Antreprenoriatul tehnologic propulsează tinerii în lumea afacerilor inovatoare. Din dorința de a pune bazele unui business acasă, un grup de tineri de la Universitatea de Stat „B.P.Hașdeu” din Cahul a studiat un curs amplu de antreprenoriat tehnologic, dezvoltat în cadrul programului Startup Academy UNI. La curs studenții au conceput platforma „LucruDAD”, care i-a situat pe locul II la Demo Day – un eveniment la care 12 echipe din mai multe universități din Moldova și-au prezentat ideile de startupuri, iar experții în domeniu le-au analizat potențialul și perspectiva de a fi transformate în afaceri. Inițiativa implementată în regiunea de sud este susținută de „Eu4Moldova: Startup City Cahul” – proiect dezvoltat de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene, în parteneriat cu Suedia. Aceasta are scopul de a oferi suport pentru dezvoltarea afacerilor bazate pe inovații și de a spori competitivitatea în regiunea de sud a țării.

Antreprenoriatul tech – de la idee inovativă la startup viabil

„LucruDAD” este o platformă care permite potențialilor angajați să-și îmbunătățească atât cunoștințele teoretice, cât și abilitățile practice, dar și să obțină mai ușor jobul dorit. Ideea a fost concepută de o echipă formată din 7 tineri care studiază Business și administrare, Contabilitate și Informatică.

Iuliana Mândru, participantă: „Majoritatea membrilor echipei suntem studenți în ultimul an și era necesar să căutăm un loc pentru practică. Astfel, ideea platformei a apărut din necesitatea de a găsi companiile care oferă stagii de practică. Însă în Cahul avem o singură universitate, de aceea nu era viabil să rezumăm platforma doar la acest aspect și am dezvoltat-o.”

La moment, „LucruDAD” constituie o platformă de instruiri, dar și una pentru interacțiunea angajatorilor cu viitorii angajați, aceasta urmând a fi pusă în aplicare. Tinerii cred în potențialul platformei. Chiar dacă planifică să o lanseze inițial în Cahul, în viitor își doresc să o extindă pe întreg teritoriul țării.

Tinerii din Cahul, ghidați în dezvoltarea afacerilor tech

Au avut nevoie de cât mai multe cunoștințe pentru a dezvolta această idee. Iată de ce, echipa s-a înscris la cursul de antreprenoriat tehnologic, desfășurat în cadrul universității în care își face studiile.  Au cunoscut aspectele teoretice alături de mentori specializați în domeniile IT și business, dar au beneficiat și de suport practic din partea trackerilor care i-au monitorizat și i-au familiarizat cu instrumentele necesare pentru identificarea consumatorului, piaței, modelului de business și  prezentarea în fața investitorilor.

Iuliana Mândru, participantă: „Cursurile din cadrul programului de studii universitare includ aspecte care nu mai sunt actuale. Însă la cursul de antreprenoriat tehnologic am studiat tendințe noi, metode moderne și am cunoscut exemple relevante de companii care au crescut, aplicând aceste metode. Asta ne-a stimulat să generăm idei și să avem siguranța că acestea pot fi puse în aplicare.”

Startup Academy UNI s-a desfășurat timp de 13 săptămâni și a inclus 12 module orientate spre înțelegerea procesului de creare a afacerii, identificarea, evaluarea și definitivarea oportunităților de business și dezvoltarea unui plan de afaceri care să „vândă” ideea potențialilor investitori..

Corina Andronic, manageră de proiect „EU4Moldova: Startup City Cahul”: „Însușirea antreprenoriatului tehnologic chiar de pe băncile universității este una dintre prioritățile noastre. Prin intermediul acestei inițiative, ne-am propus să oferim tinerilor din Cahul cunoștințele necesare și posibilitatea de a dezvolta o afacere acasă. În cadrul programului, studenții au parcurs pas cu pas calea businessului de la idee la aplicare și au generat soluții eficiente. Or, acesta este și unul dintre obiectivele „EU4Moldova: Start-up City Cahul” – să contribuim la crearea afacerilor bazate pe inovații, creșterea forței de muncă locală în domeniul TIC și dezvoltarea economică regională.”

