Știri sociale

Veronica Roșca este una dintre cei 150 de antreprenori care au absolvit programul START-UP, organizat de Filiala Edineț a Camerei de Comerț și Industrie a RM. Ea s-a înscris în program pentru a-și îmbunătăți abilitățile și cunoștințele necesare pentru dezvoltarea Trib Coffee SRL, primul coffee-to-go din Edineț. Pentru Veronica, această experiență a fost mai mult decât o simplă instruire – a fost un moment de claritate și inspirație pentru viitorul afacerii sale. 

Un nou orizont pentru afacerea Veronicăi

„În cadrul programului START in BUSINESS, toate modulele abordate au fost interesante și efective, însă cel mai util pentru afacerea mea a fost modul Management strategic și Strategii de dezvoltare. 

Discuțiile despre managementul strategic mi-au oferit o claritate mai mare asupra direcțiilor pe care trebuie să le urmez pentru a asigura o creștere sustenabilă. Am învățat importanța stabilirii obiectivelor pe termen lung, corelate cu planuri pe termen scurt, pentru a putea face față provocărilor pieței în continuă schimbare. De asemenea, am obținut o perspectivă valoroasă asupra diversificării strategiilor de dezvoltare, ceea ce îmi va permite să explorez noi oportunități și să atrag clienți. 

În ceea ce privește transformarea digitală, am realizat cât de important este să adopt tehnologiile moderne pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a oferi o experiență mai bună clienților. Digitalizarea operativă și integrarea platformelor online de comenzi sunt pași esențiali pentru a rămâne competitivi. Acest seminar m-a inspirat să investesc mai mult în digitalizare și să explorez noi soluții inovative pentru a îmbunătăți atât eficiența afacerii, cât și relația cu clienții. 

Recomand și altor antreprenori să participe la asemenea instruiri, deoarece oferă informații valoroase ce pot fi aplicate la dezvoltarea afacerii.” 

Impactul programului START-UP 

Organizat pentru a sprijini antreprenorii locali, programul a fost absolvit de 150 de participanți, care au primit certificate de competență. Următoarea ediție va continua să ofere instruire și mentorat pentru dezvoltarea afacerilor în regiune. 

„Astfel de inițiative sunt esențiale pentru comunități mai reziliente. Oferim antreprenorilor locali cunoștințele necesare pentru a-și dezvolta afacerile sustenabil, contribuind la economia locală și la creșterea nivelului de trai”, afirmă Inna Stanciu, directoarea filialei Edineț a Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. 

Investițiile în afacerile mici susțin economia locală, creează locuri de muncă și păstrează tradițiile comunității. Prin aceste inițiative, regiunile devin mai independente economic și mai prospere. 

Programul START-UP a fost organizat cu susținerea Guvernului Elveției și a organizației Helvetas, prin Proiectul OPTIM.  

Revoluția în domeniul inteligenței artificiale nu aduce doar riscuri legate de dezinformare și fake news, ci și oportunități pentru a combate aceste fenomene și de a ne informa corect.
În acest context, suntem încântanți să anunțăm despre lansarea www.european.md – un chatbot menit să demonteze miturile despre integrarea europeană a Republicii Moldova, la fel, să ajute la o mai bună înțelegere la tot ce înseamnă procesul de integrare a Moldovei în Uniunea Europeană.

Află despre avantajele, riscurile și oportunitățile, etapele procesului de integrare europeană pentru țara noastră, accesând chatbotul👉 www.european.md

În plus, acesta este în continuă dezvoltare și actualizare, urmeaza a fi populat cu date, informații noi, care sperăm să contribuie la o mai bună înțelegere a procesului de integrare europeană în societatea noastră. Vă încurajăm să-l testați și să veniți cu feedback pentru îmbunătățirea acestuia!

 -----------------

 Proiectul este implementat de către Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în cadrul programului de suport instituțional finanțat de către Fundația pentru Societate Deschisă, implementat prin intermediul la Institutul pentru Politici și Reforme Europene. 

46 de studenți și studente ai Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova (USM) au participat pe 17 februarie 2025 la un atelier de instruire în domeniul alfabetizării informaționale și educației media. În cadrul evenimentului, tinerii au abordat mai multe subiecte de interes pentru ei și viitoarea lor profesie. Atelierul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu suportul Uniunii Europene.

„A fi jurnalist în timpurile de astăzi nu este deloc ușor. Indiferent ce subiect abordezi, ai o responsabilitate imensă față de public, căruia trebuie să îi aduci informații corecte și bine documentate. Iar acest lucru presupune o pregătire temeinică de pe băncile facultății”, a menționat jurnalista Ana Sârbu, lectoră universitară și formatoare în cadrul atelierului. Ea a salutat ideea CJI de a organiza, pentru studenții de la facultățile de jurnalism din țară, inițieri tematice dedicate explicării în profunzime a noțiunilor și fenomenelor de știri false, dezinformare, deepfake, manipulare, propagandă ș.a., așa cum perioadele de criză prin care trecem în prezent reprezintă adevărate provocări pentru toți, inclusiv pentru reprezentanții mass-media.

