Interviuri

Doi tineri antreprenori în devenire Lilia și Dumitru muncesc de 3 luni în acceleratorul Upcelerator la dezvoltarea start-up-ului Linotake. Platformă online, inovativă pe piața Republicii Moldova, ce oferă soluția sigură și rapidă în rezervarea mesei la restaurant, timp de câteva secunde.

Povestiți un pic despre voi. Cu ce vă ocupați? Care este experiența voastră?

Mă numesc Lilia Oglinda, sunt licențiată în Drept și cofondatorul propriului birou asociat de avocați. Deși am activat în domeniul juridic și am acumulat o experiență vastă, domeniul tehnologiei informaționale m-a determinat să contribui la schimbarea mediului online din Republica Moldova. La moment sunt implicată în acest segment, punând bazele Linotake – startup destinat rezervărilor online a meselor în restaurante.

Eu sunt Dumitru Slonovschi. Mi-am început cariera în domeniul juridic, fiind și cofondatorul unui centru de analiză și expertiza juridică. După multe alte domenii în care am activat, fiind pasionat de tot ce este inovativ, am decis că e momentul să mă orientez spre o nouă provocare și anume domeniul IT, activând la moment în cadrul unei companii cu renume.

Cum a apărut ideea de startup?

Ideea de startup a apărut în urma experienței pe care am avut-o noi fondatorii cât și prietenii noștri în legătură cu rezervările la restaurant, atât în calitate de consumator cât și în calitate de proprietar sau administrator de restaurant. 

Deseori, când împreună cu prietenii, rudele doream să luăm masa în oraș, în cele mai frecvente cazuri trebuia să rezervăm o masă, proces care dura în timp și implica și emoții negative. Rezervam masa pentru a nu face calea întoarsă de la restaurantul propus sau pentru a nu schimba tipurile de gustări alese din timp. Cunoașteți că, acum noi toți avem anumite pofte de sushi, pizza, salată și din aceste considerente trebuie să ne alegem din timp restaurantul cu bucătăria potrivită.

Fiind și noi actorii acestor situații, ne-am propus să analizăm care este cauza acestor incomodități și cum orice problemă își are soluția ei, am hotărât să o căutăm.

Ce problemă soluționează startup-ul?

Linotake presupune rezolvarea problemelor a două segmente de clienți: restaurantele și consumatorii. 

Problema restaurantelor constă în faptul că nu dețin un instrument eficient pentru înregistrarea rezervărilor, la moment folosindu-se registrele sau carnetele pentru a face notițele despre rezervare. Un lucru trist este însă că, deseori unele notițe se pierd sau din cauza neînțelegerilor dintre persoanele care preiau rezervările la telefon apar supra-rezervările, emoții negative din partea consumatorilor.

Al doilea segment de clienți sunt consumatorii, care văd o problemă în procedura îndelungată de rezervare a mesei la restaurant. În special, se agită că durează prea mult timp până când reprezentantul restaurantului răspunde la apelul telefonic, imposibilitatea de a face o rezervare 24/7, dar și inexistența unei scheme a meselor în restaurant care i-ar putea ajuta să își aleagă masa preferată.

Ce soluție propune?

Linotake vine în ajutorul atât a restaurantelor cât și a consumatorilor acestora.

Oferim soluția confortabilă și necesară restaurantelor în organizarea eficientă, rapidă și sigură a rezervărilor primite din partea clienților, dar și o platforma online inovativă pe piața Republicii Moldova, prin care oricine își va putea face o rezervare în detalii la orice restaurant în doar câteva secunde. 

Soluția oferită restaurantelor constă dintr-o platformă online ușor de utilizat, unde vor beneficia de un profil detaliat care va include descrierea restaurantului, fotografii, datele de contact, meniul. Cu ajutorul platformei, restaurantele, având la dispoziție un panel de control, vor putea gestiona rapid rezervările stabilite, fără a fi necesare anumite registre sau carnete cu notițe. Tot de ce vor avea nevoie este de un calculator și acces la o rețea de internet.

În legătură cu consumatorii, oferim o platformă online, accesibilă 24/7, cu posibilitatea de a rezerva rapid, comod și în detalii o masă în restaurantul ales după preferințe, locație, la data și ora stabilită, fără a fi nevoiți să mai caute numărul de telefon sau alte detalii de contact al restaurantului pentru a rezerva. Odată rezervat, consumatorii vor primi şi confirmarea rezervării în detalii. 

Cum a fost să comunicați cu potențialii clienți, ce ați învățat din comunicarea cu clienții?

Experiența noastră în a comunica cu potențialii clienți a fost extraordinară. În cadrul modulului din program  ”Customer Development” am discutat atât cu restaurantele cât și cu consumatorii pentru a afla care sunt problemele cu care se confruntă în procesul rezervării, pentru a oferi soluția perfectă. Mai mult, aceasta este una dintre cele mai importante etape în crearea și dezvoltarea continuă a unui startup, fondatorii conștientizând mereu că, succesul lor depinde enorm de mult de faptul dacă proiectul rezolvă o problemă reală sau nu. Este esențial să înțelegem din start că, pot fi considerate drept pierdute absolut toate resursele financiare și timpul investit într-un proiect de care nimeni nu are nevoie. Satisfacția clienților este prioritatea proiectului.

Comunicarea cu potențialii clienți ne-a surprins prin faptul că problema noastră și a prietenilor noștri s-a validat în proporție de 100%. Am fost impresionați și de faptul că, restaurantele au rămas surprinse că cineva în sfârșit le-a pășit pragul pentru a-i întreba care le sunt problemele cu care se confruntă și care sunt dezavantajele soluțiilor utilizate în acest moment. 

Care e cel mai valoros sfat primit de la mentorii din accelerator?

Mentorii Upcelerator sunt oamenii cheie, cu care mereu ne-am simțit încurajați să acționăm și să continuăm să facem lucrurile cu maxim randament. 

Considerăm că, cel mai valoros sfat primit a fost să investim cu dedicație și pasiune cât mai mult timp posibil în startup pentru ca ulterior să obținem roada pe care ne-o dorim. Drept rezultat, în mediu, investim între 50 – 70 de ore pe săptămână.

Cum a evoluat ideea de la începutul acceleratorului Upcelerator?

Ideea Linotake a evoluat enorm de la începutul acceleratorului de start-up-uri Upcelerator. Dacă inițial proiectul nostru consta atât în rezervarea meselor la restaurant cât și în livrarea mâncării, urmare pivotului realizat am orientat startup-ul doar pe rezervare.

De asemenea, am actualizat tot ce înseamnă funcționalități, fiind concentrați pe cele cerute de către clienți pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în segmentul rezervărilor.

Câți fondatori sunteți în echipă și care este rolul fiecăruia?

Suntem doi fondatori. Primul fondator al proiectului Linotake este Lilia Oglinda. În cadrul startup-ului deține poziția de CEO și este responsabilă de direcția strategică a proiectului, marketing și poziție pe piață. Cel de-al doilea fondator al proiectului Linotake este Dumitru Slonovschi. În cadrul startup-ului deține poziția de CTO și este responsabil de segmenul tehnic și conducerea echipei de dezvoltatori. 

Cu ce provocări v-ați ciocnit în accelerator și în dezvoltarea ideii?

În cadrul Upcelerator am efectuat toți pașii exemplar și nu am întâmpinat careva provocări sau probleme în dezvoltarea ideii. E un format de accelerator care îți oferă pașii perfecți, pe care dacă-i parcurgi cu maxim randament ești sortit să ai succes.

De ce ați decis să dezvoltați un startup?

Am decis să dezvoltăm un startup, pentru a transforma ideea Linotake în acțiune. Acesta ne va oferi posibilitatea adaptării rapide a produsului la cerințele clienților, ne va diminua timpul de livrare a produsului și va spori procesul de scalabilitate. Totodată, problema identificată în procesul de rezervare a meselor, este o problemă care afectează un grup mare de oameni și datorită acestui fapt soluția oferită trebuie să fie prezentată la un nivel înalt și într-un timp foarte scurt. Ideea noastră sub forma unui startup este cea mai potrivită alegere.

Mai mult decît atât, ne ajută foarte mult faptul că ambii fondatori pe parcursul ultimilor ani am avut mai multe experiențe cu: fondarea și conducerea mai multor entități juridice, marketing și publicitate online, juridică și tehnologii internaționale. Îl considerăm drept atu important, mai ales pentru prima perioadă în care fondatorii sunt responsabili de toate activitățile startup-ului creat.

La ce lucrați acum?

Momentan suntem implicați în finalizarea dezvoltării MVP-ului (Produs Minim Viabil) și pregătirea lansării pe piață. E o etapă extrem de importantă pe care o așteptăm de mult timp și care ne va arăta primele rezultate a celor 3 luni intensive de muncă zi de zi.

De asemenea, recent am lansat landing page-ul proiectului Linotake și analizăm impactul publicului. Vă încurajăm să faceți cunoștință cu proiectul nostru accesând pagina web www.linotake.com. Vom fi bucuroși să fiți parte din comunitatea Linotake.

Care sunt planurile pe viitor?

Linotake își propune a fi un proiect ambițios, scalabil și de succes. Drept rezultat, planurile pe viitor țin de construirea unui produs cu funcționalități și din segmentul inteligenței artificiale, construirea unei echipe numeroase de angajați și extinderea în curând peste hotarele Republicii Moldova.

Upcelerator este organizat de acceleratorul de inovație și antreprenoriat Dreamups, partener general Orange System, cu suportul EFSE Entrepreneurship Academy și realizat cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Suediei în cadrul Proiectului ”Tekwill”.

Diana este una dintre fondatoarele ambițioase care participă în accelerator-ul de afaceri online Upcelerator și a primit una din cele două burse oferite de mentorii Victoria Ous și Cameron Manwaring pentru participarea în accelerator. Diana este o tânără mamă a doi copii, care dezvoltă o platformă ce conectează familiile cu babysitteri calificați, care trăiesc în vecinătate, pentru ca timpul de deplasare la destinație să fie cât mai scurt și să presteze servicii de îngrijire ocazional, pe termen scurt. 

Povestește un pic despre tine. Cu ce te ocupi? Care este experiența ta?

Sunt licențiată în Relații Internaționale. Am activat timp de câțiva ani într-o organizație internațională de caritate în calitate de administrator de baze de date, apoi coordonator de proiect. La moment sunt în concediul de îngrijire a copilului iar part-time scriu pe blogul personal despre educația cu respect și empatie, implicarea egală a taților în creșterea copiilor, consumerism conștient și o viață mai eco-friendly.

Cum a apărut ideea de startup?

În cei 4 ani de când sunt mamă una dintre cele mai mari provocări pe care le-am avut a fost să continui să am o viață social activă totodată implicându-mă la maxim în educația copiilor mei, în condițiile în care decisesem să nu angajăm o bonă full-time. Cum tatăl lor era o bună parte a zilei la birou și prelua responsabilitățile de părinte abia spre seară, nu prea aveam în grija cui să-mi las copiii când mergeam la lecțiile de masterat la care mă înrolasem când primul nostru copil avea 9 luni, la diverse evenimente culturale și de networking în oraș sau chiar la o piesă de teatru împreună cu partenerul meu de viață. Atunci, am început a apela la prieteni (studenți, în mare parte) în care aveam încredere pentru servicii de babysitting part-time. Le achitam per ore și toți membrii ecuației erau fericiți: eu – că aveam ocazia să investesc câteva ore în dezvoltarea mea și să-mi încarc rezervorul emoțional în afara casei periodic, copiii – că aveau și alți parteneri de joacă în afară de mine și tatăl lor, și studenții – că puteau să câștige câțiva bani de buzunar și însuși abilități noi de comunicare.

Anume experiențele pozitive în cadrul acestor interacțiuni m-au motivat să încep acest proiect pentru a le putea oferi și altor familii o soluție la problema cu care se confruntă toți părinții în primii ani de viață ai copiilor – lipsa timpului pentru sine.

Ce problemă rezolvă start-up-ul și ce soluție propune?

Pandemia ne-a confirmat că acest serviciu e într-adevăr o necesitate. În condițiile în care grădinițele și școlile au fost închise în ultimile 6 luni, iar majoritatea părinților au fost totuși nevoiți să lucreze full-time (acasă sau la birou) pentru a asigura un trai decent, copiii au rămas “în aer”. Este extrem de complicat să lucrezi și să ai grijă de un copil în același timp. În familiile mono-parentale situația e și mai dificilă. Un babysitter care să îngrijească ocazional de copil ar fi o soluție pentru ca părinții să le reușească pe toate și micuții să nu mai fie lăsați o bună parte a timpului în fața ecranelor cât mama și tata au tot felul de întâlniri pe zoom.

Anume aici intervine platforma noastră – conectează familiile cu babysitters calificați, care trăiesc în vecinătate (pentru ca timpul de deplasare la destinație să fie cât mai scurt) pentru servicii de îngrijire ocazional, pe termen scurt, între 2 și 6 ore.

Cum a fost să comunici cu potențialii clienți, ce ai învățat din comunicarea cu clienții?

Eu comunic zilnic cu zeci de mame, le cunosc grijile și provocările. Pentru a ne valida ipotezele privind problema pe care încearcă start-up-ul nostru să o rezolve, una dintre sarcinile din accelerator a fost să am discuții față în față (sau prin video call) cu minim 10 persoane în care să înțeleg realitatea cu care se confruntă. E una să crezi că cineva are o problemă și cu totul altceva să asculți substraturile ei și felul în care le afectează viața de zi cu zi. Am aflat mai multe informații utile din acele conversații. Mai complicat e ceea ce fac acum, primele vânzări și strângerea reacțiilor. Serviciul pe care îl ofer e nou pe piața noastră (nu și în afara țării) iar lumea e încă sceptică. Feedback-ul celor care au profitat primii de servicii de babysitter pentru o perioadă scurtă de timp e extrem de valoros, fiindcă mă ajută să înțeleg la ce mai am de lucrat pe viitor ca să iasă un produs bun care să aducă plus valoare clienților. Când ești cu urechile ciulite și vrei în mod sincer să le rezolvi o problemă, oamenii îți pot oferi soluții ingenioase, trebuie doar să îi asculți.

Care e cel mai valoros sfat primit de la mentorii din Upcelerator?

Startups don’t fail. Founders quit. (Start-up-urile nu eșuează, fondatorii renunță)

Cum a evoluat ideea de la începutul acceleratorului?

La început platforma se vroia a fi doar un loc de conectare a părinților cu potențiali babysitteri, în care oricine vrea și crede că are abilitățile necesare pentru a îngriji de un copil, își poate crea un cont, adăuga date relevante despre sine și experiența în domeniu, apoi așteaptă să fie contactat de familii. După câteva sesiuni informative și discuții cu mentorii, mi-am dat seama că filtrarea riguroasă a babysitterilor și instruirea lor e o parte importantă ce nu trebuie să lipsească în bucătăria start-up-ului.

Câți fondatori sunteți în echipă și care este rolul fiecăruia?

Diana Ivanov – deocamdată mă ocup de toate.

Cu ce provocări te-ai ciocnit în accelerator și în dezvoltarea ideii?

Deși nevoia de astfel de serviciu e acută, mulți părinți cu greu încă trec bariera emoțională de a-și lăsa odrasla cu altcineva. Nu neapărat din lipsa de încredere ci cumva o voce invizibilă în rândul mamelor îi condamnă pe cei care apelează la babysitteri. O bună parte din timpul și energia mea sunt canalizate în “a educa” piața și a le explica de ce e ok să ceri ajutor câteodată, care-s avantajele unei pauze pentru sănătatea mintală a mamei și a relației copil-părinte. Mi-a fost complicat să găsesc o persoană tehnică care să fie la fel de pasionată de ideie ca și mine și să țin pasul cu ritmul programului care e foarte intens.

De ce ai decis să dezvolți un startup?

