- Detalii
- Categorie: Știri Sociale
În luna aprilie, în trei regiuni din Republica Moldova s-a desfășurat Caravana ”Tranziția de la școală – la muncă, diseminarea bunelor practici de incluziune în muncă a persoanelor cu dizabilităţi”. Intenția evenimentului a fost de a facilita comunicarea între actorii cheie în domeniul ghidării și orientării în carieră și de a reflecta bunele practici și provocările din domeniu. 211 persoane din 36 de raioane ale țării au participat la evenimente: angajatori, persoane cu dizabilități, centre de orientare în carieră, serviciile de asistență psihopedagogică, agenții de ocupare a forței de muncă, factori de decizie locali, OSC-uri etc.
Evenimentele au fost o oportunitate pentru ca persoanele cu dizabilități să-și facă auzită vocea și opiniile în privința incluziunii în câmpul muncii: „Pentru a realiza incluziunea persoanelor cu dizabilităţi nu e de ajuns să spunem: „Eu vreau!” sau „Voi trebuie!”. Persoanele cu dizabilități ar trebui să înceteze să se victimizeze. Angajatorilor nu ar trebui să le mai fie frică să angajeze persoane cu dizabilități. Iar societatea trebuie să învețe că persoanele cu dizabilități există” (persoană cu dizabilități, angajat). Pe traseul: incluziune școlară – ghidare și orientare în carieră – intermedierea muncii – angajare este important ca persoana să înțeleagă ceea ce poate să facă, ceea ce îi place să facă și care sunt meseriile cerute de societate, au menționat persoanele cu dizabilități prezente.
Pentru tinerii cu dizabilități un rol primordial în alegerea profesiei, în obținerea informațiilor despre piața muncii și în identificarea unui loc de muncă, îl au sursele neformale – familia și prietenii. „Am înțeles că e POSIBIL! Copiii noștri pe viitor pot fi încadrați în câmpul muncii, doar că trebuie să fie ghidați corespunzător. De asemenea, pentru un copil cu dizabilități, și pentru familia acestuia, este important să existe o cooperare între serviciile sociale – serviciile medicale – serviciile educaționale. Aceste servicii de obicei sunt acordate separat” (părinte al unei persoane cu dizabilități). Părinții persanelor cu dizabilități și-au împărtășit experiența privind rolul părinților și a tinerilor cu dizabilități în creșterea oportunităților de incluziune în câmpul muncii.
Întrucât ghidarea în carieră a copiilor cu dizabilități trebuie să înceapă cât mai timpuriu, e de competența cadrelor didactice să poată să creeze un mediu în care copilul se poate dezvolta în direcția potrivită. „Dizabilitatea nu este un impediment pentru dezvoltarea profesională. Este important ca persoana să aibă dorință și să-i fie oferit suportul necesar. În incluziunea educațională a copilului cu dizabilități contează colaborarea între cadre didactice – părinți – diriginte – psiholog. Fără parteneriat nu reușim nimic” – a menționat un cadru didactic.
„Fiecare persoană are un anumit potențial. Acest potențial trebuie pus în valoare, astfel încât persoana să devină autonomă și independentă financiar” – susțin reprezentanții Agențiilor pentru ocuparea forței de muncă. Rolul lor este să le găsească persoanelor cu dizabilități un loc de muncă potrivit, să realizeze ghidarea și orientare în carieră, dar și intermedierea muncii. „Cel mai greu este să convingi angajatorul să angajeze o persoană cu dizabilități”, spun ei.
Participanții la Caravană au adus exemple pozitive de angajare în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități, de adaptare rezonabilă, de comunicare eficientă cu angajatorii: „Atunci când vrem să angajăm o persoană în câmpul muncii, comunicarea este cheia - comunicarea cu angajatorul, dar și comunicarea cu persoana cu dizabilități. Pentru că uneori poate să existe o problemă, iar această problemă trebuie depistată și rezolvată” (reprezentant, Direcția de Asistență Socială).
Deocamdată, în Republica Moldova mai puțin de 5% dintre persoanele cu dizabilități sunt angajate în câmpul muncii. Însă pentru tineri cu dizabilități există oportunități de angajare, servicii de consiliere și ghidare în carieră, servicii de suport în angajare pe care pot să le acceseze. „Eu sunt angajată cu contract de muncă. Îmi place tare mult că muncesc, că am salariu… Sunt mândră de locul meu de muncă. Colegii mă respectă”, susține o persoană cu dizabilități angajată în câmpul muncii.
Caravana de la școală la muncă a fost organizată și în județul Iași, România. Partenerii Keystone Moldova – Fundația Alături de Voi România au organizat două asemenea evenimente, care au scos în evidență practicile de succes privind incluziunea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități.
Evenimentele au fost organizate în cadrul Proiectului „Parteneriat transfrontalier pentru ghidarea în carieră incluzivă”, implementat de A.O. Keystone Moldova (Republica Moldova) și ADV România, finanțat de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate (ENI).
- Detalii
- Categorie: Știri Sociale
În acest an, Zilele Libertății Presei, lansate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) la 3 mai, se vor desfășura sub genericul #OprițiRăzboiul!, subliniind rolul crucial al jurnalismului obiectiv, bazat pe fapte.
Prin evenimentele organizate cu acest prilej vom recunoaște meritele jurnaliștilor care servesc interesului public și promovează drepturile omului, dar și a celor care reflectă războiul din Ucraina de la fața locului și îi vom comemora pe acei colegi care și-au pierdut viața în încercarea de a arăta întregii lumi ororile războiului și impactul acestuia.
Astfel, pe 3 mai, ora 11.00, CJI va organiza un flash-mob în fața Ambasadei Federației Ruse pentru a aduce un omagiu celor 7 jurnaliști care au fost uciși în timp ce-și exercitau misiunea de a informa publicul. Evenimentul vine să promoveze mesajul de pace #OprițiRăzboiul! #ОстановитеBойну! #StopWar!, dar și să sublinieze faptul că uciderea jurnaliștilor nu va ascunde ororile războiului.
În aceeași zi, CJI va lansa o campanie de informare în cadrul căreia mai mulți jurnaliști din Ucraina vor vorbi despre cum s-a schimbat jurnalismul în țara vecină, începând cu 24 februarie 2022, ziua în care Federația Rusă a invadat Ucraina.
Tot pe 3 mai, tradițional, vom lansa Memoriul privind libertatea presei în perioada 3 mai 2021 – 3 mai 2022, care va evidenția principalele probleme și provocări cu care s-a confruntat presa din Republica Moldova în ultimul an.
Pe 4 mai, CJI va anunța câștigătorii celei de-a doua ediții a concursului Tulip Press Awards la cele două secțiuni: Fotografie și Presa online/Presa scrisă. Fotojurnaliștii și jurnaliștii au expediat la concurs mai multe materiale fotografice și scrise în care au abordat diverse subiecte legate de respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, pentru a sensibiliza publicul cu privire la această tematică.
Agenda evenimentelor, desfășurate de CJI și alte organizații de media cu prilejul Zilelor Libertății Presei, poate fi citită aici.
Vă invităm să vă alăturați evenimentelor noastre pentru a susține împreună libertatea presei în Republica Moldova, dar și în întreaga lume.
- Detalii
- Categorie: Povești de Succes
În data de 16 aprilie 2022, A.O. PRINCIPII SĂNĂTOASE a organizat în premieră, ședința de consultare publică a Ghidului tânărului NEET, elaborat în cadrul proiectului „Serviciul inclusiv: EduCare pentru deprinderi de viață” cu suportul Fundaţiei Est-Europene în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, din resursele acordate de Uniunea Europeană și Suedia.
Scopul consultării publice pentru Ghidul tânărului NEET a fost sporirea calității conținutului acestuia prin asigurarea coerenței, lizibilității și a aspectului teoretico-practic a materialului pentru grupul țintă - tinerii din categoria NEET (tinerii care nu fac parte din sistemul de educație, formare și muncă).
În cadul ședinței, a fost prezentată actualitatea, importanța și necesitatea acestui Ghid și au fost puse în discuție aspectele și particularitățile materialului elaborat printre care: informații generale, volumul, conținutul, etc.
S-a descris structura Ghidului și subiectele abordate: (1) cunoașterea de sine; (2) adolescența; (3) pubertatea la fete; (4) protecția feminină; (5) pubertatea la băieți; (6) igiena și importanța ei pentru sănătate; (7) igiena mintală și starea de liniște; (8) alimentația sănătoasă și activitatea fizică; (9) discuții despre sexualitate; (10) contracepția; (11) SIDA; (12) sifilis, gonoreea, tricomoniaza; (13) prevenirea și controlul bolilor sexual transmisibile; (14) primele 9 luni de viață; (15) graviditatea în siguranță; (16) maternitatea lipsită de riscuri; (17) nașterea; (18) dragostea și familia; (19) violența în familie; (20) neglijarea parentală; (21) ghidarea în carieră; (22) angajarea în câmpul muncii.
Totodată, au fost anunțate și puse în discuție propunerile și recomandările parvenite în scopul îmbunătățirii calității Ghidului (greșelile ortografice, de exprimare, utilizarea unor noțiuni, redactarea părții introductive a Ghidului, etc.).Toți participanții care au venit cu sugestii în cadrul consultării publice au obținut câte un certificat de participare, iar recomandările au fost aprobate și luate în considerație la redactarea Ghidului tânărului NEET.
La final, s-au adus sincere mulțumiri finanțatorilor, partenerilor și participanților evenimentului.
____________
Proiectul “Serviciul Inclusiv: EduCare pentru deprinderi de viață” este realizat de A.O. PRINCIPII SĂNĂTOASE cu suportul Fundaţiei Est-Europene în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și Agenția pentru Dezvoltare Regională din Transnistria, din resursele acordate de Uniunea Europeană și Suedia.
- Detalii
- Categorie: Știri Sociale
În perioada 4-14 aprilie 2022, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova în parteneriat cu Asociația Obștească PRINCIPII SĂNĂTOASE, Asociația Studenților și Rezidenților în Medicină și IDIS Viitorul a organizat sesiunea de webinare online cu genericul „Îngrijiri paliative sustenabile și reziliente la nivel național” cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova/Departamentul Sănătate Publică.
Scopul evenimentului a fost de a evalua starea actuală în care se află domeniul îngrijirilor paliative din Republica Moldova, ținând cont de abordarea multidisciplinară a acestuia și de a spori gradul de conștientizare și responsabilizare a tuturor actorilor din societate privind importanța și necesitatea creării Centrului Universitar de Îngrijiri Paliative în contextul implementării unui sistem unitar, fluent și durabil de prestare a serviciilor paliative în combinare cu formarea abilităților și a competențelor practice legate de îngrijirile paliative.
Formatul conferinţei a fost de tip online, întrunind peste 400 de persoane din variate domenii de activitate: medicină, psihologie, asistență socială, etc.
Tematica dezbaterilor s-a axat pe realitatea și problemele majore ale sectorului paliativ, raportate la necesitatea dezvoltării unor servicii de calitate ce vor face față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață, prevenirea și înlăturarea suferinței, identificarea precoce, evaluarea corectă și tratamentul durerii și al altor probleme fizice, psihosociale și spirituale. În cadrul sesiunii plenare au fost abordate subiectele privind: (1) îngrijirea paliativă – o componentă a serviciilor de sănătate; (2) modele de îngrijiri paliative și standard de calitate în paliație; (3) abordarea simptomelor și a suferinței fizice; (4) nutriția în oncologie și paliație; (5) durerea în îngrijiri paliative și tratamentul ei; (6) etica aplicată și drepturi fundamentale în asistența paliativă; (7) consilierea bioetică și spiritual-morală în îngrijiri paliative; (8) comunicarea cu pacienții aflați în paliație și familia acestora precum și (9) importanța și necesitatea îngrijirilor paliative.
Preocupările experţilor formatori și ale participanților s-au exprimat în identificarea unui șir de provocări pentru sectorul de îngrijiri paliative din Republica Moldova precum: accesul limitat al pacienților care suferă de boli incurabile la îngrijire terminală demnă de o ființă umană; existența unui dezechilibru în asigurarea cu resurse umane sub aspect geografic și al mediului de reședință; carențe în îngrijirea paliativă pediatrică; abordarea slabă și insuficientă a conceptelor de multiprofesionalism și interdisciplinaritate; prezența de lacune și bariere în managementul durerii pacienților paliativi; subfinanțarea sectorului, etc.
În rezultatul sesiunii de webinare, a fost elaborată Rezoluția sesiunii de webinare cu genericul „Îngrijiri paliative sustenabile și reziliente la nivel național”:
Mai multe detalii:
https://www.petitieonline.com/signatures/crearea_centrului_universitar_de_ingrijiri_paliativ/
https://www.facebook.com/groups/998487987566532
_________________
Proiectul „Îngrijiri paliative sustenabile și reziliente la nivel național” este implementat de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova în parteneriat cu Asociația Obștească PRINCIPII SĂNĂTOASE și Asociația Studenților și Rezidenților în Medicină și IDIS Viitorul, cu suportul financiar al Fundației Soros-Moldova/Departamentul Sănătate Publică.
- Detalii
- Categorie: Știri Sociale
În perioada 1.01.2021 – 31.01.2022 a fost realizat proiectul „Accesibilitate peste frontiere. Dezvoltarea accesibilității informațiilor pentru persoanele cu dizabilități de auz și dizabilități de vedere”, fiind implementat de către Fundația HumanDoc din Polonia, cu suportul Fondului Internațional Visegrad.
12 organizații neguvernamentale din 10 state: Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucraina, Armenia, Belarus, Azerbaidjan, Georgia și Republica Moldova au creat o coaliție în scop de comunicare, transmitere de bune practici și cunoștințe a experților din societatea civilă din țările Grupului de la Visegrad (V4) și țările din Parteneriatul Estic (EaP). Coaliția și-a concentrat atenția pe domeniul asigurării accesului la informații și servicii media audiovizuale pentru persoanele cu dizabilități de auz și dizabilități de vedere. Actualitatea stringentă a unui astfel de demers a apărut pe fundalul situației epidemiologice Covid-19 și a developat necesitatea modelării unor strategii de comunicare noi, a unor standarde de acces la informații pentru grupurile defavorizate în perioade de criză.
În cadrul proiectului au fost realizate mai multe activități și produse:
- Academia Accesibilității – o serie de 8 webinarii tematice,
- Publicația (în limba engleză și rusă) „Доступность сквозь границы. Стандарты доступности информации для людей с нарушениями зрения и слуха. Анализ ситуации с доступностью в странах Вышеградской группы и Восточного партнерства” / „Accessibility across borders. Standards of information accessibility for people with visual and hearing impairments. Accessibility Analysis for the Visegrad Group and Eastern Partnership Countries”,
- Traininguri regionale pentru traducători și interpreți la Tbilisi și Chișinău.
- Mese rotunde pentru diseminare de bune practici etc.
După părerea noastră, deosebit de prețioase sunt resursele video elaborate „Standarde de accesibilitate la serviciile media audiovizuale pentru persoane cu deficiențe de auz” (ANEXA 1), care analizează și prezintă bunele practici și experiențe internaționale de utilizare a limbajului mimico-gestual în audiovizual, formulează recomandări pentru operatori TV și focalizează atenția asupra importanței accesului la informații pentru această categorie de beneficiari, mai ales în situațiile de criză.
În acest context, analizând situația din domeniul accesului la serviciile media audiovizuale a persoanelor cu deficiențe de auz din Republica Moldova, ASRM și Alianța INFONET au formulat o serie de recomandări și adresează un demers pe adresa Consiliului Audiovizualului (CA) (ANEXA 2), în scopul aprofundării drepturilor specifice ale acestei categorii de persoane:
- în emisiunile de știri special dedicate (marcate cu logoul internațional a persoanelor cu dizabilități de auz și inscripția „Program dedicat persoanelor cu deficiențe de auz”), dimensiunea spațiului pe ecran destinat interpretului în limbaj mimico-gestual este necesar să fie mărită de la 1/9 la minim 1/3 (ANEXA 3),
- spațiul pe ecran destinat interpretului în limbaj mimico-gestual nu poate fi acoperit sub nici un pretext de o altă imagine (Siglă / Logo / Linia cursivă / Titre / Infografic),
- textul titrelor trebuie să corespundă cu informația vizuală de pe ecran și cea auditivă, fiind ușor lizibil etc.
În speranța unei colaborări fructuoase cu CA și prestatorii de servicii audiovizuale din Republica Moldova, în spiritul principilor și valorilor unei societăți deschise și incluzive, și aprofundării drepturilor persoanelor cu dizabilități de auz, ASRM și Alianța INFONET își anunță deschidere spre conlucrare.
Acest demers este realizat în cadrul proiectului „Accessibility Across Borders Development of Information Accessibility for the Deaf and Blind Persons”, implementat de Fundația HumanDoc din Polonia (parteneri naționali în Republica Moldova: Alianța INFONET și Asociația Surzilor din Republica Moldova), cu suportul Fondului Internațional Visegrad.
