Devino susținător al portalului
Become a Patron!

Ce lecții poate prelua Republica Moldova din experiența României și Estoniei pe dimensiunea metodelor alternative de exprimare a votului?



Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat cu LID Moldova, Expert-Forum și Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte, au prezentat, marți, 23 februarie 2021, în cadrului unui eveniment public on-line, Studiul „Metode alternative de exprimare a votului: Lecții învățate pentru Republica Moldova din experiența României și Estoniei”.

În cadrul evenimentului, moderat de Iulian Groza, Director Executiv IPRE, autorii studiului au prezentat principalele constatări și recomandări ale publicației. Intervențiile inițiale au fost urmate de o sesiune de dezbateri cu participarea experților din cadrul autorităților publice, partenerilor de dezvoltare, reprezentanților societății civile și mass-media din Republica Moldova.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Dorin Cimil, Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC): „Intenționăm să analizăm cadrul legal, bugetar și economic, privind posibilitatea pilotării în R. Moldova a unor modalități de vot alternativ pentru alegerile locale noi, care sunt stabilite în două localități – Hârtopul Mic, r-ul Cimișlia și Negurenii Vechi, r-ul Ungheni. Acestea vor avea loc pe data de 21 mai 2021. Credem că trebuie să facem acest pas și să mergem cu inițiativa de a implementa câteva modalități alternative de vot. Cadrul legal nu ne interzice acest lucru, doar că trebuie să venim cu un demers în adresa Parlamentului. Sunt convins că prezentarea studiului de astăzi este o analiză care va contribui la promovarea ideii implementării metodelor alternative de vot”.

Elena Prohnițchi, Secretarul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC): „Îmi doresc foarte mult să cred că interesul sporit pentru subiectul votului alternativ să nu se rezume doar la elaborare de studii și analize, discuții, ci să ajungem la o finalitate palpabilă, la un plan de acțiuni concret de implementare și, desigur, de modificare a cadrului legal și normativ electoral necesar pentru aplicarea cu succes a acestor metode. Metodele alternative de vot nu sunt doar despre diasporă, ci sunt și despre alegătorii din țară, care de mai mult timp întâmpină mai multe probleme în exercitarea dreptului la vot. Introducerea inovațiilor niciodată nu a fost un proces ușor, ci e o adevărată provocare. Întotdeauna au existat piedici și temeri din partea politicului. Or, trebuie să înțelegem că am ajuns într-un moment în care orice acțiune îi poate afecta pe toți și de aceea avem nevoie de a depăși aceste temeri”.

Mihai Mogîldea, Lider de echipă, programul Europenizare, IPRE: „Pentru a răspunde eficient provocărilor existente, autoritățile electorale și decidenții politici urmează să examineze posibilitatea introducerii metodelor alternative de exprimare a votului. Acest demers trebuie analizat în contextul asigurării condițiilor optime de exercitare a votului pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de numărul și locul aflării acestora. În rezultatul analizei și concluziilor studiului am formulat o serie de recomandări, cum ar fi: Mărirea perioadei de votare de la o zi la două zile consecutive; creșterea plafonului maxim de buletine per secție de votare de 5000 la 10 000; excluderea mecanismului de înregistrare prealabilă prin cerere scrisă, semnată în grup; Introducerea formulei de calcul privind desemnarea numărului și amplasării secțiilor de votare; Conjugarea eforturilor instituționale și asigurarea condițiilor legale și tehnice pentru introducerea votului alternativ”.

Victor Guzun, Expert în e-guvernare, LID Moldova: „Raportul nostru se referă la două exemple foarte clare – votul prin internet în Estonia și votul prin poștă în România. Ce ține de experiența Estoniei, eu am analizat în 10 puncte cele mai importante aspecte ale votului alternativ. Astfel, dacă analizăm datele statistice cu referire la participarea la votul online, a observat că numărul votanților online a crescut permanent cu valori de aproximativ 4,3% la fiecare scrutin electoral, iar diferența dintre valorile alegerilor europarlamentare din 2014 și 2019 este de 14,4%, un record absolut. Aria geografică a votanților online a crescut și ea permanent, de la 51 de state din care cetățenii cu drept de vot au votat online în 2007, la 143 de state la alegerile parlamentare din 2019. Astfel, votul prin internet devine treptat mijlocul preferat de sufragiu electoral în Estonia, surclasând celelalte metode de vot existente”.