Pentru că îmi pasă. Îmi doresc ca apariția în familie a unui copil să nu mai însemne în mod automat deprivarea de multe experiențe care ni se par absolut normale până a deveni părinți: a savura o cină într-un restaurant cu persoana dragă, a-ți lua un curs de engleză, a merge la un eveniment, a ieși cu prietenii la un concert. Într-o societate în care bărbații petrec cu 50% mai puțin timp cu copiii lor decât femeile (conform Studiului privind Utilizarea Timpului realizat de Biroul Național de Statistică), mamele sunt cele care renunță aproape la tot pentru a îngriji copii. Platforma ar face mai ușoară munca acestora și le-ar da ocazia să-și urmeze visele știind că odraslele lor sunt acasă, în siguranță.

La ce lucrați acum?

La dezvoltarea unui curs de instruire a babysitterilor, realizat împreună cu un psiholog calificat și la crearea nemijlocită a platformei. Paralel, cu ajutorul canalelor mele de Social Media fac primele vânzări, adun feedback de la clienți și analizez unde e nevoie de schimbări ca aceștia să aibă parte de o experiență pozitivă utilizând serviciul nostru.

Upcelerator este organizat de acceleratorul de inovație și antreprenoriat Dreamups, partener general Orange System, cu suportul EFSE Entrepreneurship Academy și realizat cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Suediei în cadrul Proiectului ”Tekwill”.

Svetlana Izbaş, traineră certificată în domeniul educaţiei media din or. Melitopol, Ucraina, este familiarizată cu numeroase instrumente online. Le mânuieşte cu dibăcie, fiind mereu deschisă către noi experienţe. Invitată în calitate de expertă şi mentoră la cea de-a şasea ediţie a hackathonului Puterea a cincea, cu tema Educaţie media: analizăm, conştientizăm, creăm, Svetlana Izbaş este convinsă că, pentru a fi un consumator de media avizat, este necesar să-ţi antrenezi în permanenţă gândirea critică şi să stăpâneşti instrumentele de analiză a produselor media. În cadrul evenimentului, ea este dispusă să-şi împărtăşească experienţa în domeniul instruirii educaţiei media prin intermediul tehnologiilor informaţionale.
 
Media Azi: Doamnă Izbaş, aveţi o vastă experienţă în promovarea educaţiei media în Ucraina. Sunteţi traineră certificată în domeniu şi cunoaşteţi foarte bine realităţile, din acest punct de vedere, nu doar din Ucraina. Ce înseamnă, astăzi, să fii educat în spiritul gândirii critice?
 
Svetlana Izbaş: Situaţia instabilă la nivel global, provocată de pandemia de coronavirus, a demonstrat cât de necesar este ca oamenii să gândească critic. Mai mult, de rând cu pandemia s-a dezvoltat un fenomen periculos pentru psihicul uman, numit „infodemie”, asociat cu o avalanşă de informaţii false despre o anumită problemă, ceea ce face ca soluţionarea acesteia să fie şi mai dificilă.
 
În prezent, există doi factori care contribuie la propagarea informaţiilor false. În primul rând, este vorba de reţelele sociale, prin accesibilitatea acestora, viteza de transmitere a informaţiei şi audienţa mare care o depăşeşte deja pe cea a televiziunii şi portalurilor media. În al doilea rând, în timpul pandemiei de coronavirus mulţi oameni se confruntă cu depresie, fapt care contribuie la reducerea capacităţii de analiză critică a informaţiilor şi împiedică dezvoltarea rezistenţeei faţă de manipularea prin mass-media. Un impediment serios este şi faptul că tehnologiile de dezinformare se perfecţionează continuu, prin urmare, nu poţi să te instruieşti în domeniul educaţiei media o dată şi pentru totdeauna. Este necesar să-ţi antrenezi în permanenţă gândirea critică şi să posezi anumite competenţe de analiză a produselor jurnalisticd. A fi educat în spiritul gândirii critice înseamnă să ştii să ripostezi influenţei agresive a campaniilor de dezinformare şi să mânuieşti un şir de instrumente de analiză critică pentru a respecta „igiena” informaţională zilnică.
 
Media Azi: Care sunt tendinţele actuale de pe piaţa media şi ce instrumente funcţionează în diferite ţări?
 
Svetlana Izbaş: Începând cu 2017, IREX, în parteneriat cu Ambasada SUA, Ambasada Marii Britanii, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina şi Academia Presei Ucrainene, implementează un proiect grandios - „Învaţă şi fă diferenţa”, care acoperă circa 600 de şcoli, 20 de universităţi pedagogice şi 20 de instituţii de învăţământ postuniversitar. Proiectul prevede dezvoltarea abilităţilor critice de percepţie a informaţiilor în rândul cadrelor didactice şi a studenţilor prin modernizarea programului de învăţământ al universităţilor.
 
De asemenea, în Ucraina au fost realizate o serie de instrumente online, cel mai popular pe piaţa mass-media fiind Manualul online Media Driver, creat de jurnalişti ucraineni şi experţi media. El conţine nu doar informaţii textuale despre diverse tipuri de media, dar şi o serie de infografice, materiale video şi chiar desene animate. Realizarea, la final, a unui test sub formă de joc permite să obţii un „certificat de conducător media”. Documentul certifică faptul că posesorul este o persoană versată în labirinturile complicate ale domeniului.
 
De asemenea, programul online de instruire în domeniul educaţiei media Veryverified dezvoltat de echipa de autori IREX din Ucraina, explică cum să navighezi în spaţiul informaţional, cum să recunoşti falsurile şi propaganda şi cum să-ţi formezi un obicei zilnic de a analiza orice informaţie.
 
Jocul online Misiunea educaţiei media permite adulţilor nu doar să-şi testeze cunoştinţele şi abilităţile în domeniu, dar şi să şi le îmbunătăţească.
 
Printre tendinţele moderne în predarea educaţiei media este iniţiativa de a crea o şcoală online de instruire media.  Profesorii vor folosi platforme la distanţă pentru lucrul interactiv, cum ar fi Zoom, Padlet, Mentimeter, Classtime, Tricider, Kahoot etc. În acelaşi timp, interacţiunea se produce simultan între toţi participanţii într-un mediu educaţional creat special de platformele online. Această abordare oferă un nivel ridicat de implicare din partea fiecărui participant în procesul de instruire. Educaţia media presupune şi dezvoltarea abilităţilor de educaţie digitală, care reprezintă o competenţă importantă pentru orice profesor. Prin urmare, iniţiativa Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova de a organiza hackathonul Puterea a cincea răspunde necesităţilor stringente ale procesului didactic modern de a crea instrumente şi aplicaţii ce pot fi folosite de învăţători şi profesori la predarea diferitelor discipline pentru a dezvolta elevilor competenţe media.
 
Media Azi: În cadrul hackathonului nostru urmează să vă împărtăşiţi experienţa în domeniul instruirii educaţiei media prin intermediul tehnologiilor informaţionale. Ce instrumente online aţi recomanda profesorilor să utilizeze la lecţiile de Educaţie pentru media?
 
Svetlana Izbaş: Educaţia media este un subiect extrem de actual acum, în perioada pandemiei, când profesorii sunt obligaţi să-şi reorganizeze procesul educaţional. Sporirea rolului noilor tehnologii digitale va permite desfăşurarea lecţiilor cu implicarea activă a participanţilor în procesul de învăţare.
 
Pentru a facilita interacţiunea cu elevii, profesorii au la dispoziţie o gamă largă de resurse şi platforme. Printre acestea se numără:
 
Tricider.com - o resursă pentru generarea colectivă a ideilor şi evaluarea eficienţei acestora de către alţi participanţi la discuţie;
 
Padlet – o tablă online interactivă pe care pot fi inserate notiţe, imagini, fotografii, fişiere şi linkuri către resurse externe. Permite comunicarea cu alţi utilizatori folosind mesaje textuale, fotografii, linkuri etc.;
 
Zoom - o aplicaţie utilizată pentru organizarea conferinţelor video şi a întâlnirilor online;
 
Miro - o platformă educaţională pe care pot fi vizualizate idei şi concepte pentru discuţii. Participanţii pot să planifice sarcini, să păstreze înregistrări, să creeze schiţe, diagrame şi multe altele;
 
