Povești de Succes

În 2024, producția de energie regenerabilă în Republica Moldova s-a dublat față de anul anterior, înregistrând un progres semnificativ în tranziția către o infrastructură energetică diversificată și rezilientă. În acest context, țara marchează un debut în domeniul energiei verzi: licitația pentru oferirea statutului de producător eligibil mare, lansată în martie 2025, s-a încheiat cu rezultate promițătoare, reflectând interesul accentuat al investitorilor pentru dezvoltarea durabilă a sectorului energetic.

Lansată în premieră de Ministerul Energiei, primă rundă de licitații a vizat centralele eoliene terestre cu capacitatea de 105 MW și fotovoltaice - de 60 MW. Procesul a generat un interes substanțial din partea mediului de afaceri, înregistrând un total de 42 oferte depuse, însumând peste 444 MW de capacitate propusă, de aproape trei ori mai mult decât capacitatea disponibilă. „Ne bucurăm sincer de interesul extraordinar manifestat de investitori – peste 40 de proiecte depuse la prima licitație publică este un semnal clar că Moldova devine o piață atractivă pentru energia regenerabilă. Acest nivel de participare ne arată că mediul de afaceri are încredere în direcția noastră și în angajamentul statului pentru transparență, predictibilitate și concurență loială. Este un început promițător și un impuls puternic pentru tranziția noastră energetică.” menționează Ministrul Energiei din Republica Moldova, domnul Dorin Junghietu. 

Investiții de aproximativ 200 milioane euro și un cadru stabil pentru investitori

Pentru a stimula investițiile, statul urmează să ofere câștigătorilor (în baza celui mai mic preț propus) garanția unui preț fix pe o perioadă de 15 ani pentru capacitatea de energie electrică produsă. Prețurile câștigătoare s-au încadrat în limitele stabilite de ANRE: 1,5 lei/kWh pentru energia eoliană și 1,67 lei/kWh pentru cea solară, contribuind la un cadru investițional competitiv și previzibil.

În total, investițiile estimate în urma licitației depășesc 190 milioane de euro, urmând să fie realizate în următorii trei ani - perioadă oferită dezvoltatorilor câștigători pentru finalizarea construcției centralelor.

Investitori locali - în solar; prezență internațională - în eolian

Rezultatele licitației evidențiază un interes crescut și o mobilizare solidă din partea investitorilor autohtoni. Cele 6 proiecte solare desemnate câștigătoare au fost propuse de 2 companii cu capital local. Din cele 6 proiecte câștigătoare, 3 sunt proiecte deja existente, iar altele 3 - urmează a fi dezvoltate. 

Iar pe segmentul eolian, licitația a fost câștigată de 5 proiecte noi, centralele cărora urmează a fi construite conform proiectelor propuse de către 3 companii, dintre care 2 - cu capital străin, aducând un plus de expertiză internațională. „Această licitație marchează un moment important pentru Republica Moldova – s-a reușit crearea unei piețe libere și competitive în sectorul energiei verzi, în care atât companiile locale, cât și cele cu capital străin au concurat în mod deschis. Este un semn clar că mediul investițional din Moldova devine tot mai matur și mai atractiv pentru proiecte strategice”, menționează directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan. 

Progres spre independența energetică

Impactul acestor proiecte se va simți direct în mixul energetic național deja în perioada imediat următoare. În aprilie 2025, Republica Moldova a atins un record de 36% pondere a energiei regenerabile în totalul consumului de energie electrică. Acest progres ne aduce și mai aproape de ținta națională: 30% din consumul total de energie să provină din surse regenerabile până în anul 2030, potrivit Planului Național Integrat pentru Energie și Climă.

Continuarea angajamentului: o nouă licitație în toamnă

Ministerul Energiei a comunicat despre pregătirile active pentru lansarea în toamna anului 2025 a celei de-a doua runde de licitații. Secretara de Stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac: „Prin această primă licitație, am reușit să fortificăm capacitatea de bază de producere a energiei regenerabile în Republica Moldova, un pas esențial pentru securitatea noastră energetică. În următoarea rundă, mergem mai departe: vom extinde nu doar capacitățile de producere, ci și cele de stocare, pentru a construi un sistem energetic echilibrat, flexibil și pregătit pentru viitor.” Pentru licitația din toamnă este planificată o capacitate eoliană de 173 MW și circa 22 MW în sisteme de stocare a energiei (BESS), care are ca prim obiectiv asigurarea echilibrului în rețea.

Avem nevoie de o democrație mai puternică, iar pentru aceasta avem nevoie de o societate civilă puternică și o participare reală a cetățenilor/elor în deciziile publice.

Peste 160 participanți/te – activiști/ste civici/e, reprezentanți/te ai/ale autorităților centrale și locale, experți internaționali și locali, precum și lideri de organizații neguvernamentale – din Belgia, Polonia, România, Republica Moldova și din alte țări au discutat acest subiect la Chișinău, la cea de-a doua ediție a Conferinței de Implicare Civică, organizată de Centrul de Politici și Reforme. 

Evenimentul a avut loc în perioada 9-10 iunie, a întrunit 30 de vorbitori și vorbitoare în cadrul a trei paneluri de discuții și opt ateliere tematice cu o diversitate de subiecte – de la instrumente de democrație deliberativă și participativă, la tehnologii digitale pentru implicare civică și strategii de apărare a societății civile într-un mediu tot mai dificil și expus riscurilor.

La deschiderea celor două zile de conferință, cu un mesaj de salut au venit Adrian Băluțel, șeful cabinetului președintelui Republicii Moldova; Martina Spernbauer, șefa echipei guvernanță, Secția cooperare din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova; Ceslav Panico, avocatul poporului; Rafał Chibowski, director de țară la People in Need; Antonella Valmorbida, secretară generală la ALDA.

Printre vorbitorii și vorbitoarele panelurilor s-au numărat experți/te internaționali/e și locali de la European University Institute, ALDA – European Association for Local Democracy, Democracy Reporting International, European Partnership for Democracy, Declic.ro, Funky Citizens, Techsoup România, Fundația Est-Europeană, Promo-LEX, EcoContact, Open Government Partnership, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, Centrul CONTACT și Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Primul panel al Conferinței de Implicare Civică a fost dedicat inovațiilor democratice: instrumente prin care cetățenii/ele pot participa la luarea deciziilor dincolo de mecanismele tradiționale. Un exemplu discutat în cadrul panelului a fost instrumentul consiliilor raionale de participare, edificate cu sprijinul Fundației Est-Europene deja în șase raioane ale țării și care întrunesc peste 100 de organizații locale.

Acestea îmbunătățesc transparența deciziilor și introduc în agenda publică subiecte noi, cum ar fi provocările climatice. Important este că ele contribuie la creșterea unei noi generații de lideri politici – mult mai sensibilă la problemele comunitare.

Al doilea panel a abordat practici de îmbunătățire a participării publice. Multe ţări au legiferat obligația statului de a invita cetățenii/ele în procesul de luare a deciziilor. De exemplu, în Letonia autoritățile sunt obligate prin lege să finanțeze bugetarea participativă, adică să decidă împreună cu cetățenii/ele care sunt prioritățile bugetelor publice. Țări precum Estonia și Finlanda au instituționalizat platforme naționale de consultare a legislației.

În Republica Moldova există norme legale în acest sens, dar ele nu neapărat sunt respectate. Deseori, termenele de consultare sunt încălcate, iar unele documente nu sunt consultate deloc. Deși există sancțiuni formale pentru funcționarii/ele care încalcă aceste prevederi, instituțiile nu pot fi sancționate. La fel, nu există un mecanism clar de contestare a deciziilor care nu au fost consultate pe bune cu cetățenii/ele.

În prezent, autoritățile, împreună cu societatea civilă, caută să înlocuiască legea învechită privind participarea publică. Există deja o primă variantă propusă spre consultare. Scopul noii legi este să crească nivelul de consultare, să clarifice etapele, să mărească termenele de consultare și să oblige autoritățile să-și argumenteze temeinic răspunsurile la recomandările cetățenilor/elor.

Vor fi implementate și inovații tehnologice: de exemplu, fiecare cetățean/ă se va putea abona la un domeniu de interes sau autoritate, pentru a primi notificări despre o nouă rundă de consultare.

Nu doar inițiativele legislative merită să fie consultate cu publicul. Este, de exemplu, cazul autorizațiilor de mediu. Orice decizie legată de mediu este extrem de importantă, pentru că vizează generații întregi.

Panelul al treilea a abordat metodele de apărare a spațiului civic. Atacurile împotriva societății civile s-au intensificat în întreaga lume. Bunăoară, în unele state balcanice, companii de marketing sunt angajate cu bani publici pentru a denigra societatea civilă. În Moldova, unii/ unele politicieni/e vor o replicare a legislației rusești împotriva „agenților străini”.

De fapt, cercetările arată că încrederea populației în ONG-uri concrete la nivel de comunitate este mare. Dar încrederea, în general, este influențată de aceste atacuri denigratoare, parte a războiului hibrid.

La nivel legislativ, se fac eforturi pentru a introduce o legislație anti-SLAPP, pentru a proteja jurnaliștii și jurnalistele, activiștii și activistele și alte persoane implicate împotriva unor procese judiciare abuzive care au drept scop să-i reducă la tăcere.

Totodată, se impune finalizarea cât mai rapidă a noii Legi privind participarea publică, care să garanteze transparența guvernului și consultarea cetățenilor în treburile publice.

Avem spațiu civic, însă experiența Georgiei, cândva o fruntașă la indicatorii democratici printre țările Parteneriatului Estic, arată că situația acestui spațiu poate degrada foarte rapid, dacă nu se iau măsuri preventive.