Septimius Pârvu, Expert în procese electorale, Expert-Forum: „La prima vedere, votul prin corespondență poate părea o metodă facilă, care să fie introdusă într-un termen scurt. În realitate, experiența din România ne-a arătat că a fost nevoie de trei runde de alegeri pentru a ajunge la o formă acceptabilă a legislației și implementării, cu mențiunea că mai pot fi aduse îmbunătățiri procesului. Cea mai recentă experiență̆, în care s-a iscat un scandal în jurul faptului că aproape 45% dintre plicurile exterioare nu s-au întors în România, a arătat că este nevoie de o analiză comprehensivă pentru a vedea cauzele, care pot fi diverse, mai ales într-un an cu pandemie, în care transportul aerian a fost semnificativ limitat. Lipsa unor date precise despre cauzele acestei situații poate conduce la comentarii și acuzații politice populiste, care să pericliteze impresia publică despre integritatea votului prin corespondență, fără ca aceasta să existe în realitate”.

Igor Munteanu, Deputat, Parlamentul Republicii Moldova: „Înțelegerile noastre în Parlament, acea coaliție virtuală care și-ar dori să voteze actualizarea cadrului legal în vederea implementării votului alternativ, rămâne valabilă. Suntem deschiși și am dori ca imediat după acest eveniment să avem ce discuta într-un format mai larg, care să includă și furnizorii de soluții tehnice. Noi am convenit asupra creării unor grupuri de lucruri, astfel încât fiecare din cei interesați să poată contribui pe dimensiune amendamentelor la Codul Electoral, pe dimensiunea prototipului de care avem nevoie pentru a-l testa. De asemenea, important este ultimul grup de lucru care ar putea să asigure cetățeanul că această revizuire a cadrului legal în direcția votului alternativ este acceptabilă în R. Moldovași poate să aibă și resursele și soluțiile necesare pentru ca în următorul scrutin electoral,eventual, să avem această avansare”.

Galina Sajin, Deputat, Parlamentul Republicii Moldova: „Personal mă concentrez asupra votului prin corespondență, ceea ce nu înseamnă că nu sunt deschisă votului prin internet. De ce prin corespondență? De aceea că, costurile și cheltuielile ar crește în mod treptat și am impresia, cu toate că nu am o analiză, că votul prin internet ar costa mai mult. Pentru votul prin internet am avea nevoie de un studiu tehnic mai detaliat, ca să convingem toate părțile care spun că nu suntem gata. Ce ține de votul prin corespondeță, noi lucrăm de ceva timp și ferma mea poziție este că avem nevoie doar de voință politică, iar noi trebuie să punem începuturile acestui proces”.

Iurie Ciocan, Ex-președinte al CEC: „Este important deja să trecem la partea de implementare, să mergem cu partea practică, pentru că deja volumul de parte teoretică or de analiză s-a acumulat. Noi cunoaștem foarte bine nu doar cum este în Estonia, ci și în Austria, și putem să ne mișcăm înainte și să testăm una, două, mecanisme. Trebuie să testăm votul prin poștă, să vedem cum merge și cu efortul societății civile, iar ulterior și cu suportul organului legislativ, să ajustăm toate elementele lipsă și să aplicăm cu putere juridică aceste testări”. 

Pentru mai multe detalii, accesați Studiul disponibil aici sau vizionați aici în reluare evenimentul de prezentare a publicației.

Studiul a fost elaborat în cadrul proiectului „Metode alternative de vot”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) și Expert-Forum (EFOR România), cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în raport aparțin autorilor.


Contribuie la continuarea proiectului CIVIC.MD. Devino susținător, donează aici.
Become a Patron!

Susținătorii Portalului:

Ada Dulman | Constantin Curca | Marina Grosu | AO Principii Sanatoase | Vasile Vasiliev | Liliana Samcov | Elena Spinu | Anastasia Vrancean | Olga Melnic | Maria Barbalat | Georgiana Finaru | Irina Cojocaru | Aliona Turcan