Conceptboard - un instrument pentru a împărtăşi idei, a dezvolta noi viziuni, a elabora designuri etc. Utilizatorii pot adăuga fişiere şi imagini direct pe tablă, iar alţii pot desena, scrie, lăsa notiţe. Pentru această tehnologie educaţională, componenta vizuală a procesului de interacţiune este mai importantă decât cea textuală;
 
Mentimeter - un serviciu online gratuit, simplu în utilizare, pentru crearea sondajelor şi votarea în timp real. Oferă feedback instantaneu din partea publicului. Este convenabil de utilizat pentru intervievarea participanţilor în timp real, fiind disponibil atât pe dispozitive mobile, cât şi în mediul electronic;
 
MindMeister - un instrument online pentru crearea hărţilor ce permit dezvoltarea şi împărtăşirea vizuală a ideilor. Se utilizează în luarea notiţelor, planificarea proiectelor şi realizarea altor idei creative;
 
Kahoot - o platformă de învăţare bazată pe joc. Aceasta generează chestionare cu multiple opţiuni, folosite pentru a testa sau evalua cunoştinţele participanţilor. Poate fi utilizată și în calitate de moment recreativ în timpul lecţiei;
 
ThingLink - un serviciu ce permite crearea afişelor multimedia sau a „imaginilor vorbitoare” pe care sunt aplicate anumite semne. În acest mod poate fi creat orice conţinut multimedia;
 
Classtime - un instrument online pentru vizualizarea instantanee a nivelului de înţelegere a tuturor membrilor grupului în timp real. Această tehnologie educaţională permite verificarea rapidă a materialului însușit, atragerea participanţilor în activităţi de echipă, corectarea erorilor.
 
Media Azi: În acest an, provocăm participanţii la hackathon să creeze anumite instrumente/aplicaţii care ar fi utile profesorilor şi elevilor. Ce sugestii aţi avea pentru viitorii participanţi, astfel încât aceştia să elaboreze instrumente online cât mai interesante?
 
Svetlana Izbaş: Implicarea în acest gen de concursuri permite participanţilor să-şi pună la încercare creativitatea şi să-şi testeze limitele. Cel mai important sfat pe care îl pot oferi participanţilor este ca aceştia să încerce să-şi depăşească limitele. Sunt sigură că vor reuşi!
 
Media Azi: CJI v-a cooptat şi în echipa de jurizare a concursului. Ce sfaturi aţi oferi potenţialilor participanţi pentru ca proiectele lor să se regăsească printre cele câştigătoare?
 
Svetlana Izbaş: Vă mulţumesc pentru încrederea acordată pentru a participa la jurizarea proiectelor şi desemnarea celor câştigătoare. Evident, pentru a se număra printre cele învingătoare, proiectele trebuie să respecte un şir de criterii în baza cărora vor fi evaluate. În primul rând, este vorba de relevanţa proiectului, ceea ce înseamnă că instrumentul trebuie să contribuie la formarea competenţelor de educaţie media în rândul elevilor. În al doilea rând, vom aprecia universalitatea acestuia, adică instrumentul să poată fi folosit la diferite discipline. În al treilea rând, vom ţine cont de prezenţa instrumentelor interactive pentru a susţine comunicarea şi interacţiunea sincronă a tuturor participanţilor. Nu în ultimul rând, vom ţine cont şi de designul original al instrumentului.

 
**************

În perioada 7-9 august  2020, Centrul pentru Jurnalism Independent desfăşoară cea de-a şasea ediţie a hackathon-ului Puterea a cincea. Patru echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi în valoare de 4.250 de dolari fiecare pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor.
 
Detaliile despre programul acestei ediții și regulile de participare le găsiți pe site-ul oficial al evenimentului: http://hackathon6.media-azi.md/. La concurs se pot înscrie echipe formate din jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, consumatori media etc. Persoanele interesate se pot înscrie în echipă cu o idee de proiect, completând formularul de înregistrare până pe data de 1 august 2020. Informații găsiți și pe pagina de Facebook a evenimentului.

A şasea ediţie a hackathon-ului media „Puterea a cincea” este organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova (MEDIA-M)”, finanţat de USAID şi UK Aid şi implementat de Internews în Moldova.