Știri sociale

A aparut Ghidul Bunelor Practici ale Autoritatilor Publice Locale. Publicatia ilustreaza peste 80 de bune practici ale localitatilor din Republica Moldova, aplicate cu succes pe parcursul ultimilor doi ani. Ghidul este o componenta a Programului Bunelor Practici ale Autoritatilor Publice Locale, implementat de catre Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul", in parteneriat cu Ministerul Administratiei Publice Locale si finantat de catre Consiliul Europei.

„Prin elaborarea Ghidului, ne-am propus sa transmitem aceste experiente de succes, care sunt usor de transpus si in alte comunitati, angajate in solutionarea unor probleme similare. O buna practica, pe langa implicarea cetatenilor, formarea unei culturi comunitare participative, mai inseamna rezultate mari cu implicarea unor costuri cat mai mici, dezvoltarea unor modele de succes, care sunt valabile si pentru alte primarii.", accentueaza coordonatorul de programe al IDIS „Viitorul", Olesea Cruc.  

Ghidul Bunelor Practici ale Autoritatilor Publice Locale a fost elaborat dupa metodologia Centrului de Expertiza in Guvernarea Locala al Consiliului Europei. Publicatia a ajuns deja la a doua editie si este distribuita gratuit de catre IDIS „Viitorul" autoritatilor publice locale si centrale, precum si centrelor de resurse din tara. Ghidul cuprinde un spectru larg de probleme comunitare, structurate pe sase capitole:

• dezvoltarea infrastructurii locale;
• mediu si amenajarea teritoriului;
• buna guvernare;
• organizarea si prestarea serviciilor sociale;
• cultura si valori;
• modernizarea managementului public local.

În premiera publicatia include un DVD cu filmul istoriilor de succes a celor 7 comunitati decernate cu Statutul Celei mai bune practici a anului 2008. Amintim ca 7 localitati castigatoare au fost selectate din 64 care au participat la concursul national. Începand cu anul 2005, IDIS „Viitorul" implementeaza Programul Bunelor Practici ale Autoritatilor Locale din Moldova, orientat sa aprecieze la justa valoare autoritatile publice locale care au initiat si realizat cu succes o buna practica - initiativa sau proiect de succes intr-un domeniu de referinta al activitatii administratiei publice locale, care a avut un impact semnificativ asupra comunitatii. 

Descarca Ghidul aici:  (PDF, 992 Kb)

Pentru mai multe informatii, contactati: Coordonatorul relatii publice al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul", Laura Bohantov, tel: 221844, GSM: 069918296, e-mail laura.bohantov@viitorul.org                                                   

                                                       

 

 

Asociatia „Transparency International - Moldova" (TI-Moldova) considera inutila elaborarea unei redactii noi a strategiei nationale anticoruptie, dupa cum prevede proiectul Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei (SNPCC) pentru anul 2009, transmite Info-Prim Neo.

Expertul TI-Moldova, Efim Obreja, considera ca in prezent nu este nevoie de a elabora o noua strategie anticoruptie pentru ca strategia in vigoare nu si-a pierdut actualitatea si posibilitatea de a fi pusa la baza activitatii anticoruptie in R. Moldova.

13 ianuarie 2009 - eugen sebastian frunza

 

• Transparenta, eficienta, deschidere, spiritul de dialog, responsabilitate/ raportare, respectarea legii, acceptarea diversitatii si a pluralismului - sunt doar unele din clauzele ce presupene o colaborare dintre Parlament si societate civila.

O cooperare permanenta si deschisa dintre Parlament si societatea civila presupune un impact asupra populatiei. Or, puterea legislativa, prin activitatea sa, tinand cont de recomandarile societatii civile poate asigura un echilibru in societate. Contributia societatii civile la in acest context este de evalua problemele cu care se confrunta societatea, incurajarea initiativelor civice, eficientizarea democratiei participative si a procesului decizional etc.

Organizatiile societatii civile pot avea un rol important in mobilizarea diferitor actori sociali in scopul unei participari mai eficiente/ intense in procesul politic si a guvernarii publice. Ca sa ajungem insa, la toate aceste deziderate este necesar sa respectam anumite principii. Acestea vin sa potenteze criteriile pe care se bazeaza o cooperare eficienta dintre Parlament si societate civila. Principiile care stau la baza acestei cooperari sunt: participarea, transparenta, egalitate, independenta, eficienta. Asadar, organizatiile societatii civile vor implicate in procesul de cooperare si beneficiaza de un tratament egal si deschis. Prin implicarea societatii civile activ si constructiv in procesul de cooperare, propunerile lor vor putea sa aiba un impact asupra dezvoltarii initiativelor legislative, iar Parlamentul sa poata beneficia din plin de pe urma procesului de cooperare.

Organizatiile societatii civile pot contribui la o cooperare responsabila prin sporirea transparentei si a accesibilitatii informatiei despre constituirea si implementarea politicilor guvernamentale. Activitati ale societatii civile care servesc realizarii acestor obiective pot fi: identificarea, publicarea si distribuirea informatiei despre subiecte de legislatie, prevederi legale, bugetarea resurselor pentru cheltuieli publice, implementarea politicilor si a programelor si despre subiecte de interes special. Informatia poate fi publicata si distribuita direct de catre grupuri in cadrul societatii civile, sau prin mass media.

Participarea societatii civile la procesul de cooperare cu Parlamentul formeaza si o echitate sociala prin respectarea drepturilor omului si a legii. As putea mentiona aici rolul de advocacy al organizatiilor specializate in drepturile omului in exercitarea presiunii pentru implementarea legilor existente, propunerea unor initiative legislative si a unor reforme institutionale pentru imbunatatirea functionarii si responsabilitatii fata de societate a organelor de stat de securitate si politie. Tot aici, putem mentiona si rolul protector al societatii civile in protejarea indivizilor amenintati de state represive, apararea drepturilor lor prin procese legale oficiale, de exemplu prin prestarea de servicii paralegale grupurilor de cetateni care nu au acces liber la instantele de judecata.

Pe data de 19.12.2005, in temeiul articolului 73 al Constitutiei Republicii Moldova si articolului 44 al Regulamentului Parlamentului, Presedintele Parlamentului Marian Lupu a inaintat cu titlul de initiativa legislativa proiectul hotararii Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Conceptiei privind cooperare dintre Parlamentul Republicii Moldova si societatea civila. Astfel, aici intalnim si formele de cooperare dintre Parlament si societate civila. Acestea sunt: consultare permanenta, intruniri ad-hoc, audieri publice, conferinte anuale. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova este obligat sa puna la dispozitia societatii civile proiectele de acte legislative.

Nu ne ramane decat sa urmarim cu se desfasoara aceasta cooperare. Iar pentru o buna cooperare trebuie sa fim active, sa ne implicam, sa promovam si sa stim exact ce vrem.

http://eugenfrunza.wordpress.com