Svetlana Izbaş: A fi educat în spiritul gândirii critice înseamnă să ripostezi influenţei agresive a campaniilor de dezinformare

Distribuie prietenilor:


Svetlana Izbaş, traineră certificată în domeniul educaţiei media din or. Melitopol, Ucraina, este familiarizată cu numeroase instrumente online. Le mânuieşte cu dibăcie, fiind mereu deschisă către noi experienţe. Invitată în calitate de expertă şi mentoră la cea de-a şasea ediţie a hackathonului Puterea a cincea, cu tema Educaţie media: analizăm, conştientizăm, creăm, Svetlana Izbaş este convinsă că, pentru a fi un consumator de media avizat, este necesar să-ţi antrenezi în permanenţă gândirea critică şi să stăpâneşti instrumentele de analiză a produselor media. În cadrul evenimentului, ea este dispusă să-şi împărtăşească experienţa în domeniul instruirii educaţiei media prin intermediul tehnologiilor informaţionale.
 
Media Azi: Doamnă Izbaş, aveţi o vastă experienţă în promovarea educaţiei media în Ucraina. Sunteţi traineră certificată în domeniu şi cunoaşteţi foarte bine realităţile, din acest punct de vedere, nu doar din Ucraina. Ce înseamnă, astăzi, să fii educat în spiritul gândirii critice?
 
Svetlana Izbaş: Situaţia instabilă la nivel global, provocată de pandemia de coronavirus, a demonstrat cât de necesar este ca oamenii să gândească critic. Mai mult, de rând cu pandemia s-a dezvoltat un fenomen periculos pentru psihicul uman, numit „infodemie”, asociat cu o avalanşă de informaţii false despre o anumită problemă, ceea ce face ca soluţionarea acesteia să fie şi mai dificilă.
 
În prezent, există doi factori care contribuie la propagarea informaţiilor false. În primul rând, este vorba de reţelele sociale, prin accesibilitatea acestora, viteza de transmitere a informaţiei şi audienţa mare care o depăşeşte deja pe cea a televiziunii şi portalurilor media. În al doilea rând, în timpul pandemiei de coronavirus mulţi oameni se confruntă cu depresie, fapt care contribuie la reducerea capacităţii de analiză critică a informaţiilor şi împiedică dezvoltarea rezistenţeei faţă de manipularea prin mass-media. Un impediment serios este şi faptul că tehnologiile de dezinformare se perfecţionează continuu, prin urmare, nu poţi să te instruieşti în domeniul educaţiei media o dată şi pentru totdeauna. Este necesar să-ţi antrenezi în permanenţă gândirea critică şi să posezi anumite competenţe de analiză a produselor jurnalisticd. A fi educat în spiritul gândirii critice înseamnă să ştii să ripostezi influenţei agresive a campaniilor de dezinformare şi să mânuieşti un şir de instrumente de analiză critică pentru a respecta „igiena” informaţională zilnică.
 
Media Azi: Care sunt tendinţele actuale de pe piaţa media şi ce instrumente funcţionează în diferite ţări?
 
Svetlana Izbaş: Începând cu 2017, IREX, în parteneriat cu Ambasada SUA, Ambasada Marii Britanii, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina şi Academia Presei Ucrainene, implementează un proiect grandios - „Învaţă şi fă diferenţa”, care acoperă circa 600 de şcoli, 20 de universităţi pedagogice şi 20 de instituţii de învăţământ postuniversitar. Proiectul prevede dezvoltarea abilităţilor critice de percepţie a informaţiilor în rândul cadrelor didactice şi a studenţilor prin modernizarea programului de învăţământ al universităţilor.
 
De asemenea, în Ucraina au fost realizate o serie de instrumente online, cel mai popular pe piaţa mass-media fiind Manualul online Media Driver, creat de jurnalişti ucraineni şi experţi media. El conţine nu doar informaţii textuale despre diverse tipuri de media, dar şi o serie de infografice, materiale video şi chiar desene animate. Realizarea, la final, a unui test sub formă de joc permite să obţii un „certificat de conducător media”. Documentul certifică faptul că posesorul este o persoană versată în labirinturile complicate ale domeniului.
 
De asemenea, programul online de instruire în domeniul educaţiei media Veryverified dezvoltat de echipa de autori IREX din Ucraina, explică cum să navighezi în spaţiul informaţional, cum să recunoşti falsurile şi propaganda şi cum să-ţi formezi un obicei zilnic de a analiza orice informaţie.
 
Jocul online Misiunea educaţiei media permite adulţilor nu doar să-şi testeze cunoştinţele şi abilităţile în domeniu, dar şi să şi le îmbunătăţească.
 
Printre tendinţele moderne în predarea educaţiei media este iniţiativa de a crea o şcoală online de instruire media.  Profesorii vor folosi platforme la distanţă pentru lucrul interactiv, cum ar fi Zoom, Padlet, Mentimeter, Classtime, Tricider, Kahoot etc. În acelaşi timp, interacţiunea se produce simultan între toţi participanţii într-un mediu educaţional creat special de platformele online. Această abordare oferă un nivel ridicat de implicare din partea fiecărui participant în procesul de instruire. Educaţia media presupune şi dezvoltarea abilităţilor de educaţie digitală, care reprezintă o competenţă importantă pentru orice profesor. Prin urmare, iniţiativa Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova de a organiza hackathonul Puterea a cincea răspunde necesităţilor stringente ale procesului didactic modern de a crea instrumente şi aplicaţii ce pot fi folosite de învăţători şi profesori la predarea diferitelor discipline pentru a dezvolta elevilor competenţe media.
 