Atelierele tematice au oferit participanților și participantelor spații interactive de învățare și schimb de experiență pe subiecte precum: adunările cetățenești ca mecanism de consultare publică; bugetarea participativă la nivel local; monitorizarea alegerilor în era digitală; protejarea apărătorilor și apărătoarelor drepturilor omului; utilizarea tehnologiilor pentru implicare civică și digitalizarea ONG-urilor; petițiile colective și campaniile; transparența și participarea la nivel local prin îmbunătățirea relațiilor între organizațiile societății civile și autorităților publice; strategii de apărare a spațiului civic.

Ce rămâne de făcut pentru a consolida participarea civică și pentru a proteja spațiul de acțiune al societății civile din Moldova

Participarea publică începe în primul rând de la accesul la informație, iar autoritățile trebuie să se asigure că informația ajunge la fiecare cetățean/ă.

Autoritățile trebuie să asigure publicului infrastructuri de participare care să includă toate vocile din societate, care să conecteze opiniile și experiențele de la nivel local și să le aducă la nivel național, regional, național sau chiar global.

Autoritățile trebuie să se asigure că platformele de participare electronică nu există doar de formă, că cetățenii/ele au suficient timp să se exprime și că opiniile lor sunt luate în considerare.

Societatea civilă poate să amplifice vocile oamenilor, să crească nivelul de participare a fiecărui om în viața publică și, deci, trebuie să fie mai proactivă în comunicarea cu publicul. 

Cetățenii/ele au nevoie de instrumente prin care pot face diferența nu doar în cadrul proceselor electorale, ci în fiecare zi.

Conferința a fost organizată în cadrul proiectului INSPIRĂ Moldova, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de European Partnership for Democracy (EPD), Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA), Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT, Centrul de Politici și Reforme (CPR Moldova), Democracy Reporting International (DRI) și People in Need (PIN). Conținutul exprimat în cadrul evenimentului nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

CPR Moldova beneficiază de suport instituțional din partea Suediei.

Republica Moldova a atins un reper istoric, clasându-se pe locul 7 la nivel global în Indicele Global al Egalității de Gen 2025, publicat de Forumul Economic Mondial—prima dată când țara noastră intră în top 10. Această realizare plasează Moldova printre liderii mondiali în materie de egalitate de gen, devansând țări precum Germania, Irlanda și Suedia. Moldova și Regatul Unit sunt noii veniți în topul de anul acesta, subliniind progresele naționale semnificative în reducerea discrepanței de gen.

Raportul arată că Moldova a redus cu 81,3% diferențele de gen, înregistrând o creștere a scorului cu +0,023 puncte față de anul 2024. Cea mai mare îmbunătățire s-a produs în domeniul participării politice, unde scorul Moldovei a crescut cu 7,5 puncte procentuale, ajungând la 42,5% în 2025. Comparativ cu anul 2006, când a fost publicat pentru prima dată acest index, Moldova și-a triplat scorul în această categorie, datorită creșterii reprezentării femeilor în funcții de conducere și în procesul decizional.

Această clasare reflectă angajamentul de durată al Moldovei pentru construirea unei societăți mai incluzive, care oferă șanse egale în educație, pe piața muncii, în sistemul de sănătate și în funcții de conducere. De asemenea, reconfirmă eforturile guvernului și rolul activ al societății civile în promovarea parității de gen și în sprijinirea femeilor la toate nivelurile vieții publice și economice.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a salutat progresele țării în asigurarea egalității de gen:
„Construim o Moldovă mai incluzivă prin extinderea serviciilor de ocupare a forței de muncă, renovarea grădinițelor, sprijinirea afacerilor conduse de femei, îmbunătățirea accesului la concediul de îngrijire a copilului, consolidarea eforturilor de prevenire a violenței și creșterea numărului de femei în structurile de forță.”, a declarat oficialul.

Începând cu luna ianuarie 2025, femeile ocupă 40% dintre funcțiile ministeriale din Moldova, un progres semnificativ către paritatea de gen în conducerea guvernamentală, mult peste media globală de 22,9% (UN Women & IPU, 2025). Totodată, femeile reprezintă în continuare 40% din componența Parlamentului Republicii Moldova, în urma alegerilor din 2021—o poziționare care face din țara noastră un lider regional în ceea ce privește egalitatea de gen în politică (UN Women și Uniunea Interparlamentară, Harta Femeilor în Politică 2025).

La Agenția de Investiții, vedem această performanță ca pe un mesaj puternic transmis investitorilor și partenerilor internaționali: Moldova este o țară modernă, deschisă și echitabilă, unde femeile și bărbații contribuie în mod egal la inovație și dezvoltare durabilă. Egalitatea de gen nu este doar o prioritate socială, ci și un avantaj competitiv pentru economia Republicii Moldova. Îi încurajăm pe partenerii noștri să exploreze oportunitățile pe care le oferă Moldova—o țară în care ambiția, reziliența și egalitatea sunt motorul progresului.

Raportul complet „Global Gender Gap Report 2025” este disponibil pe site-ul Forumului Economic Mondial:
👉 https://www.weforum.org/publications/global-gender-gap-report-2025