„Ați auzit de multe ori și poate chiar v-ați confruntat direct cu știri false. Ce sunt acestea și de unde se iau? Cum se răspândește acest tip de informații? Pentru a răspunde mai ușor, vă propun să examinați câteva materiale video, după care aș vrea să îmi spuneți ce emoții v-au provocat secvențele vizionate”, i-a îndemnat Ana Sârbu pe tinerii jurnaliști în debutul atelierului. Rând pe rând, lectora le-a propus participanților să vizioneze mai multe secvențe video cu știri false și deepfake-uri care circulă preponderent pe rețelele sociale cu scopul de a induce în eroare pentru a deteriora imaginea cuiva, reputația sau de a avea câștig financiar sau politic. „Ce stări v-au provocat aceste video? Ați simțit frică, îngrijorare, neînțelegere, dezamăgire, tristețe? Dacă o știre sau un video vă trezește prea multe emoții, verificați-o din mai multe surse. De obicei, dezinformarea se bazează pe astfel de emoții. Dezinformarea e ca o picătură de apă care găurește o piatră. Dacă o auzi mereu, e distribuită des, pe mai multe canale, până la urmă ai predispoziția de a o lua drept adevăr, deși este falsă”, le-a explicat formatoarea.

„Deepfake-ul este și mai periculos pentru că analizează nu doar vocea, dar și comportamentul, algoritmul, reacțiile, ticurile nervoase ale persoanei și le transpune pe toate în video. Acest lucru este realizat atât de subtil încât, în curând, vom ajunge să nu mai putem face diferența între un video real și unul creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Singura cale pentru a le distinge e să ne concentrăm pe conținut, nu pe partea tehnică. Vom ieși învingători din această bătălie doar dacă vom ști să lucrăm suficient de bine cu sursele, să le trecem prin filtrul veridicității. Altfel, din lipsă de timp și cunoștințe generale, riscăm să devenim o pradă ușoară a dezinformării”, i-a atenționat jurnalista pe studenții de la USM.

În context, Victoria Tataru, coordonatoare de programe la CJI, a oferit tinerilor materiale informative care să-i ajute să însușească mai bine cunoștințele acumulate în cadrul atelierului. Potrivit ei, „în perioada crizelor și a supraabundenței de informații, competențele media sunt necesare oricui, cu atât mai mult celor din breasla jurnalistică. În acest sens, responsabilitatea pe care o avem cu toții – jurnaliști consacrați și tineri, creatori de conținut, reprezentanți ai domeniului academic și educației, actori ai altor structuri importante din societate – e să educăm cetățeni cu gândire critică, care să poată analiza și să-și pună întrebări legat de orice informație cu care venim în contact”.

Cătălina Cuciuc, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

Activitatea la care am participat este foarte diferită de cursurile pe care le-am studiat până acum la facultate. Pe cât de complicate și complexe au fost subiectele discutate, pe atât de simplu au fost explicate pentru a fi înțelese de noi. Spre exemplu, chiar dacă aveam anumite cunoștințe generale despre inteligența artificială de la alți profesori, ceea ce am aprofundat astăzi îmi va fi foarte util atât pe plan personal, cât și profesional.

Evelina Curca, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

Astăzi am avut oportunitatea să descopăr și alte fațete ale jurnalismului. Unele lucruri mi-au părut chiar înfricoșătoare – mă refer la fenomenul deepfake, modul în care au evoluat tehnologiile informaționale și cât de mult ne pot influența. Sunt niște provocări foarte mari nu doar pentru noi, dar pentru omenire, în general, pentru că complexitatea cu care se dezvoltă în prezent tehnologiile informaționale poate schimba radical situația în lume. Este necesar să gândim critic și să analizăm permanent informațiile cu care venim în contact.

Ștefan Albu, student la Comunicare și relații publice, anul I

Informația este cea mai importantă resursă pentru a supraviețui și a exista în zilele noastre. M-am bucurat să aflu atâtea lucruri noi despre domeniul mass-media, despre cum să înțelegem care informații sunt veridice și care nu. O persoană bine informată este una protejată. Iar noi suntem cei care va trebui să asigurăm accesul oamenilor la informație veridică și de calitate. A fost o informație utilă și extrem de actuală.

Sabrina Colbasnicov, studentă la Jurnalism și procese mediatice, anul I

La activitatea de azi am aflat cum presa ne poate manipula, la fel, cum putem identifica și dezminți unele informații false, deepfake-uri, care sunt foarte complicate și o bătaie de cap în plus, pentru că nu putem deosebi sau este foarte greu de distins care este partea reală și care este partea creată cu inteligență artificială. Totuși, am speranța că și jurnalismul va avansa, luând în considerație că în Codul deontologic deja s-au introdus aspecte ce țin de inteligența artificială. Planific să lucrez în domeniul media și consider că avem nevoie de astfel de activități, lecții, prelegeri care să ne pregătească cum să abordăm eficient astfel de subiecte complicate.

Iuliana Chistruga, studentă la Comunicare și relații publice, anul I

Consider foarte important ca nu doar comunicatorii sau jurnaliștii să cunoască despre educația media și gândirea critică, dar și oamenii de rând să știe despre știrile false și mesajele ascunse ale acestora, să poată face diferența între o știre bine documentată, corectă, din surse oficiale și o știre falsă, prin care se manipulează opinia publică. Pentru siguranța mea, dacă vreau să cunosc o anumită informație, apelez întotdeauna la site-urile oficiale ale instituțiilor publice sau caut știrea în alte mijloace de presă, în care eu am încredere. Mă informez de pe canale în care am încredere, mai puțin sau aproape deloc de pe social media.

Atelierul de educație media a fost organizat în cadrul proiectului „Reacționăm, expunem și acționăm împotriva dezinformării” (READ), implementat în comun de International Media Support (IMS) din Danemarca și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea financiară a Uniunii Europene.