Despre EU4Moldova: Start-up City Cahul

„EU4Moldova: Start-up City Cahul” este implementat în perioada 2020-2024 de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene în parteneriat cu Suedia. Inițiativa abordează dezvoltarea socio-economică durabilă a municipiului Cahul și a localităților învecinate, care completează acoperirea regională a asistenței pentru dezvoltare acordată de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Proiectul sprijină în special dezvoltarea economică prin inovare, antreprenoriatul, ocuparea forței de muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii din afara capitalei, precum și oferă oportunități de studiu tinerilor, femeilor și fetelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Ca parte a proiectului, la Cahul va fi creat un centru regional de inovare și tehnologie – EU4Innovation Center – iar un grup larg de localnici vor deveni beneficiarii săi. Obiectivul centrului este de a avea un efect de stimulare în orașul Cahul și alte zone de dezvoltare din regiune. UE investește în dezvoltarea proiectului 6,8 milioane euro, care sunt oferite prin intermediul Suediei, proiectul fiind implementat de ATIC.

Data de 27 ianuarie a fiecărui an marchează Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului¹. Genocidului nazist i-au căzut victimă milioane de oameni din cauza rasei, naționalității sau a ideologiei politice. Puțini însă cunosc că printre victime s-au numărat și mii de Martori ai lui Iehova care au suferit pentru credința lor creștină.

Cunoscuți pe atunci ca Studenți în Biblie, Martorii lui Iehova au fost „singura grupare din timpul celui de‑al Treilea Reich persecutată exclusiv pe criterii religioase”. (Prof. Robert Gerwarth²) Potrivit istoricului Christine King, naziștii i-au catalogat pe Martorii lui Iehova „dușmani [ai Statului], din cauza refuzului [categoric] de a accepta chiar și lucruri minore ale național-socialismului, care contraveneau credinței lor”.³

Datorită conștiinței lor religioase, Martorii erau neutri din punct de vedere politic și refuzau să folosească salutul „Heil Hitler”, să se implice în acțiuni rasiste și violente sau să se înroleze în armata germană. În plus, doamna King a adăugat: „În publicațiile lor, ei făceau cunoscute pe scară largă nelegiuirile acelui regim, inclusiv atrocitățile comise împotriva evreilor”.⁴

Martorii lui Iehova au fost printre primii deținuți trimiși în lagăre de concentrare. Aici erau obligați să poarte pe uniforma de deținut un semn de identificare simbolic, un triunghi violet. Dintre cei aproximativ 35 000 de Martori din țările europene ocupate de naziști, peste o treime au fost persecutați direct. Majoritatea au fost arestați și închiși. Sute de copii au fost plasați în case ale naziștilor sau în centre de reeducare. Aproximativ 4 200 de Martori au fost trimiși în lagăre de concentrare. Prof. Detlef Garbe a scris: „Scopul era exterminarea acestui grup religios: trebuia să nu mai existe niciun Martor în Germania”.⁵ Aproximativ 1 600 de Martori au murit, dintre care 370 au fost executați.⁶

Obsedați de ideea știrbirii integrității ferme a Martorilor, naziștii au intensificat atacul psihologic și le-au făcut o ofertă extraordinară: fiecare Martor putea să-și cumpere libertatea. Prețul era semnarea renunțării la credință. Declarația-standard (Erklärung), introdusă în 1938, prevedea ca persoana să renunțe la credința sa, să-i denunțe pe ceilalți Martori, să recunoască guvernul nazist drept cea mai mare autoritate și să-și apere Patria cu arma în mână. Comandanții închisorilor sau ai lagărelor se foloseau deseori de tortură sau de privațiuni pentru a‑i face pe Martori să semneze. Potrivit Prof. Garbe „foarte puțini au semnat” dezicerea de la credința lor.⁷

