În Republica Moldova există instrucţiuni metodice speciale, care diferenţiază standardele de contabilitate ale organizaţiilor necomerciale (ONC) de cele ale agenţilor economici. Contactată de IPN, auditorul Tatiana Prisăcar, care face parte din grupurile de lucru pentru elaborarea standardelor naţionale de contabilitate şi a indicaţiilor metodice privind particularităţile contabilităţii ONC, a declarat că acesta este un pas înainte, deoarece, conform Legii contabilităţii, anume datele contabile  servesc drept bază pentru întocmirea declaraţiilor fiscale. Până la elaborarea şi aprobarea indicaţiilor metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale, această bază contabilă nu exista. Din acest motiv unele organizaţii necomerciale se confruntau cu probleme ale impozitării veniturilor din activităţile prestate.

Unele organizaţii declară şi astăzi că se confruntă cu probleme la impozitarea veniturilor din activităţile prestate. Tatiana Prisăcar spune că aceasta se întâmplă doar cu acele organizaţii necomerciale care generează venituri din activităţi ce nu reies direct din scopurile statutare ale organizaţiei şi nu sunt specificate expres în Codul Fiscal ca fiind neimpozabile. La elaborarea indicaţiilor metodice pentru ONC s-a ţinut cont de normele Codului Civil şi de legislaţia care reglementează crearea şi activitatea organizaţiilor necomerciale. Prin aceste legi se conturează lista foarte clară a activităţilor şi surselor de finanţare, la care au dreptul organizaţiile. La rândul lor, instrucţiunile metodice contabile reglementează modul de contabilizare a tipurilor de finanţări şi venituri care pot avea loc în cadrul ONC .

Auditorul a subliniat că în cazul în care organizaţia necomercială va desfăşura numai activităţi statutare, inclusiv economice, care rezultă direct din scopurile statutare, atunci nu ar trebui sa apară careva probleme în legătură cu impozitarea acestora. E nevoie însă să se respecte toate condiţiile din Codul Fiscal – înregistrarea în calitate de organizaţie necomercială scutită de plata impozitului pe venit şi îndreptarea tuturor venitorilor exclusiv pentru realizarea măsurilor direct legate cu obiectivele statutare.

În Republica Moldova reglementarea contabilităţii este separată de cea fiscală. Urmează să fie operate modificări în Codul Fiscal şi în Codul Civil pentru extinderea şi denumirea concretă a tipurilor de venituri care pot fi generate în cadrul activităţii ONC şi care organizaţii pot fi scutite de impozit în condiţiile stabilite. Totodată urmează să fie operate modificări în Codul Fiscal, care ar extinde tipul livrărilor neimpozabile cu TVA pentru ONC.

Scutiri în baza rezultatelor

Tatiana Prisăcar a spus că la elaborarea instrucţiunilor metodice speciale pentru ONC s-a ţinut cont – şi la structură, şi la conţinut – de bunele practici din alte ţări. Documentul „Indicaţii metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale” a fost aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor în 2010. Documentul face diferenţa dintre standardele de contabilitate pentru agenţii economici şi ONC care efectuează o activitate economică. O serie de modificări aduse Codului Fiscal specifică faptul că nu doar organizaţiile de utilitate publică sunt scutite de achitarea impozitelor.

„Această condiţie a fost exclusă din Codul Fiscal, dar dispun de informaţii, conform cărora multe din ONC s-au revoltat pentru acest fapt. Deoarece consideră că o organizaţie necomercială, utilitatea publică a căreia nu s-a confirmat, nu poate sa beneficieze de aceleaşi privilegii, inclusiv fiscale, ca şi organizaţiile care şi-au confirmat acest statut. Şi aici eu sunt de aceeaşi părere”, a spus specialistul. Tatiana Prisăcar a mai spus că privilegiile pe care le pot obţine ONC există în practica internaţională şi reies din esenţa şi scopul creării ONC. Facilităţile  trebuie să fie confirmate prin activităţi şi fapte concrete. Altceva ţine de lărgirea spectrului acestor facilităţi, precum şi de înlăturarea diverselor piedici subiective la obţinerea lor. Acestea sunt şi de nivel birocratic, şi de aplicare a practicilor.  Practicile din afară arată că o organizaţie necomercială care este inclusă pe lista organizaţiilor credibile de bună voinţă nu se supune în permanenţă suspiciunilor şi numeroaselor controale de orice tip.

„Personal am participat la multiple discuţii cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi ai Serviciului Fiscal Principal de Stat, atât vizavi de reformularea art. 52 din Codul Fiscal, deoarece conţinea multe din fostele cerinţe, care puteau fi interpretate diferit, după plac sau corespunzător nivelului de competenţă a controlorului fiscal. De asemenea, au fost excluse prevederi care din start nu puteau fi respectate şi care intrau în contradicţie cu normele altor acte legislative”, a specificat Tatiana Prisăcar.

O altă modificare operată a fost excluderea completă a articolului 53 din Codul Fiscal cu privire la „Businessul auxiliar al organizaţiilor necomerciale”. Aceasta conţinea prevederi neclare, netransparente, interpretabile şi care intrau în contradicţie cu concepţia de susţinere a activităţii ONC din partea statului. Conform acelui articol, indiferent dacă ONC utiliza, conform scopurilor statutare, veniturile pe care Codul Fiscal le trata ca surse comerciale de venituri, acestea oricum erau supuse impozitării. În prezent ONC care respectă legislaţia în ceea ce priveşte utilizarea surselor de finanţare strict în scopuri statutare beneficiază de scutirea de plata impozitului pe venit, fără necesitatea prezentării Certificatului de utilitate publică, dar numai după ce depun o cerere de înregistrare la serviciul fiscal în calitate de beneficiar al scutirii de impozitul pe venit.

Practici de studiat, practici de preluat

Tatiana Prisăcar a spus că ONC pot desfăşura activitate economică, doar că în prezent aceasta este redusă la scopurile statutare ale organizaţiei. De exemplu, dacă o organizaţie necomercială care are drept scop statutar să susţină şi să promoveze libertatea de exprimare a jurnaliştilor, poate organiza traininguri contra plată cu reprezentanţii acestui sector sau să elaboreze studii contra-plată pe această tematică. În acest caz activitatea economică reiese din sarcinile organizaţiei şi este relevantă scopurilor statutare. Veniturile obţinute în urma acestei activităţi se tratează în scopul impozitării analogic mijloacelor financiare alocate de diverşi donatori şi nu se impozitează. Dar există o condiţie: toate aceste venituri să fie îndreptate strict pentru realizarea scopurilor statutare, inclusiv, să nu fie însuşite personal de către fondatorii, colaboratori sau membrii organizaţiei. Anume acest criteriu este luat drept bază şi se va verifica riguros.

„Utilizând practicile internaţionale, scutirea de la TVA ar putea fi făcută în baza evaluării ponderii utilităţii publice a activităţilor ONC asupra societăţii – ce fel de servicii prestează şi care este beneficiul adus în comparaţie cu facilităţile de care ar beneficia aceste organizaţii, fiind acordate din partea statului. În baza avantajelor pe care le aduce organizaţiile necomerciale trebuie determinate şi beneficiile (facilităţile fiscale, alte privilegii acordate de stat şi de către organele publice locale) pe care le vor putea avea organizaţiile”, a menţionat Tatiana Prisăcar.

În cazul în care activitatea economică nu este relevantă scopului creării organizaţiei, de exemplu, ONC procură şi vinde o oarecare marfă alimentară, deschide un punct de vânzare, ceea ce nu are nimic comun cu sarcinile şi activităţile statutare –  în acest caz veniturile provenite în urma acestei activităţi comerciale se vor separa în contabilitate de alte venituri statutare şi se vor impozita (aşa este situaţia reglementată în condiţii legale prezente). În acest segment sunt multe oportunităţi, care merită să fie discutate mai activ, deoarece şi practica internaţională oferă destul de multe opţiuni, fixate în legislaţia respectivă, care ar putea fi examinate şi cele potrivite (sau opţiuni combinate) pentru realitatea din ţara noastră să fie selectate pentru implementare şi aplicare.

De exemplu, în unele ţări nu se pun restricţii tipului de activitate, inclusiv economică, în urma căreia se obţine venit. Există doar restricţii la utilizarea totală şi predestinată a acestor venituri în scopuri statutare. În alte ţări, se pune restricţie pentru cuantumul activităţii comerciale economice, în volumul total al activităţilor ONC, care nu au nimic în comun cu obiectivele statutare. Dacă veniturile comerciale sau provenite din activităţi nelegate de scopurile statutare  ale ONC au depăşit cota stabilită de legislaţie pentru o perioadă de gestiune, atunci organizaţia este obligată să se înregistreze ca o societate comercială. Practicile internaţionale trebuie studiate şi discutate cu reprezentanţii societăţii civile, experţi şi profesionişti. E nevoie să fie excluse ambiţiile şi interesele pentru avantaje personale, a mai spus Tatiana Prisăcar.

Rezultatul dorit privind TVA se poate atinge prin conlucrare

Tatiana Prisăcar a menţionat că în Republica Moldova există multe întrebări legate de impunerea TVA a ONC. Aceste aspecte merită a fi discutate cu implicarea experţilor competenţi. Trebuie să existe o colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Inspectoratul Fiscal de Stat. Cu certitudine, trebuie să fie discuţii şi la nivelul comisiilor parlamentare respective. Numai atunci se va ajunge la un rezultat dorit de reprezentanţii comunităţii civile, pe de o parte, dar şi echitabil, gândit, raţional, argumentat, pe de altă parte. Scutirea de TVA a ONC nu trebuie să fie bazată pe populism, dar pe rezultatele unei munci colective.

Auditorul a specificat că şi în domeniul facilităţilor fiscale există practici internaţionale bune de urmat. „Personal am participat la elaborarea multor studii în care am şi explicat situaţia existentă şi am adus exemple de aplicare a TVA în alte state, inclusiv şi propuneri de implementat în Moldova. Dar, cu părere de rău, aceste studii stau acum pe rafturi, fără a fi asigurată o continuitate de examinare şi utilizare practică a acestora”, a adăugat Tatiana Prisăcar.

Tatiana Prisăcar a notat că atât timp cât există dispoziţii legale în Codul Fiscal referitor la TVA, ONC care nu au posibilitatea să implementeze proiectele tehnice sau finanţate din fonduri europene nu vor avea alte opţiuni decât să se conformeze cerinţelor Codului Fiscal şi să fie impozitate pe baze generale. Tatiana Prisăcar a adăugat că sunt necesare propuneri concrete de introducere a modificărilor în Codul Fiscal aferente impozitării cu TVA a ONC şi acesta să fie făcut pe baza exemplelor, argumentelor. Este nevoie de convins reprezentanţii puterii şi organele abilitate să meargă pe acestă cale.

Alina Marin, IPN

Sursa: http://www.ipn.md/ro/societate-civila/55601


Ajută-ne să distribuim acest articol: