am lăsa acest cadru legal nemodificat și am scoate componenta stereotipurilor de gen, eu cred că ar fi o altă distribuire a costurilor. Pe de altă parte, diminuarea costurilor pentru perfectarea actelor este un lucru binevenit și pentru serviciilor prestate atât femeilor, cât și bărbaților. De ce trebuie să analizăm aceasta tocmai acum? Deoarece, în cele mai dese cazuri, femeile sunt victime ale violenței domestice, iar una din soluțiile de a ieși din acest cerc vicios este divorțul. De obicei, divorțează femeile casnice, care nu au venituri și care au obligativitate, în 30 de zile, să își schimbe buletinul.  Astfel, consecințele pentru aceste femei sunt mult mai grave decât le observăm la prima etapă și lipsa posibilității de a achita aceste costuri pune o presiune suplimentară pe umerii acestei femei. Propunerea ar fi ca din partea autorităților locale s fie eliberată o confirmare privind schimbarea numelui, pe perioada valabilității buletinului de identitate.  Actualmente lipsește o analiză detaliată a dimensiunii de gen a  diferitor categorii de cetățeni, atât în procesul legislativ, cât și la elaborarea politicilor publice. Aplicând aceasta în practică ar da posibilitatea identificării lacunelor dar și a soluțiilor care ar permite diminuarea diferențelor care există”.

Iurie Cristea, Director adjunct al Agenției pentru Servicii Publice (ASP): „Vreau să vă dau câteva statistici complementar la statisticile prezentate de IPRE. Pentru anul 2022, din 18937 de căsătorii 28% din femei au ales să nu își schimbe numele, adică aproape 1/3. Totodată, în 2023 practic 30% din femei au ales aceiași opțiune. Dacă e să facem o comparație cu anii precedenți vedem o tendință în creștere, ceea ce este un efect al emancipării, probabil. Dacă e să vorbim de analiza IPRE, sunt de acord cu toate recomandările, inclusiv cu digitalizarea proceselor, precum și cu plasarea unei informații pe pagina web a ASP. Schimbarea termenului de eliberare a documentelor nu cred că poate fi implementată pentru că orice cetățean decide în ce termen are nevoie, iar la urgență acestea sunt costuri suplimentare. Totodată, sunt de acord că excluderea prezentării certificatului medical la perfectarea permisului de conducere pe perioada de valabilitate a acestuia este o propunere la fel bună. Nu suntem însă de acord cu propunerea de diminuarea sau eliminarea tarifelor pentru perfectarea actelor de identitate”.

Svetlana Andrieș, Reprezentantă adjunctă de țară, UN Women Moldova: „ Dacă e să analizăm partea de costuri. Probabil la metodologia analizei efectuate de IPRE ar fi foarte important să punctăm că există și partea de venit ratat, atunci când femeile și bărbații, care au necesitatea de a schimba permisul, trebuie să își ia mai multe zile libere pentru a obține certificatul medical și a se deplasa la Agenția Servicii Publice. Totodată, ar fi bine ca să analizăm cât de mult aceste costuri sunt generate de situațiile de urgență, pentru că deseori multe cupluri decid după nuntă să călătorească undeva și este necesar de schimbat documentele urgent, iar costurile se triplează. Totodată în afară de   perfectarea permisului de conducere, putem completa și perfectarea documentelor de proprietate asupra autoturismului. Din perspectiva, stereotipurilor, este important să menționăm că există și aceste elemente de avansare în carieră, pe care ambii soți și le-au setat, iar schimbarea numelui generează eforturi și costuri adiționale. Din perspectiva victimelor violenței în familie, cred că persoanele social vulnerabile ar trebui să beneficieze de acest mecanism de subsidiare a perfectării actelor. Cred că o practică bună, chiar și în cazul în care nu ne schimbăm IDNP-ul sau nu facem alte schimbări majore, decât schimbarea numelui, ar fi oportun să considerăm generarea  automată a actelor, astfel că nu doar costurile să fie reduse, dar și partea de presiune de a fi perfect încadrați în câmpul legal atunci când se fac aceste schimbări”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea integrală a evenimentului aici.