Doamna Geneviève de Gaulle, nepoată a generalului Charles de Gaulle și membră a Rezistenței France, a spus următoarele despre prizonierele Martore închise în lagărul de la Ravensbrück: „Ceea ce am admirat mult la ele a fost faptul că ar fi putut să plece oricând, fiind suficient să semneze renunțarea la credință. ... De fapt, aceste femei, care păreau atât de slăbite și de epuizate, au fost mai puternice decât SS-iștii, care aveau de partea lor puterea și toate mijloacele. Martorele aveau forță proprie, iar tăria voinței lor nu putea fi învinsă de nimeni”.¹

Martorii lui Iehova nu au făcut niciun compromis în fața intimidărilor naziștilor. Iar aceasta este într-un contrast izbitor cu conformismul majorității oamenilor la ideologia nazistă, înainte și după Holocaust. Poziția fermă de respingere a rasismului, a naționalismului extrem și a violenței – iată câteva idei la care societatea contemporană poate reflecta cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Prin amabilitatea Cultului Religios „MARTORII LUI IEHOVA”.

Puteți găsi mai multe informații cu privire la Martorii lui Iehova și la poziția lor în timpul Holocaustului la adresele de mai jos:

https://www.jw.org/ro/martorii-lui-iehova/intrebari-frecvente/jw-holocaust-date-lagare-concentrare/

https://www.jw.org/ro/invataturi-biblice/intrebari/holocaustul-de-ce/

https://www.jw.org/ro/stiri/stiri-pentru-jurnalisti/regionale/germania/amintire-eliberare-brandenburg/ https://www.jw.org/ro/stiri/jw/pe-zone/italia/lagar-concentrare-risiera-di-san-sabba-trieste/ https://www.jw.org/ro/stiri/stiri-pentru-jurnalisti/regionale/polonia/eliberare-lagare-concentrare-auschwitz/

https://www.jw.org/ro/stiri/stiri-pentru-jurnalisti/regionale/ungaria/centru-memorial-holocaust-in-onoarea-martorilor/

1 Martorii lui Iehova rezistă ferm atacului nazist – pe DVD, © 2008 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania.

1 https://www.ushmm.org/remember/international-holocaust-remembrance-day

2 Hitler’s Hangman: The Life of Heydrich, pag. 105.

3 Martorii lui Iehova rezistă ferm atacului nazist – pe DVD, © 2008 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania.

4 Responses Outside the Mainstream Catholic and Protestant Traditions (yadvashem.org), referință electronica accesată la 3 ianuarie 2022.

5 Detlef Garbe (2008). Between Resistance and Martyrdom: Jehovah's Witnesses in the Third Reich. Madison, Wisconsin: University of Wisconsin Press, pag. 521. ISBN 978-0-299-20794-6.

6 „Numărul Martorilor lui Iehova persecutați în Germania național-socialistă și în țările ocupate” (Arhiva Biroului de informații publice al Martorilor lui Iehova de la sediul din Europa Centrală).

7 Garbe, pag. 287-288.

Informații de contact:

Biroul de Informații Publice

Cultul Religios „MARTORII LUI IEHOVA”

0 22 22 86 26, 069 13 85 24

Inboxpid.md@jw.org

str. Grigore Ureche nr. 75, MD-2005 CHIȘINĂU

Web: https://www.jw.org/ro/stiri/jw/

Grădinița „DoReMicii” din Călărași, construită conform standardului german de eficiență energetică

Sezonul de încălzire începe mult mai târziu în grădinița „DoReMicii” din orașul Călărași, deoarece instituția preșcolară, care arată ca o căsuță din desenele animate, a fost construită după un sistem modern de eficiență energetică. Termoizolarea și instalarea echipamentelor pentru utilizarea surselor regenerabile de energie, a dus la reducerea cu 90% a cheltuielilor pentru întreținere. La grădinița „DoReMicii” au fost instalate panouri fotovoltaice, pompe de căldură, sistem de ventilare prin recuperare, inclusiv sistem de încălzire și răcire prin pardoseală.

„Dacă în majoritatea grădinițelor din țară sezonul de încălzire începe în luna octombrie, în instituția noastră procesul este declanșat la sfârșitul lunii decembrie, atunci când termometrele indică -5 grade Celsius. Acest lucru se întâmplă atât pentru că în instituție este cald, din cauza pereților izolați termic, dar și pentru că sistemul geotermal nu funcționează la o temperatură mai mică”, menționează Silvia Dodon, directoarea grădiniței „DoReMicii”.

Datorită sistemului geotermal, energia termică a pământului este utilizată pentru încălzirea clădirii, iar atunci când gerul devine nemilos, este pornită cazangeria pe bază de peleți. Panourile solare, amplasate pe acoperișul instituției, produc apă caldă, care ajunge direct în robinete.

„Copii noștri vor prețui natura și vor înțelege cât de generoasă este ea și cât de important este să o protejăm, pentru a beneficia în continuare de tot ce ne oferă”, specifică Silvia Dodon.

Loredana Bunu activează în calitate de educatoare la grădiniţa „DoReMicii” din anul 2017. Ea spune că la finalul fiecărei zile de muncă așteaptă cu nerăbdare dimineața următoare, pentru a fi alături de colegi și copii.

 „Ne bucurăm că micuții care frecventează grădinița noastră au parte de condiții bune de studii și joacă. Și părinții sunt foarte mulțumiți. Banii economisiți sunt investiți în dezvoltarea programelor pentru copii”, afirmă educatoarea Loredana Bunu.

Instituția, care este frecventată de 147 de copii, a fost construită în 2017 în cadrul unui proiect finanțat, în cea mai mare parte, de Guvernul Germaniei, care a investit peste un milion de euro.

„Suma totală a investițiilor a fost de peste 1.157.000 de euro. Contribuția primăriei Călărași a fost de 600.000 de lei - bani din care a fost achiziționat mobilierul, iar Fondul de Eficiență Energetică a alocat peste 900.000 de lei”, declară Ion Olari, primarul orașului Călăr

 Încălzire modernă la Spitalul Raional Călărași

Datorită suportului german, Spitalul Raional Călăraşi dispune de o nouă centrală termică şi de un sistem solar de încălzire a apei menajere. Centrala încălzește întreaga instituție medicală, iar sistemul solar produce apă caldă pentru toate necesitățile spitalului. Costul investițiilor europene a depășit 8 milioane de lei.

„A fost renovată cazangeria veche, s-a reparat încăperea, au fost instalate trei cazane noi și 40 de colectare solare pentru încălzirea apei calde menajere. Datorită acestor investiții, spitalul înregistrează economii de 20% la agentul termic și producerea apei calde”, declară Veaceslav Coșcodan, inginerul-șef al Spitalului Raional Călărași.

De serviciile Spitalului Raional Călărași beneficiază anual aproximativ 9 mii de pacienți. Lucrătorii medicali sunt încântați de condițiile de muncă.

Directoarea Spitalului Raional Călărași, Silvia Bobescu, spune că „apa caldă ajunge în fiecare salon 24 de ore din 24. Anterior, bolnavii trebuiau să meargă la cantină sau la baie, acum este mult mai ușor, nu doar pentru pacienți, dar și pentru personalul medical. În spital este cald și este asigurat confortul termic necesar”, spune Silvia Bobescu, directoarea Spitalului Raional Călărași.

O nouă faţă pentru iluminatul public din Călărași, datorită suportului european

Locuitorii din Călăraşi au iluminare stradală cu cele mai moderne tehnologii de control şi comandă online, datorită unui grant oferit de Uniunea Europeană, prin intermediul proiectului „Convenţia Primarilor”. Pe termen lung, noul sistem de iluminat public, care se întinde pe o distanță de 25 de km, va asigura o economie de 6.500 de euro pe an şi va permite reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

„Oraşul a devenit mai luminos și mai sigur pe timp de noapte. Ne-am dori ca sistemul de iluminat public să fie extins pe mai multe străzi, inclusiv cele periferice”, subliniază  locuitoarea orașului Călărași, Violeta Tulbu.

Când vor avea apă potabilă în robinete locuitorii din Călărași?

Investițiile europene nu se opresc aici la Călărași. În oraș sunt în plină desfășurare lucrările de reabilitare și extindere a sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare. În 2021 a început construcția a 15, 845 km de rețele de distribuție de apă și a 4,9 km de canalizare. Astfel,  aproximativ 16 mii de locuitori urmează să fie conectați la un sistem îmbunătățit și durabil de alimentare cu apă.

„Este un proiect în valoare de 2,2 milioane de euro, finanțat prin intermediul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) și Uniunea Europeană. La moment, proiectul este în execuție, sperăm să-l finalizăm în primul trimestru al anului 2022. Schimbările vor fi resimțite și în facturile locuitorilor”, punctează edilul orașului Călărași.

În prezent, în orașul Călărași există un apeduct vechi, de peste 35 de ani, prin care curge apă tehnică.

Acest material este produs în cadrul Campaniei „Descoperă Echipa Europa”, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene de către proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Aflat la o distanţă de aproape o sută de kilometri de Chişinău, satul Feşteliţa din Ștefan Vodă se poate lăuda cu multiple proiecte bazate pe energia regenerabilă, menite să reducă cheltuielile şi să protejeze mediul de emisiile de CO2.

Școala din Feștelița, construită la sfârşitul anilor 70  avea o cazangerie veche, dar acum este iluminată și încălzită cu ajutorul panourilor solare și a bricheților.

„Cheltuielile pentru energie și electricitate s-au redus la zero”, spune contabila instituției de învățământ, Maria Munteanu, care mai precizează că „în anii precedenți, pentru căldură și electricitate, școala achita lunar între 6-7 mii de lei”.

Din banii economisiți vor fi achiziționate materiale didactice și echipamente sportive pentru școlari.

 „Sursele financiare economisite până acum au fost direcționate pentru achiziționarea echipamentului sportiv”, menționează Valentina Cebotari, directoarea Liceului Teoretic „Vasile Moga”.  

Și grădinița din sat este iluminată și încălzită conform aceluiași model. Aici au fost instalate suplimentar câteva tuburi speciale, care colectează energia soarelui și o duc direct în robinete. 

Educatoarea Nina Didenco afirmă că grădinița a fost modernizată datorită proiectelor de eficiență energetică din localitate. „Erau timpuri când copii dormeau îmbrăcați în paltoane din cauza frigului, dar acum dispunem de toate condițiile necesare pentru studii și joacă”, spune Nina Didenco.

Zero lei achită pentru electricitate și primăria și Casa de Cultură din sat. La marginea localității a fost amenajat și un parc de panouri fotovoltaice în locul unei gunoiști, care va aduce venituri anuale de peste 800 de mii de lei.

„Acești bani vor fi utilizați pentru achitarea consumului de energie electrică necesar pentru iluminatul public, dar și gestionarea serviciului public”, punctează Nicolae Tudoreanu, primarul satului Feștelița.

Toate proiectele au fost implementate cu sprijinul Uniunii Europene, care a oferit suport financiar și consultanță. Totul a început acum cinci ani prin instalarea iluminatului stradal inteligent. O astfel de tehnologie inteligentă, în combinaţie cu lămpile de tip LED, eficiente energetic, permit economisirea de cel puţin 30% din electricitate. Printre cele mai noi proiecte finanțate de UE, se numără amenajarea unei săli de conferință modernă la primărie și inaugurarea unui atelier școlar.

„Aici, copii învață să producă pungi biodegradabile și măști de protecție pentru săteni”, subliniază profesoara Svetlana Tudoreanu.

Astfel, cu suportul financiar al Uniunii Europene, satul Feștelița a devenit primul sat inteligent energetic din Moldova. Toți cei aproximativ 3.000 de localnici se bucură de iluminat stradal inteligent, de un parc cu panouri fotovoltaice, dar şi de patru cazangerii moderne. Aceste investiții contribuie la reducerea cheltuielilor şi la protejarea mediul de emisiile de CO2.

Acest material este produs în cadrul Campaniei „Descoperă Echipa Europa”, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene de către proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.