Media Azi: În cadrul hackathonului nostru urmează să vă împărtăşiţi experienţa în domeniul instruirii educaţiei media prin intermediul tehnologiilor informaţionale. Ce instrumente online aţi recomanda profesorilor să utilizeze la lecţiile de Educaţie pentru media?
 
Svetlana Izbaş: Educaţia media este un subiect extrem de actual acum, în perioada pandemiei, când profesorii sunt obligaţi să-şi reorganizeze procesul educaţional. Sporirea rolului noilor tehnologii digitale va permite desfăşurarea lecţiilor cu implicarea activă a participanţilor în procesul de învăţare.
 
Pentru a facilita interacţiunea cu elevii, profesorii au la dispoziţie o gamă largă de resurse şi platforme. Printre acestea se numără:
 
Tricider.com - o resursă pentru generarea colectivă a ideilor şi evaluarea eficienţei acestora de către alţi participanţi la discuţie;
 
Padlet – o tablă online interactivă pe care pot fi inserate notiţe, imagini, fotografii, fişiere şi linkuri către resurse externe. Permite comunicarea cu alţi utilizatori folosind mesaje textuale, fotografii, linkuri etc.;
 
Zoom - o aplicaţie utilizată pentru organizarea conferinţelor video şi a întâlnirilor online;
 
Miro - o platformă educaţională pe care pot fi vizualizate idei şi concepte pentru discuţii. Participanţii pot să planifice sarcini, să păstreze înregistrări, să creeze schiţe, diagrame şi multe altele;
 
Conceptboard - un instrument pentru a împărtăşi idei, a dezvolta noi viziuni, a elabora designuri etc. Utilizatorii pot adăuga fişiere şi imagini direct pe tablă, iar alţii pot desena, scrie, lăsa notiţe. Pentru această tehnologie educaţională, componenta vizuală a procesului de interacţiune este mai importantă decât cea textuală;
 
Mentimeter - un serviciu online gratuit, simplu în utilizare, pentru crearea sondajelor şi votarea în timp real. Oferă feedback instantaneu din partea publicului. Este convenabil de utilizat pentru intervievarea participanţilor în timp real, fiind disponibil atât pe dispozitive mobile, cât şi în mediul electronic;
 
MindMeister - un instrument online pentru crearea hărţilor ce permit dezvoltarea şi împărtăşirea vizuală a ideilor. Se utilizează în luarea notiţelor, planificarea proiectelor şi realizarea altor idei creative;
 
Kahoot - o platformă de învăţare bazată pe joc. Aceasta generează chestionare cu multiple opţiuni, folosite pentru a testa sau evalua cunoştinţele participanţilor. Poate fi utilizată și în calitate de moment recreativ în timpul lecţiei;
 
ThingLink - un serviciu ce permite crearea afişelor multimedia sau a „imaginilor vorbitoare” pe care sunt aplicate anumite semne. În acest mod poate fi creat orice conţinut multimedia;
 
Classtime - un instrument online pentru vizualizarea instantanee a nivelului de înţelegere a tuturor membrilor grupului în timp real. Această tehnologie educaţională permite verificarea rapidă a materialului însușit, atragerea participanţilor în activităţi de echipă, corectarea erorilor.
 
Media Azi: În acest an, provocăm participanţii la hackathon să creeze anumite instrumente/aplicaţii care ar fi utile profesorilor şi elevilor. Ce sugestii aţi avea pentru viitorii participanţi, astfel încât aceştia să elaboreze instrumente online cât mai interesante?
 
Svetlana Izbaş: Implicarea în acest gen de concursuri permite participanţilor să-şi pună la încercare creativitatea şi să-şi testeze limitele. Cel mai important sfat pe care îl pot oferi participanţilor este ca aceştia să încerce să-şi depăşească limitele. Sunt sigură că vor reuşi!
 
Media Azi: CJI v-a cooptat şi în echipa de jurizare a concursului. Ce sfaturi aţi oferi potenţialilor participanţi pentru ca proiectele lor să se regăsească printre cele câştigătoare?
 
Svetlana Izbaş: Vă mulţumesc pentru încrederea acordată pentru a participa la jurizarea proiectelor şi desemnarea celor câştigătoare. Evident, pentru a se număra printre cele învingătoare, proiectele trebuie să respecte un şir de criterii în baza cărora vor fi evaluate. În primul rând, este vorba de relevanţa proiectului, ceea ce înseamnă că instrumentul trebuie să contribuie la formarea competenţelor de educaţie media în rândul elevilor. În al doilea rând, vom aprecia universalitatea acestuia, adică instrumentul să poată fi folosit la diferite discipline. În al treilea rând, vom ţine cont de prezenţa instrumentelor interactive pentru a susţine comunicarea şi interacţiunea sincronă a tuturor participanţilor. Nu în ultimul rând, vom ţine cont şi de designul original al instrumentului.

 
**************

În perioada 7-9 august  2020, Centrul pentru Jurnalism Independent desfăşoară cea de-a şasea ediţie a hackathon-ului Puterea a cincea. Patru echipe desemnate câştigătoare de către juriu vor beneficia de granturi în valoare de 4.250 de dolari fiecare pentru dezvoltarea şi implementarea ulterioară a ideilor.
 
Detaliile despre programul acestei ediții și regulile de participare le găsiți pe site-ul oficial al evenimentului: http://hackathon6.media-azi.md/. La concurs se pot înscrie echipe formate din jurnalişti, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, consumatori media etc. Persoanele interesate se pot înscrie în echipă cu o idee de proiect, completând formularul de înregistrare până pe data de 1 august 2020. Informații găsiți și pe pagina de Facebook a evenimentului.

A şasea ediţie a hackathon-ului media „Puterea a cincea” este organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova (MEDIA-M)”, finanţat de USAID şi UK Aid şi implementat de Internews în Moldova.


Distribuie prietenilor:


Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet