IDIS "Viitorul": Vulnerabilitatile elitelor politice fata de Rasarit impiedica tranzitia democratica

„Acest studiu are meritul de a deschide o discutie publica sincera si profunda asupra tipului de reactii si stimulenti externi pentru nevoile de democratizare specifice ale Moldovei. Autorul puncteaza asupra unor chestiuni care descriu vulnerabilitatile statului RM, la nivel de elite, structuri, instrumente operationale, aducand in ajutorul afirmatiilor sale argumente care merita toata atentia", a subliniat directorul Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul".

Autorul studiului sustine ca elitele autoritare sunt mai vulnerabile la influenta externa, decat elitele democratice: „Moldova simte mai puternic influenta valului autoritar, in acest moment, ca urmare a pierderii unor indicatori esentiali pentru procesul intern de democratizare: justitie independenta, presa libera, proces decizional transparent si predictibil, opozitie protejata prin legi speciale". Situatia de criza politica este explicata atat de recidivele vechiului sistem sovietic, cat si de caracterul relativ izolat al tarii fata de procesul integrationist european. Aceste doua tendinte explica caracterul vulnerabilitatilor specifice ale RM fata de Rusia, conditionate si de insecuritatea resimtita la nivel individual si national, explica Minzarari.

Marile probleme ale tranzitiei specifice RM sunt definite de autor prin referinta la „memoria istorica": „Colectivizarea fortata a insemnat de fapt inhibarea initiativei private, ceea ce explica gradul scazut de activism si de participare politica. Un alt rudiment este supunerea oarba fata de autoritati, care se traduce in nihilismul juridic si evitarea instantelor de justitie, atunci cand drepturile individuale urmeaza a fi aparate. Sentimentul de injustitie genereaza anomie, cetatenii fiind siliti sa se distanteze de viata politica."

Între timp, politica rusa a cunoscut importante evolutii in spatiul CSI. Rusia recurge tot mai des la instrumente tot mai categorice, concomitent cu altele mai subtile, in relatia sa cu R. Moldova, unele dintre acestea fiind concepute ca adevarate „agresiuni nedeclarate, sau agresiuni non-militare", constata Minzarari: „Nefiind reglementate de dreptul international, agresiunile indirecte genereaza pericole de proportii mai mari decat cele conventionale, militare. Aceste instrumente sunt identice cu anumite strategii folosite de URSS in perioada razboiului rece. Vom mentiona in numarul agresiunilor non-militare: subversiunea politica, efectuata prin destabilizarea institutiilor politice in stat si controlarea lor; exploatarea divergentelor de ordin etnic, religios si cultural. Adeseori, Rusia apeleaza si la instrumente de dislocare economica, prin presiuni comerciale sau tarifare, cu scopul de a acapara controlul asupra unor segmente strategice ale economiei statelor vizate si exploatarea vulnerabilitatilor lor energetice specifice."

Autorul afirma ca anumite elite politice ale RM sunt tentate sa-si promoveze interesele personale si de grup, in detrimentul responsabilitatilor fata de populatia pe care ar trebui s-o reprezinte: „Iata de ce modelul estic de guvernare autoritara este atractiv. Or, acceptarea normelor liberal-democratice ar presupune din start existenta unei justitii independente, care sa taxeze abuzurile de competenta." În consecinta, statul va asemana tot mai mult cu chipul celui care este controlat cel mai mult de catre factorul extern. Tinand cont de faptul ca influenta estica a sporit in ultimii ani de guvernare, R. Moldova a alunecat spre un model mai autoritar de guvernare. Democratizarea poate fi totusi atinsa in RM printr-o mobilizare mai eficienta a partenerilor occidentali, este de parere Minzarari.

Tot Minzarari afirma ca, „din anumite motive, politice sau economice, UE a ezitat sa-si asume roluri mai active pana in acest moment, fiind mai mult interesat in calmarea Moscovei, decat in confruntarea sa, care, de fapt, este absolut inevitabila. Prin ricoseu, insa, Rusia percepe aceste miscari ca pe „cedari" obiective, sau concesii pe care le poate smulge elitelor UE, folosindu-se de anumite parghii de presiune sensibile pentru Bruxelles (resursele energetice livrate consumatorilor europeni), actionand de parca ar discuta cu un oponent slab, cu vulnerabilitati vadite, pe care Rusia le poate usor exploata".

Studiul „Politica externa a Federatiei Ruse ca obstacol al dezvoltarii democratice in spatiul post-sovietic" contine recomandari de redresare a problemelor tranzitiei democratice. Se impune necesitatea studierii temeinice a tehnologiilor non-militare folosite de Rusia pentru acapararea controlului politic asupra Moldovei si a altor state CSI. Deoarece conducerea Moldovei nu este capabila sa reziste presiunilor externe ale Kremlinului, unica posibilitate de a nu permite transformarea intr-un „satelit clasic" al Rusiei este ca Occidentul sa se implice mai activ, prin contracararea permanenta a politicilor rusesti de influenta.

#  #  #

IDIS „Viitorul" reprezinta o institutie de cercetare, instruire si initiativa publica, care activeaza pe o serie de domenii legate de: analiza economica, guvernare, cercetare politica, planificare strategica si management al cunostintelor.  IDIS activeaza in calitate de platforma comuna care reuneste tineri intelectuali, preocupati de succesul tranzitiei spre economia de piata si societatea deschisa in Republica Moldova. Pentru a afla mai multe despre activitatea IDIS „Viitorul", accesati: www.viitorul.org

Pentru mai multe informatii, contactati: Coordonatorul relatii publice al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul", Laura Bohantov, tel: 221844, GSM: 069918296, e-mail laura.bohantov@viitorul.org