Pentru a combate evaziunea fiscală este necesar de implementat un instrument eficient de raportare a vânzărilor cu amănuntul

Emiterea bonurilor fiscale este partea vizibilă pentru consumatori în exercițiul de aplicare a disciplinei fiscale. Cu toate acestea, în prezent, bonurile fiscale nu sunt emise în mod automat de comercianți, iar aparatele de casă cu memorie fiscală sunt supuse riscurilor multiple de denaturare a datelor, fapt care reduce volumul impozitelor pe care agenții economici le achită în contul bugetului de stat. Acestea sunt unele din principalele riscuri identificate în cadrul unei notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care vine cu recomandări privind reducerea riscurilor de evaziune fiscală în vânzările cu amănuntul.

Potrivit autorului documentului, Iulian Rusu, moderator de politici IPRE, potențialul plăților prin intermediul cardurilor bancare, cu utilizarea POS terminalelor, care a atins o valoare de 7 mlrd. MDL în anul 2018 nu este utilizat suficient pentru a exclude plățile în numerar, iar serviciul Fiscal de Stat nu poate monitoriza eficient modul de înregistrare a vânzărilor.

În ultimii zece ani, frecvența de utilizare a cardurilor bancare emise de băncile din Republica Moldova pe teritoriul țării a crescut de aproape 30 ori, ajungând către finele anului 2018 la 23,4 milioane de tranzacții comparativ cu 825 mii în anul 2009. Au crescut și valorile tranzacționate, fiind de aproape 25 ori mai mari în anul 2018, ajungând la o valoare de peste 7 miliarde lei, comparativ cu 286 milioane lei în anul 2009 . Aceste date denotă faptul că tranzacțiile cu carduri bancare sunt în continuă creștere. Pentru o mai bună aplicare a disciplinei fiscale potențialul acestor tranzacții poate fi utilizat pentru creșterea veniturilor la bugetul național și bugetele locale.

Potrivit autorului notei analitice, regimul fiscal a fost supus unor schimbări în anul 2018, care au urmărit inclusiv scopul de a reduce din sarcina fiscală și a contribui la creșteri de venituri la bugetul național și bugetele locale. În același timp, nivelul veniturilor fiscale, deși a înregistrat unele creșteri în ultima perioada, sunt insuficiente pentru a putea acoperi costurile tot mai mari, generate de reforma sistemului de salarizare în sectorul bugetar, dar și de costurile ridicate din investițiile aprobate de Legea bugetului pentru anul 2019. Mai mult, datele prezentate de Ministerul Finanțelor din ultimele luni arată că datoria internă a crescut considerabil, în special datorită împrumuturilor pe termen scurt contractate de Guvern pentru a acoperi deficitul bugetar.

„Astfel, comparativ cu luna ianuarie 2019 către finele lunii martie au fost emise valori mobilare de stat în sumă de 362,7 mln. MDL, iar datoria publică internă a atins 23,457 mlrd. MDL. Prin comparație, în aceeași perioadă a anului trecut datoria publică internă era de 22,826 mlrd. MDL, sau cu 630 milioane MDL mai mică decât la finele lunii martie 2019. Pe de altă parte, deficitul bugetar stabilit pentru anul 2019 în baza Legii bugetului este de 5,538 mlrd. MDL, comparativ cu 5,062 mlrd. MDL stabilit în anul 2018, după modificările operate în Legea bugetului pentru anul 2018”, susține Iulian Rusu.

În contextul tranzacțiilor cu consumatorii finali, există două riscuri majore de fraudă fiscală:

1. Neeliberarea bonurilor fiscale de către comercianți. Aceasta nu permite înregistrarea tranzacțiilor în aparatele de casă, indiferent de modul de achitare de consumatorii finali - în numerar sau cu cardul bancar;
2. Modificarea datelor din memoria fiscală a aparatelor de casă, chiar dacă bonurile fiscale au fost emise.

Aceste riscuri generează pierderi importante la bugetul de stat prin necontabilizarea TVA, și indirect la bugetele locale, prin raportări de venituri mai mici. Mai mult se reduc încasările la poziția impozitul pe venit. Alte consecințe secundare ale acestor riscuri sunt utilizarea numerarului disponibil din încasări nedeclarate în rezultatul vânzărilor pentru a achita salarii în plic și a  efectua achiziții de materie primă în numerar. Aceasta perpetuează viciile lipsei de evidență fiscală și mențin economia nedeclarată și astfel neimpozitată.

În acest context, IPRE vine cu următoarele recomandări, care au drept scop reducerea riscurilor evaziunii fiscale:

1. Completarea Legii nr. 105/2003 privind protecția consumatorului cu:

(a) prevederi care asigură dreptul de a refuza achitarea pentru bunuri/servicii/lucrări în cazul neeliberării bonului fiscal pentru toate tipurile de tranzacții, nu doar pentru cele ce țin de serviciile de transport in regim de taxi,

(b) includerea obligației de informare în loc vizibil și clar a consumatorilor cu privire la acest drept;

2. Extinderea obligației de dotare cu POS terminale pentru comercianți dincolo de condițiile specificate la moment de Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.
3. Implementarea Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea Electronică a Vânzărilor” și schimbarea graduală a aparatelor de casă cu memorie fiscală pentru a corespunde cerințelor noului sistem informațional. Aceasta va permite emiterea bonurilor fiscale electronice și va integra într-un document electronic confirmarea achitării prin POS terminal cu bonul fiscal.
4. Creșterea nivelului de conștientizare a cetățenilor privind necesitatea solicitării bonurilor fiscale, inițial în forma imprimată, iar ulterior, odată ce sunt implementate cerințele tehnice față de aparatele de casă cu memorie fiscală și lansarea SIAMEV, și în formă electronică. Aceste măsuri ar putea include și avantaje de ordin fiscal, precum deduceri din venitul anual declarat a unui procent din suma totală a bonurilor fiscale colectate și prezentate Serviciului Fiscal de Stat.

Pentru mai multe detalii consultați documentul aici.

Menționăm că analiza a fost elaborată  în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.