Societatea civilă monitorizează transparența APL prin intermediul instrumentelor electronice

Distribuie prietenilor:


La data de 10 iulie 2020, in incinta Muzeului Verde din or.Ștefan Vodă, a avut loc workshop-ul cu genericul ,, Monitorizarea transparenței APL prin intermediul instrumentelor electronice". Cei 17 participanti, printre care primarul orașului Ștefan Vodă, dnul Vladislav Cociu, consilieri, funcționari publici si cetățeni activi au făcut cunoștință cu mecanismele electronice de implementare a transparenței de către APL și cetățeni, cu instrumentele de susținere a initiativelor locale prin intermediul tehologiilor informaționale, consultarea practicilor de transparență și impactul lor în situații cu posibilități reduse, drept exemplu actuala pandemie COVID 19.

Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului,, Societate civilă activă pentru o buna guvernare transparentă locală" cu suportul Ambasadei SUA și prezidat de către directorul de proiect, dna Marin Tatiana.

Cei prezenți au avut parte de 3 sesiuni de formare: Instrumente si mecanisme electronice de implementare a transparenței de către APL și cetățeni; Consultarea practicilor de transparență locală și impactul lor în situații cu posibilități reduse. Exercițiu practic; Instrumente de susținere a inițiativelor locale prin intermediul tehnologiilor informaționale.

În cadrul primei sesiuni, formatoarea Cebotari Aurica le-a vorbit despre o necesitate stringentă și anume: consultările publice la nivel APL trebuie să devină o practică standard pentru găsirea resurselor și discutarea inițiativelor de elaborare a politicilor publice. De asemenea, se pot organiza consultări online, grupuri de lucru și audieri publice. De exemplu, bugetele participative sunt implementate în toată Europa la diverse niveluri politice, fiind un instrument care poate contribui la impulsionarea spiritului cetățenesc, a responsabilității față de elaborarea politicilor și la sporirea încrederii. Este important faptul că conținutul poate fi distribuit publicului țintă fără intermediari.

De asemenea, au fost punctate atât punctele forte, cât și cele slabe ale TIC –ului: posibilitatea de a transmite documentele prin email economisește timp și bani pentru serviciile poștale, scanarea și programul specializat în recunoașterea textului a eliminat, în mare măsură, necesitatea de a transfera copii de hârtie ale diverselor tipuri de documente, indiferent dacă acestea se realizează în limitele unei țări sau pe plan internațional.

Posibilitățile unei conferințe video permit organizarea seminarelor, consultațiilor și a altor forme de discuții cu organele ierarhic superioare, cetățenii. Folosirea cloud computing-ului a oferit oportunitatea de schimb, în timpul real, diverselor tipuri de documente de birou, documentelor electronice sau realizarea obligațiunilor de muncă, indiferent de locul în care angajatul se află la moment.

Participanții au conchis că indiferent de avantajele pe care ni le oferă tehnologiile informaționale în procesul comunicării în viața de zi cu zi, introducerea noilor tehnologii informaționale și comunicaționale moderne necesită investirea fondurilor suplimentare în implementarea sistemelor în cadrul APL. Aceasta cuprinde achiziționarea și instalarea programelor specializate, cheltuielile de instruire a personalului și cheltuielile sistemelor de sprijin. Datorită uzurii morale rapide a acestor active și dezvoltarea continuă din punct de vedere tehnologic, trebuie să le actualizeze în permanență, ceea ce duce la creșterea costurilor.

În cadrul celei de-a doua sesiune, formatoarea Ștefan Natalia, le-a propus celor prezenți 3 activități practice. În cadrul primei activități ei au numit câteva practici de transparență locală la care au participat sau pe care le-au organizat/inițiat. E de menționat că au fost numite peste 20 de asemenea practici. La exercițiul 2 participanții au selectat și au grupat pe 2 coloane practicile de transparență locală de formare și de informare/ sensibilizare, motivându-și opțiunea. Ei au concluzionat că aceste practici sunt interșanjabile, în dependență de intenția organizatorului. După care, la al treilea exercițiu, după tehnica 3-2-1, ei au selectat 3 practici de transparență locală care ar putea fi desfășurate în situații cu posibilități reduse și și-au argumentat opțiunea; 2 practici de transparență locală pe care le consideră oportune, indiferent de situație;1 practică de transparență locală pe care ar vrea s-o implementeze.

Menționăm că toți participanții și-au exprimat dorința de a lucra interactiv, solicitând ca trainerii să mai organizeze asemenea activități practice care pun în valoare potențialul intelectual al fiecărui participant și totodată provoacă spre noi deschideri.

Cea de-a treia sesiune, moderată de Aliona Munteanu a abordat importanța gestionării site-ului primăriei, iar pagină web nu este doar despre roluri, ore de audiență, cine este primarul și documente aruncate aleatoriu, e pentru cetățeni, activiști, investitori și este despre servicii prestate, comunicare, implicare, oportunități și transparență.

Tot odata sa menționat, că Fiecare din sursa electronică de comunicare ce poate fi utilizată pentru a asigura transparența activității APL dispune atât de anumite puncte tari în comparație cu altă sursă, dar și de anumite puncte slabe – lipsă de capacități (setări) pentru a asigura publicarea unei anumite informații, pentru a spori vizibilitatea activităților de transparență. În acest sens, este necesar de studiat minuțios setările. În cazul Facebook, APL are posibilitate să distribui pe pagina /profil Facebook un link care va face referință la vizualizarea informației pe pagina web a instituției.

La finalul workshop-ului, participanții au completat un chestionar în care toți și-au exprimat dorința de a mai participa la asemenea activități.

Natalia Ștefan, consultant educație


Distribuie prietenilor:


Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet