La 17 km de Chișinău, o căsuță modestă a devenit căminul unei familii cu 9 copii zglobii din Ucraina.  Prigoniți de război, soții familiei Mihailov s-au bucurat nespus să găsească un acoperiș deasupra capului in Moldova, mai ales că familia urma să crească.

Profesia: MAMĂ pentru 9 copii

„ Am fost deprinși să muncim și să nu depindem de nimeni. De aceea la început a fost foarte greu – nu aveam banii noștri să ne cumpărăm ceva și trăiam doar din donații.  Oamenii ne întrebau cu ce să ne ajute, dar nouă ne era rușine să le vorbim de lipsurile noastre”. Cu aceste cuvinte a început discuția cu Aliona,  care s-a prezentat ca „refugiată din Ucraina, de profesie MAMĂ pentru 9 copii”

La începutul lunii martie Aliona și Anatolii, căsătoriți în 2009, planificau să treacă în casă nouă, în satul Iaski, pe malul Nistrului, regiunea Odesa. Era o necesitate – aveau deja 8 copii, iar în curând urma să se nască și al 9-lea. Prisaca de care avea grijă soțul le aducea un venit mic dar stabil ceea ce le-a permis să ducă până acum o viața decentă - pe lângă cheltuielile zilnice în 13 ani de zile au reușit să-și construiască o căsuță, în care urmau să se mute la începutul lui martie.

Însă, în ziua de 24 februarie, trilurile păsărilor, care vesteau venirea primăverii, au fost întrerupte de șuieratul bombelor și urletele sirenelor – a început războiul. Rusia le-a invadat țara. Nu voiau să creadă în ruptul capului că visele lor au fost spulberate. 

Intuiția de mamă niciodată nu doarme

La început nu se gândeau să plece deoarece trebuiau să treacă în casa lor, iar  în câteva săptămâni, să meargă la maternitatea din Odesa pentru a-l aduce pe lume pe Anatolii, „ deocamdată al 9-lea copil”. Așa obișnuia să spună soțul Alionei, Anatolii. Dar, pe 28 februarie, din frică pentru securitatea copiilor au decis să plece: „Intuiția de mamă îmi spunea că micuțul Anatolii nu se va naște în Ucraina. Am pornit spre Moldova cu convingerea că doar acolo copiii mei vor fi în siguranță.”

Fiind în maternitatea din Chișinău, atunci când a aflat că ocupanții ruși au bombardat maternitatea din Mariupol, a înțeles că a făcut alegerea corectă: „Faptul că am fugit în Moldova din calea războiului a fost cea mai înțeleaptă decizie din viața mea”.

 Anatolii s-a născut la Chișinău, în Moldova

Anatolii, un băiețel perfect sănătos, a venit pe lume la Chișinău, pe 19 martie. Imediat ce a ieșit din maternitate toată familia s-a mutat temporar într-o casă oferită gratis de oamenii din satul Sireți, raionul Strășeni.

In casa familiei Mihailov e ca într-o tabără de vară. Pe lângă 9 copii din familia Mihailov, Lia (11 ani), Mark (10), Anastasia (9), Dmitrii (7), Simion (6), Galina (4), Ecaterina (3), Tatiana (2) și Anatol (3 luni) – în grija Alionei mai sunt 3 copii a surorii sale.

Toată lumea era ocupată - unii desenau, alții se străduiam să stoarcă  sunete dintr-un pian vechi pentru a acompania  o vioară răgușită, iar 2 băieței munceau de zor la un Lego: „Aceasta e căsuța în care ne vom muta curând. Îl așteptăm pe tata ca să decidem împreună în privința gardului. Noi am decis să-l  facem mai înalt ca să nu ne deranjeze vecinii pe viitor”. După ce auzi așa cuvinte, rămâi mut - războiul și-a pus amprenta și în jocurile copiilor.

În mai, familia Mihailov a împlinit 3 luni de când s-a refugiat în Moldova. În limba ucraineană această lună se numește „травень”, semnificația ei fiind perfect descrisă prin proverbul: „ прийде май, за себе кожен дбай”, ceea ce înseamnă că odată cu venirea lunii mai fiecare trebuie să aibă grijă de viitorul său și să înceapă pregătirile pentru iarna următoare.

Rugăciunile de mamă au fost auzite

Soțul a decis să se întoarcă în Ucraina – trebuia să aibă grijă de prisacă - unica lor sursă de venit. Dar ajutorul cel mare a venit de unde nu se așteptau: „Când am fost contactați de operatorii Caritas Cehia, care ne-au spus că putem beneficia de suport financiar în valoare de 2.200 de lei aveam impresia că rugăciunile mele au fost auzite.”

S-au înregistrat și la scurt timp și-au ridicat banii de la poștă. Este o sumă importantă pentru ei dacă ținem cont că fiecare membru al familiei, indiferent de vârstă, beneficiază de acest ajutor. În aceeași zi le-a cumpărat copiilor lucrurile care le lipseau. Acum Aliona nu își mai face griji – „salariul meu de MAMĂ (așa numește ea ajutorul financiar oferit de Caritas Cehia) îmi va permite să le ofer copiilor tot de ce au nevoie. Mulțumesc Caritas Cehia.” 

În drum spre familia Mihailov, am decis să luăm un tort pentru copii, însă am înțeles rapid că va fi puțin un tort pentru grădinița de copii adăpostită în casuța din Sireți așa că am mai luat încă două. Am cântat în cor „La mulți ani” pentru Simion, era omagiat în acea zi.

Copiii au început să uite că au fugit de război și că acum sunt departe de casă. Sunt bucuroși și își trăiesc copilăria acum în liniște, în Moldova. Noi am plecat cu gândul desprins din discuția cu Aliona: „...oameni mor în război, oameni se nasc în război, și la propriu și la figurat. Important e ca primii să știe că jertfa lor nu a fost năprasnică”.

Cu drag lansăm proiectul „𝐇𝐔𝐁-𝐮𝐥 𝐁𝐮𝐧𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̗𝐢 𝐍𝐞𝐩𝐨𝐭̗𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫❞. 𝑷𝒓𝒐𝒊𝒆𝒄𝒕𝒖𝒍 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒊𝒎𝒑𝒍𝒆𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒕 𝒅𝒆 𝑨𝑶 𝑨𝒔𝒐𝒄𝒊𝒂𝒕̗𝒊𝒂 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝑰𝒏𝒐𝒗𝒂𝒓𝒆, 𝑬𝒅𝒖𝒄𝒂𝒕̗𝒊𝒂 𝒔̗𝒊 𝑫𝒆𝒛𝒗𝒐𝒍𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝑻𝒊𝒏𝒆𝒓𝒆𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊, 𝒄𝒖 𝒔𝒖𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒍 𝒇𝒊𝒏𝒂𝒏𝒄𝒊𝒂𝒓 𝒂𝒍 𝑴𝒊𝒏𝒊𝒔𝒕𝒆𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑴𝒖𝒏𝒄𝒊𝒊 𝒔̗𝒊 𝑷𝒓𝒐𝒕𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒆𝒊 𝑺𝒐𝒄𝒊𝒂𝒍𝒆 𝒂𝒍 𝑹𝒆𝒑𝒖𝒃𝒍𝒊𝒄𝒊𝒊 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒐𝒗𝒂 𝒊̂𝒏 𝒄𝒂𝒅𝒓𝒖𝒍 𝑷𝒓𝒐𝒈𝒓𝒂𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑵𝒂𝒕̗𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍 𝒅𝒆 𝑮𝒓𝒂𝒏𝒕𝒖𝒓𝒊 𝑴𝒊𝒄𝒊 𝒊̂𝒏 𝑫𝒐𝒎𝒆𝒏𝒊𝒖𝒍 𝑰̂𝒎𝒃𝒂̆𝒕𝒓𝒂̂𝒏𝒊𝒓𝒊𝒊 𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 2022.

𝐒𝐜𝐨𝐩𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 este creșterea gradului de competență în comunicare asertivă și diminuare conflictului între generații, prin instruirea în cadrul unui program non-formal și consilierea psihologică a 45 bătrâni(bunici) și 45 tineri(nepoți) din raioanele Fălești, Drochia și Glodeni. 

Astfel, vom forma o echipă mobilă ce ar aduce armonie între generații și ar oferi o bătrânețe activă și frumoasă bunicilor alături de nepoți, în raioanele respective. Echipa mobilă va fi constituită din 2 psihologi și un formator în educația non-formală.

În cadrul proiectului vor fi formate 3 grupuri de beneficiari din cele 3 raioane, cu 90 de beneficiari direcți (45 bătrâni/45 copii) care vor fi incluși într-un program ce va contribui la îmbunătățirea relaționării dintre generații, implicarea bătrânilor în viața activă a tinerilor și promovarea comunicării asertive prin activități de educație non-formală și voluntariat.

Succesele programului de remediere și ale proiectului vor fi prezentate în cadrul unui Laborator de bune practici.

Pentru întrebări suplimentare puteți contacta Ana Lipsiuc, coodonatoare de proiect: 079201959

Cel puțin 30 de tineri, fete și băieți, din localitățile raionului Ialoveni, care, la moment, nu sunt încadrați profesional și nu urmează programe educaționale sau de formare vor beneficia de servicii sociale de calitate în cadrul unui proiect implementat de Asociația Obștească Eco-Răzeni, cu suportul Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova.

Prin crearea Centrului de (re)integrare socială a tinerilor cu oportunități reduse din localitățile raionului Ialoveni, AO Eco-Răzeni își propune să faciliteze accesarea, de către tineri, a serviciilor de informare, consiliere, educație extracurriculară, facilitare a accesului pe piaţa muncii, la locuinţă, la servicii medicale şi de educaţie, la servicii de formare, reconversie profesională și de orientare vocaţională. În cadrul proiectului, tinerii vor mai beneficia de activităţi de petrecere a timpului liber, precum și de masă caldă și/sau rece (în funcție de resursele disponibile), în concordanță cu nevoile individuale identificate.

„Inițiativele dezvoltate până acum de AO Eco-Răzeni au creat un impact real în comunitățile din Moldova. Sperăm că și acest proiect va servi drept exemplu de succes pentru alte localități și organizații în materie de contribuție activă la dezvoltarea unei democrații și economii funcționale la nivel local. Tinerii care nu au o ocupație pot fi o resursă valoroasă pentru comunități, deaceea investiția în viitorul lor prin intervenții eficiente este cea mai bună soluție. Fundația, împreună cu partenerii, susține organizațiile să devină piloni în crearea comunităților incluzive și prietenoase persoanelor din grupurile vulnerabile”, a spus, la evenimentul de lansare a proiectului Petru Culeac, director executiv al Fundației Soros Moldova.

Tudor Mancaș, secretar general la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a apreciat drept binevenită inițiativa de creare a Centrului de (re)integrare socială la Răzeni, spunând că doar cu eforturi comune se va reuși reducerea numărului tinerilor dezavantajați, dezvoltarea serviciilor de integrare și facilitarea accesului lor la serviciile de care au nevoie. Reprezentantul Ministerului a reiterat angajamentul Guvernului de a deveni partenerul actorilor societății civile în soluționarea problemelor la care sunt expuși tinerii.

Noul serviciu social va activa în satul Răzeni, oficiul Eco-Răzeni, cu implicarea a 5 specialiști. Anual, circa 50 de fete și băieți aflați în dificultate, cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani din localitățile raionului Ialoveni, vor beneficia de servicii sociale integrate şi facilităţi sporite de incluziune.

Serviciul va fi prestat de către AO Eco-Răzeni în parteneriat cu Consiliul raional Ialoveni și alți actori comunitari. „Aș vrea să cred că relațiile de colaborare fructuoasă cu AO Eco-Răzeni, stabilite de mai bine de 10 ani, vor aduce și de această dată rezultate frumoase sub aspectul implicării și participării tinerilor, inclusiv a celor din categoriile vulnerabile, la dezvoltarea comunităților raionului Ialoveni”, a menționat Mihail Silistraru, președintele raionului Ialoveni.

„Împreună cu partenerii de implementare și autoritățile publice locale și centrale (Primăria Răzeni, Consiliul raional Ialoveni, Ministerul Muncii și Protecției Sociale), ne propunem să contribuim la îmbunătățirea politicilor publice în domeniu, să dezvoltăm servicii sociale care să susțină procesul de învățare și integrare socială a tinerilor din Moldova, astfel ca cei din categoriile cu risc de excluziune să beneficieze de servicii de calitate”, a concluzionat directorul executiv al AO Eco-Răzeni, Sergiu Gurău.

Agenda evenimentului a cuprins și o sesiune participativă – Vocea tinerilor NEET, panel de discuții cu potențiali beneficiari ai proiectului, în cadrul căruia au fost dezbătute teme de interes precum nevoile și dificultățile de angajare a tinerilor, susținerea activităților de lucru cu tinerii, standarde și metode de lucru cu tinerii, instrumente de monitorizare și impactul activităților cu tinerii.

AO Eco-Răzeni este una din cele 11 organizații care au beneficiat de finanțare la runda a doua a Programului de granturi desfășurat în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova și AO Institutum Virtutes Civilis. În total, în cadrul acestui proiect, 39 de organizații ale societății civile de nivel local beneficiază de granturi și de asistență calificată pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare eficiente și incluzive.

Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM) activează pretutindeni în comunități prin membrii săi. Asociația funcționează pe baza principiilor democrației, libertății de asociere, abordare din perspectiva drepturilor omului, integritate, inițiativă și sprijin activ al membrilor săi, responsabilitatea organelor de conducere față de membrii Asociației. Pe parcursul a mai multor luni ABRM a participat în calitate de partener național în cadrul proiectului Growing Active Citizens Hubs, implementat de către Fundația Progress, România. Ideea proiectului coincide cu prioritățile ABRM, cele de a contribui la dezvoltarea bibliotecilor ca și hub-uri de creștere a cetățenilor active.

În cadrul proiectului au participat și alte două biblioteci din Republica Moldova.

Indiferent de specificul tematic pe care l-au ales cei doi parteneri locali, BPR Ungheni și-au axat activitățile pe promovarea egalității de șanse, iar BPR Hâncești sprijină persoanele aflate la evidență la Biroul de Probațiune din localitate, ambii scot în evidență ideea că biblioteca râmâne a fi locul și instituția care crește și educă cetățeni.

Pe perioada proiectului ABRM a găzduit două evenimente pe platforma cărora a avut loc schimb de experiență, dar și diseminarea bunelor practici a bibliotecilor pe segmentul serviciilor pentru persoanele private de libertate, dar și despre acțiunile și activitățile realizate de către bibliotecarii moldoveni pentru a sprijini poporul ucrainean.

Activitatea realizată în data de 22 februarie current Sharing Cafe - Library Services for Inmates a scos în evidență campanii de colectare de carte pentru penitenciarele din Republica Moldova, a prezentat experiența unui educator din penitenciarul din Leova, Moldova care prin entuziasm și încrederea în oameni a reușit să construiască din talpă (aici nu ma refer la insfrastructură, dar la biblioteca drept instituție cu cei trei piloni ai săi: colecții , spații și resurse umane) o bibliotecă pentru persoanele private de libertate. Un eveniment util cu adevărat pentru întreaga comunitate de membrii ABRM.

Data de 24 februarie este o data care a întors lumea cu susul în jos, care a schimbat valorile pe care le împărtășeam și care ne-a făcut pe toți să conștientizăm ce înseamnă pacea și viața. Suntem împliniți astăzi ca și popor că în această perioadă s-a reușit susținerea multor ucrainieni, oameni care fug din calea războiului. Ca și în alte situații de criză, bibliotecarii din Republica Moldova la fel au întreprins mai multe acțiuni pentru a sprijini cât mai mulți oameni veniți.

Evenimentul internațional Sharing Cafe - Welcomeing Refugees to Moldova!, a reunit mai mulți bibliotecari care au împărtășit din activitățile și acțiunile pe care le întreprind pentru a fi alături de poporul ucrainean și alături de bibliotecarii de acolo.

În debutul evenimentului, dna Elena Pintilei, președinta ABRM a comunicat inițiativele desfășurate în sprijinul refugiaților, dar și a împărtășit cu colegii din România, Ucraina și Armenia rezultatele la zi a campaniei naționale #Colorăm_Copilăria, inițiată în parteneriat cu Biblioteca Naţională a Republicii Moldova / National Library of Moldova

Bibliotecile și-au adaptat misiunea în aceste momente fără precedent! Această experiență au comunicat-o Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creanga”, Biblioteca Municipala B.P. Hasdeu, Biblioteca Publică Raională „M.Sadoveanu” Strășeni și Biblioteca Ungheni

Evenimentul a fost moderat de către Dna doctor, Claudia Serbanuta reprezentantă a Fundatiei Progress

Exemplele prezentate sunt doar câteva dintre multitudinea de activități și biblioteci care se implică activ în sprijinul refugiaților ucraineni, fapt pentru care le mulțumim mult și îi apreciem pe fiecare în parte.

Cetățenia activă înseamnă implicare civică, responsabilitate, participare, iar cetățenii activi sunt utilizatori active ai bibliotecilor și ale programelor.

Activitățile menționate s-au desfășurat în cadrul proiectul Growing Active Citizens Hubs,implementat de către Fundația Progress , acordat de E.U. și Trustul Mării Negre pentru Cooperare Regională, proiect al Fondului Marshall German al Statelor Unite.

Opiniile exprimate în această publicație nu reprezintă neapărat cele ale Trustului Black Sea Trust sau ale partenerilor săi