Institutul pentru Inițiative Rurale (iRi) a facilitat o nouă rundă de discuții și schimb de idei despre dezvoltarea rurală în cadrul platformei „Talk Rural Development in Moldova Platform” (Vorbim despre Moldova Rurală).

Discuția în format online a oferit spațiu de dialog și schimb de perspective între instituții și specialiști/practicieni din domeniul dezvoltării rurale din Republica Moldova, România și SUA. În cadrul sesiunii au fost abordate subiecte ce țin de politicile de dezvoltare rurală în aceste țări, precum și exemple practice ce pot fi preluate și adaptate la specificul țării noastre în scopul avansării agendei de dezvoltare rurală în RM.

„Prin aceste discuții ne dorim să reorientăm narativul despre dezvoltarea rurală nu doar în albia dezvoltării agrare, dar și în jurul dezideratului de îmbunătățire a calității vieții oamenilor de la sate si creșterea oportunităților pentru ei. Având în vedere specificul foarte rural al Republicii Moldova, politica de dezvoltare a agriculturii trebuie recalibrată urgent în vederea includerii acestui deziderat.” – Ruslan Stânga, expert politici publice, fondator iRi.

„Este foarte important să dezvoltăm activități non-agricole în zonele rurale. Oamenii din mediul rural își doresc să aibă un serviciu în comunitate, dar pentru aceasta este nevoie de crearea locurilor de muncă prin crearea întreprinderilor mici. La fel, dezvoltarea serviciilor, infrastructurii și diferitor atractivități vor contribui la îmbunătățirea calității vieții oamenilor în sat.” – Galina Petrachi, șef secția politici și programe de dezvoltare rurală, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Republica Moldova.

Gabriela Matei, șef Birou Evaluare SCE, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, a vorbit despre Programul Național de Dezvoltare Rurală în România 2014-2020 și 2021-2022, bazele elaborării, măsurile de informare, resursele financiare, dezvoltarea serviciilor agricole și neagricole, provocări și lecții învățate:

„Programul Național de Dezvoltare Rurală în România are drept obiective restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole, gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice, diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale. Măsura de sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zonele rurale a înregistrat cel mai mare grad de accesare (323,1%).”

„Consider că primul lucrul pe care trebuie să-l facem în zonele rurale este să facem ca comunitățile locale să fie plăcute, agreabile de trăit. Asta înseamnă să avem servicii bune, școli, activități captivante și diverse precum și servicii medicale accesibile. Din experiența mea eu am înțeles că dezvoltarea rurală este un proces de durată. Trebuie de început cu propria persoană, să te dezvolți tu însuți și apoi să dezvolți alți oameni sau cel puțin să îi asiști să fie parte a soluțiilor. Următorul pas ar fi dezvoltarea liderismului, dezvoltarea instituțiilor locale, care împreună duc la dezvoltarea comunitară. Dacă aceste aspecte vor fi bine puse la punct, ele vor contribui nemijlocit la dezvoltarea economică a comunității, dar cel mai important este să nu vă fie frică de eșec.” – Deb Martin, specialist în dezvoltare rurală, Great Lakes Community Action Partnership, Toledo, Ohio, SUA.

Discuția a încurajat o interacțiune facilitată cu întrebări răspunsuri între cei 29 participanți (APL I și II, specialiști în domeniul dezvoltării rurale, reprezentanți ONG, antreprenori, persoane interesate, etc) care a trezit interes de colaborare și schimb de experiență între Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România.

„Exemplele altor state arată că la baza dezvoltării rurale stă spiritul antreprenorial și colaborarea între parteneri. Competiția este un lucru, dar colaborarea între parteneri este cu totul altceva. Comunitățile rurale din Moldova sunt o comoară nevalorificată la maxim: cultural, economic. Așadar, atașarea omului de comunitate poate genera un plus valoare extraordinar”, a concluzionat Ruslan Stânga pe final de eveniment.

