Audiovizualul din RM se zbate între moralitate şi partizanat
Audiovizualul continuă să reprezinte un poligon al confruntărilor politice, culturale şi de mentalitate, producând cauze şi efecte sociale cu impact uriaş asupra elitelor şi populației, în ansamblu. Fragilitatea instituțiilor şi reglementărilor existente pe domeniul mass-media explică, până la un punct, motivele pentru care instituțiile audiovizualului, publice şi private, pot fi cu uşurinţă capturate de actorii politici, care sunt tentați să împartă radiodifuzorii în „presă buna” şi „presă rea”, „presă de limbă română” şi „presă de limbă rusă”, în „presă democratică şi pluralistă” şi „presă nedemocratică şi aservită”. Totuşi, această fragilitate nu ar fi atât de riscantă dacă normele şi standardele deontologice în mass-media ar fi suficient de viguroase, iar echidistanța şi profesionalismul ar servi drept prim reper pentru angajatori.
Faptele constatate pe parcursul ultimului deceniu arată clar că şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) rămâne vulnerabil la ingerinţele de ordin politic, deşi aparent poate traversa segmentele sale de reabilitare, atunci când pare să recâştige autonomie şi spaţiu de manevră, după cum s-a observat către sfârşitul anului 2009, constată expertul IDIS Cornel Ciurea în studiul său „Audiovizualul din RM - între criză şi renaştere”, prezentat azi, 26 martie 2010.
Radiodifuzorii, la rândul lor, contestă deseori in instanţă deciziile CCA, dar reuşita lor este dependentă de factori politici şi economici, de cele mai multe ori. Astfel, se ajunge la situaţia în care cazuri similare sunt judecate în mod diferit. Pentru a responsabiliza CCA, e nevoie de a iniţia un control parlamentar riguros asupra activităţii sale, asta fără a afecta independenţa instituţiei, recomandă Cornel Ciurea.
Autorul este de părere că prin apariţia unor trusturi de presă aparent sprijinite de oligarhi, Republica Moldova alunecă spre „un regim berlusconizat de presă”, în care interesele politice sunt voalate după cele economice: „Televiziunile berlusconizate se caracterizează prin goană după senzaţional, oferind programe de proastă calitate, talk show-uri, seriale mexicane şi trădând loialităţi politice distincte. Deja există semnale că audiovizualul moldovenesc se poate îndrepta pe această cale”, explică expertul IDIS „Viitorul” Cornel Ciurea.
Reformarea Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului „Compania Teleradio Moldova” este o misiune greu de realizat, mai afirmă autorul în studiul său. Asta din cauza crizelor concurente de ordin politic, financiar, identitar şi organizaţional, care plasează media publice pe o poziţie dezavantajoasă în competiţia cu posturile private. Totuşi, anume mass-media publice îi revin rolul de a contrabalansa „efectele berlusconizării”, consideră Cornel Ciurea: „Radioteleviziunea publică va trebuie să se dezvolte în două direcţii: cea a păstrării caracterului generalist, oferind informaţii utile şi nu neapărat spectaculoase şi cea a performanţei, lansând proiecte novatoare şi aducătoare de raiting”.
În studiul său „Audiovizualul din RM - între criză şi renaştere”, Cornel Ciurea se referă şi la intenţia autorităţilor de a o acorda mai multă atenție spațiului acoperit de programe autohtone în limba oficială: „Aceasta intenţie este una legitimă, poate chiar întârziată în anumite privințe. Însă, limitările eventuale nu ar trebui să agraveze şi mai mult schismele lingvistice din societate, sau potențialul de dezvoltare a pieței mass-media. Cred că acest gen de politică trebuie să fie în favoarea unei viziuni de dezvoltare, şi nu împotriva unor producători, oferindu-le posibilitatea de a participa la schimbarea acestor realități, ceea ce presupune: cadru participativ, gradualitate şi fermitate în aplicarea obiectivului de desovietizare a spațiului public în Republica Moldova”.
Studiul „Audiovizualul din RM - între criză şi renaştere”, va fi inclus în cea de-a doua ediţie a Raportului IDIS de prevenire a crizelor, produs cu sprijinul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Raportul urmează a fi lansat la sfârşitul lunii curente.