Georgia/Federaţia Rusă: Impactul războiului, un an de la izbucnirea acestuia

ai_logoUn an după războiul dintre Georgia şi Federaţia Rusă, mii de civili rămîn în continuare departe de casele lor, cu puţine şanse de a se întoarce în viitorul apropiat. Aceştia, împreună cu mulţi dintre cei care au reuşit totuşi să se întoarcă, se confruntă cu perspectiva unui viitor incert, a declarat Amnesty International într-un raport publicat astăzi.

”Sute de mii de persoane trebuie să se confrunte cu o nouă realitate, generată de conflict, iar autorităţilor le revine responsabilitatea de a asigura ca adaptarea să fie cît mai uşoară. Şi tot responsabilitatea autorităţilor este să facă dreptate şi să despăgubească victimele conflictului”, a declarat Nicola Duckworth, Directorul Programului pentru Europa şi Asia Centrală Amnesty International.

”Autorităţile tuturor părţilor implicate în conflict au obligaţia de a garanta întoarcerea în siguranţă, fără discriminare, a oamenilor strămutaţi şi să ofere posibilitatea ca aceştia să devină stăpînii propriului destin.”

Aproximativ 192,000 de persoane au fost dislocate în timpul desfăşurării războiului, care a izbucnit în noaptea din 7 spre 8 august 2008. Din cele 38.500 de persoane care au părăsit Osetia de Sud pentru a se refugia în Federaţia Rusă, conform unor estimări prealabile, doar 4,000 nu au reuşit să se întoarcă. De asemenea, 30,000 din circa 138.000 de etnici georgieni dislocaţi din cauza conflictului, nu se pot întoarce la casele lor. Din restul, aproximativ 18,500 de etnici georgieni, care au părăsit Osetia de Sud şi districtul Akhalgori, pot fi consideraţi refugiaţi pe termen lung.

Majoritatea dintre persoanele dislocate au beneficiat de adăposturi şi despăgubiri. Optsprezece mii de persoane, la momentul de faţă, trăiesc în 36 spaţii locative noi în zonele rurale şi urbane, dotate cu mobilier şi obiecte de primă necesitate. Potrivit celor spuse reprezentanţilor Amnesty International, cele mai importante probleme cu care se confruntă rămîn unele din locuinţele noi ce sunt amplasate în zone izolate. Acest fapt limitează acesul la spitale şi şcoli, iar cel mai important, la locuri de muncă, făcîndu-i să fie dependenţi de ajutorul umanitar.

Raportul Amnesty International întitulat “Civilii în urma războiului: Un an după conflictul ruso-georgian” analizează în detaliu problemele cu care se confruntă refugiaţii, care încearcă să-şi reconstruiască vieţile şi, mai ales, situaţia precară şi de nesiguranţă în care se află aceştia, în timp ce nimeni nu a fost tras la răspundere pentru numeroasele încălcări ce cad sub incidenţa dreptului internaţional, care au avut loc în timpul desfăşurării conflictului.

O mare provocare rămîne a fi securitatea în regiunea de conflict, unde cîteva regiuni au rămas depopulate. Mai mult decît atît, mulţi dintre etnicii georgienii care s-au reîntors în regiunile din apropierea Osetiei de Sud nu mai au acces la propriile terenuri agricole şi livezi, deoarece acestea acum sunt amplasate pe teritoriul aflat sub jurisdicţia autorităţilor “de facto” ale Osetiei de Sud, sau deoarece teritoriile regiunii respective nu a fost asanate de materiile explozive.

Lipsa unei linii de demarcare exacte între teritoriul Georgiei şi a Osetiei de Sud, stabilită după încetarea ostilităţilor, continuă să fie o cauză a insecurităţii.

Situaţia este agravată şi de faptul că, imediat după închiderea misiunilor de monitorizare ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi ONU, nu este posibilă desfăşurarea unei misiuni de cercetare a comunităţii internaţionale, în timp ce unica echipă de observatori autorizaţi, cea a misiunii de monitorizare a UE, are acces interzis în regiunile aflate sub controlul autorităţilor “de facto” din Osetia de Sud (şi în altă regiune separatistă georgiană – Abhazia).

“Autorităţile părţilor implicate în conflict trebuie să garanteze, fără discriminare, siguranţa tuturor persoanelor din zonele afectate de conflict, precum şi a celor care au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele, dar care acum îşi doresc să se întoarcă. Preocupările de ordin politic nu trebuie să împiedice părţile implicate în conflict să-şi îndeplinească obligaţiile, asumate în cadrul dreptului internaţional, de a asigura respectarea drepturilor persoanelor aflate sub jurisdicţia lor”, a declarat Nicola Duckworth.

În urma misiunilor de cercetare, realizate de către Amnesty International imediat după încetarea conflictului, au fost descoperite dovezi semnificative a faptului că în timpul ostilităţilor militare şi după acestea, au fost comise crime de război şi posibil chiar crime împotriva umanităţii. Forţele armate georgiene, se pare, nu au întreprins nici o măsură corespunzătoare pentru a asigura protecţia populaţiei civile, mulţi dintre care au fost ucişi în timpul asaltului asupra oraşului Tskhinvali, în noaptea din 7 spre 8 august 2008. Potrivit informaţiilor raportate, miliţiile Osetiei de Sud au jefuit şi distrus locuinţele şi proprietăţile civile în cîteva sate din Osetia de Sud, populate majoritar de etnici georgieni. De asemenea, în aceste rapoarte este menţionat faptul că forţele ruse nu au reuşit să întreprindă nici o măsură adecvată pentru a preveni asemenea acţiuni. Atacurile organizate de forţele aeriene şi artileria rusă au lovit regiunile rurale şi urbane, iar unele atacuri au fost fie la întîmplare sau direct ţintite asupra populaţiei civile. Atît armata georgiană, cît şi cea rusă au folosit bombe cu fragmentaţie.

”Trebuie de menţionat faptul că, nimeni nu a fost tras la răspundere, nici autorităţile Federaţiei Ruse şi nici cele din Georgia, nu au încercat să stabilească cine este responsabil pentru încălcările flagrante ale dreptului internaţional sau naţional, care au fost comise în timpul conflictului şi în perioada post-conflict”, a declarat Nicola Duckworth.

”Nu există şansa unei reconcilieri, nu există şansa unei păci durabile, dacă nu se cunoaşte adevărul şi dacă nu sunt găsiţi vinovaţii”.

Amnesty International face apel către părţile implicate în conflict de a întreprinde măsurile necesare pentru a asigura realizarea unor cercetări prompte, independente, minuţioase şi imparţiale referitor la declaraţiile precum că forţele lor armate au comis crime pe parcursul desfăşurării conflictului, ce cad sub incidenţa dreptului internaţional, inclusiv crime de război. În cazul în care există dovezi suficiente, părţile trebuie să asigure faptul că orice persoană responsabilă şi suspectată de comiterea crimelor ce cad sub incidenţa dreptului internaţional să fie trasă la răspundere, într-un proces de judecată echitabil, care corespunde standardelor internaţionale.

Informaţii suplimentare găsiţi în rapoartele în limba engleză:

Civilians in the line of fire: the Georgia-Russia conflict;

Civilians in the aftermath of War: The Georgia – Russia conflict one year on.

Rezumate ale rapoartelor în limba rusă:

Мирные жители на линии огня: грузино-российский конфликт;

Мирные жители и последствия войны: грузино-российский конфликт год спустя.