Ne bucurăm că astfel de discuții trezesc curiozitatea diferitor factori de interes în scopul avansării domeniului de dezvoltare rurală în Republica Moldova.

iRi continuă seria de discuții pe marginea acestui subiect și următoarea sesiune este preconizată pentru luna aprilie.

Activitatea este parte a proiectului „ReGândește Moldova Rurală”, implementat de Institutul pentru Inițiative Rurale (iRi) și 10 parteneri locali cu sprijinul Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Ajutorul financiar unic, destinat vârstnicilor solitari, persoanelor cu dizabilități, familiilor cu venituri mici și altor categorii defavorizate, este distribuit în toate raioanele țării. Până la data de 23 martie 2022, peste 32.500 de gospodării vulnerabile au primit ajutorul în valoare de 1.000 de lei. În total, 40.000 de gospodării vor beneficia de acest suport financiar, oferit ca răspuns la criza energetică.

Distribuirea suportului către grupurile vulnerabile este posibilă datorită proiectului „Împreună susținem populația vulnerabilă afectată de criza energetică”, finanțat de Uniunea Europeană. Organizația neguvernamentală People in Need Moldova coordonează distribuirea ajutorului financiar, iar întregul proces derulează cu implicarea Guvernului Republicii Moldova, prin intermediul Poștei Moldovei.

Selectarea celor 40.000 de gospodării s-a realizat de către People in Need Moldova, în baza unor criterii clare de vulnerabilitate, aplicate unei liste de peste 420.000 de gospodării, eligibile pentru diverse programe guvernamentale de asistență socială.

Criteriile de vulnerabilitate, determinate pentru a alege gospodăriile, se referă la:

1. Structura familiei: 1 membru (5 puncte), 2 membri (5 puncte), 3 membri (10 puncte), 4 membri (15 puncte), 5 și mai mulți membri (20 de puncte);
2. Persoane cu dizabilități: 1 persoană cu gradul de dizabilitate 3 (10 puncte), 1 persoană cu gradul de dizabilitate 2 (15 puncte), 1 persoană cu gradul de dizabilitate 1 (20 de puncte), 1 persoană cu asistență specială (20 de puncte), 2 sau mai multe persoane cu dizabilități (20 de puncte);
3. Proporția copiilor în familie: familia are 1 copil (10 puncte), familia are 2 copii (15 puncte), familia are 3 și mai mulți copii (20 de puncte);
4. Vârstnici solitari cu venitul mai mic decât venitul minim garantat: nu corespunde criteriului (0 puncte), corespunde criteriului (20 de puncte);
5. Familia nu folosește gaz (din conductă sau îmbuteliat): nu corespunde criteriului (0 puncte), corespunde criteriului (10 puncte);
6. Surse de venit: un salariat (‒5 puncte), doi salariați sau mai mulți (‒10 puncte).

Punctajul maxim ce poate fi obținut de o gospodărie, conform criteriilor, este de 90 de puncte. Astfel, 40.000 de gospodării, care au obținut cel mai mare punctaj, au fost selectate să primească ajutorul financiar unic de 1.000 de lei. În paralel cu acordarea punctajului, People in Need Moldova a făcut o verificare prin telefon a datelor despre 3.000 de gospodării.

Informarea familiilor și gospodăriilor despre faptul că au fost selectate în cadrul proiectului are loc prin scrisori recomandate, expediate la domiciliu. Persoanele vulnerabile, care au primit sau vor primi astfel de scrisori, pot ridica banii, în baza buletinului de identitate, de la cel mai apropiat oficiu poștal, până la data de 31 martie a anului curent. Pentru a răspunde la întrebările persoanelor sau familiilor selectate, People in Need Moldova a deschis linia verde 0800 00009. Apelurile gratuite sunt primite de luni până vineri, în intervalul orelor 09:00 – 17:30.

Echipa proiectului va efectua vizite în teritoriu pentru a discuta cu familiile și persoanele vulnerabile, care au primit sau urmează să primească ajutorul financiar unic. În funcție de necesitățile identificate la fața locului, perioada de oferire a ajutorului financiar ar putea fi prelungită.

Acordarea suportului financiar are loc în limitele proiectului „Împreună susținem populația vulnerabilă afectată de criza energetică”, pe componenta destinată gospodăriilor vulnerabile. Capacitatea proiectului permite oferirea acestui suport doar celor mai vulnerabile gospodării, selectate după ce au obținut punctaj maxim conform criteriilor de vulnerabilitate, deși numărul familiilor sau persoanelor care corespund acestor criterii este mult mai mare.

Proiectul „Împreună susținem populația vulnerabilă afectată de criza energetică” prevede și alte forme de suport: oferirea de materiale pentru încălzire la 6.000 de gospodării, oferirea a circa 20 de granturi pentru prestatorii de servicii sociale și organizațiile societății civile pentru a-și dezvolta capacitatea de a asigura grupurile vulnerabile cu servicii sociale. Totodată, un grant separat a fost oferit unei organizații media, care să verifice corectitudinea distribuirii fondurilor către populația cel mai mult afectată de criza energetică.

Activitățile proiectului se vor finaliza în luna aprilie 2023. Asistența financiară din partea Uniunii Europene a fost alocată prin intermediul Serviciului Instrumente de Politică Externă (FPI).

În 2022, mass-media din Republica Moldova va continua să se confrunte cu probleme devenite deja tradiționale: influența holdingurilor afiliate politic, lipsa resurselor financiare, exodul forței de muncă și penuria de cadre calificate. La fel, presa va trebui să facă față efectelor generate de Covid-19, dar și să continue procesul de adaptare la realitățile provocate de pandemie. Concluziile se regăsesc în studiul  „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) pe 28 februarie.

Potrivit studiului, peisajul competițional va rămâne puternic influențat de holdingurile afiliate politic și va deveni mai evidentă concurența dintre televiziune și online, dar televiziunea își va adjudeca întâietatea în preferințele de consum și, corespunzător, în cifra de afaceri. Presa scrisă, în virtutea creșterii prețului la hârtia de ziar și, eventual, la distribuția publicațiilor periodice, s-ar putea să fie nevoită să-și reducă tirajul și să-și continue fortificarea variantei online.

Piața publicității, cu certitudine, se va confrunta cu rata galopantă a inflației și, drept consecință, cu reducerea cererii de consum. Diminuarea cererii de consum, pe care se bazează economia autohtonă, i-ar putea determina pe furnizorii de publicitate comercială fie să-și restrângă bugetele, fie să-și  reorienteze politicile de difuzare a publicității, inclusiv prin intermediul mass-mediei.

Fiind o noutate pe segmentul de cercetare media în Republica Moldova, studiul  „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe” reprezintă o radiografie complexă a situației mass-media din țara noastră, care oferă date de referință despre domeniul audiovizualului, presa scrisă, cea online și rețelele sociale. Cercetarea definește piața mass-media și prezintă o analiză generală a segmentelor pieței din perspectiva factorilor interni și externi care stimulează sau obstrucționează  dezvoltarea pieței, descrie peisajul competițional (cu accent pe liderii pe piață și tranzacțiile care au schimbat piața în ultimii ani, rating/popularitate, fondatori/beneficiari finali, cifre de audiență,  cifre de afaceri etc.), De asemenea, este analizat potențialul pieței de publicitate (tendințele și ritmul de creștere, factorii de influență asupra pieței, actorii principali pe piață (clienți de publicitate și canalele principale de promovare) și profilul consumatorilor și a preferințele lor, din perspectiva factorilor demografici.

Cercetarea mai arată că, în 2022, pe piața mass-media ar putea exista premise de înaintare pe segmentul de edificare a unor politici publice, conform Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei, în condiții de stabilitate politică, economică și socială pe de o parte, dar și de depășire a crizei pandemice, pe de altă parte.

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea sustenabilității mass-media din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și finanțat de Ambasada SUA în Moldova. Constatările și concluziile enunțate țin de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei SUA în Moldova.

Știați că tehnica de calcul Soroban substituie cel puțin alte zece cursuri de dezvoltare a inteligenței? Copii care frecventează cursurile Genius Academy înregistrează rezultate remarcabile într-un timp foarte scurt. Centrul a fost creat de Dana Amaftioaie, o tânără de 25 de ani, din dorința de a ajuta copii să-și dezvolte abilitățile. În ultimii trei ani, antreprenoarea a reușit să inaugureze șapte centre, dintre care unul peste Prut,  cu suportul și susținerea Uniunii Europene. 

Un copil care învață metoda japoneză Soroban va înțelege simplu și concret cum se formează numerele compuse, își va dezvolta gândirea analitică, rabdarea, concentrarea și perseverența.

Mihai spune că adună și scade cifre cu o viteză mai mare de când frecventează centrul.

„Odată am fost cu tata la magazin și vânzătoarea a calculat greșit, dar eu am spus corect. Tata nici nu a observat”, menționează Mihai. 

Iar Cosmin crede că lecțiile de aritmetică mintală îl vor ajuta să devină un mare geniu.

„Această metodă m-a ajutat sa fiu mai ager, mai creativ și mai atent. Tot ce trebuie sa faci este să exersezi zilnic câte 10 minute și să crezi cu tărie că de la un simplu copil vei ajunge un mare geniu”, declară Cosmin.

Genius Academy combină cele mai eficiente practici de a încuraja copiii să învețe din plăcere, dezvoltându-le  activ abilitățile intelectuale.

„Metodele pe care le aplicăm le îmbogățesc copiilor considerabil memoria, imaginația, concentrarea, atenția și gândirea analitică. Copilul obține ușor rezultate remarcabile, chiar după câteva lecții, iar simpatia pentru matematică crește odată cu încrederea în forțele proprii. Scopul de bază al cursului este de a dezvolta un copil cu abilități contemporane”, spune fondatoarea Genius Academy, Dana Amaftioae.

Calitatea cunoștințelor obținute este garantată nu doar de rezultatele obținute de copii, dar și de încrederea obținută de la organizațiile de top din lume și școlile de profil. Ideea de a deschide o fabrică a inteligenței i-a apărut Danei imediat după finalizarea studiilor. Astfel a apărut primul centru în orașul Drochia.

„Ulterior am deschis câte un centru Genius Academy la Soroca, în satul Talmaza din Ștefan Vodă, la Chișinău (în sectoarele Centru și Ciocana), la Bălți și Dondușeni. Cel mai mare centru se află la Brașov, în România. Urmează să mai inaugurăm un centru în sectorul Buiucani al capitalei”, subliniază fondatoarea.

Dana a reușit să-și dezvolte afacerea pentru că a aplicat la diverse granturi europene.

„Am început cu un buget modest de până la cinci mii euro, dar cu multă dorință și pasiune. Ulterior am obținut un grant de peste 2000 de euro din partea „Fondului Inovațional de Antreprenoriat pentru Tinerii din Drochia și Bălți”. A urmat proiectul Femei în Afaceri, etc..  Încercam să aplic unde vedeam finanțări și, practic, la toate mi s-au deschis ușile. Am prins la curaj. Îmi doream să fac și mai bine, și mai mult”, povestește întreprinzătoarea.

Din dorința de a fi și mai inovativă, Dana este în proces de implementare a unui proiect de digitalizare, finanțat tot de Uniunea Europeană.

„Vrem foarte mult să trecem la un alt nivel în educație. Viața alertă în care trăim ne impune să ne adaptăm în permanență. Ceea ce învățăm la curs trebuie să aplicăm în practică. Trebuie să fim concentrați, atenți, responsabili, punctuali și disciplinați. Disciplina și puterea de concentrare sunt  căile spre succes”, punctează Dana Amaftioaie.

Acest material este produs în cadrul Campaniei „Descoperă Echipa Europa”, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene de către proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.