Clientelismul politic influențează grav gestionarea banilor publici la nivel local

Distribuie prietenilor:


Corupția, clientelismul politic și capacitatea scăzută a autorităților publice de a răspunde în mod adecvat necesităților cetățenilor sunt factori care, în continuare, determină nivelul scăzut de dezvoltare al Republicii Moldova. 

Aceasta este una din concluziile principale ale Studiului privind clientelismul politic în gestionarea fondurilor publice, care a fost prezentat ieri, 16 iulie curent, în cadrul unei mese rotunde organizată în cadrul proiectului „Informează, abilitează și acționează! Societatea civilă pentru o mai bună guvernanță bugetară în Moldova”, implementat de Expert-Grup în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Centrul de Studii Est Europene (EESC, Lituania), cu susținerea financiară a Uniunii Europene și Fundației Konrad Adenauer.

Potrivit autorilor studiului, cele mai răspândite forme ale clientelismului politic în gestionarea banului public sunt: achizițiile publice trucate; relațiile de rudenie sau altă legătură emoțională sau pe bază de interes financiar în contractele cu autoritățile publice; conflictul de interese în procesul de luare a deciziilor, în special ce țin de gestionarea patrimoniului public sau al resurselor financiare publice; numirea în funcții publice (nu întotdeauna este evidentă legătura suficient de strânsă pentru a fi considerată o încălcare în sensul legii penale sau contravenționale).

„Clientelismul politic este un complex de relații între persoane unite prin interes din cadrul unui partid și prin relații personale ale membrilor de partid cu scopul de a obține beneficii de ordin financiar personale și de partid prin favoruri, cu evitarea normelor legale sau cu încălcarea lor, inclusiv ce țin de evitarea conflictului de interese, a reglementărilor ce țin de achiziții publice, utilizarea resurselor publice, inclusiv financiare. Astfel, noi în cadrul cercetării am elaborat un indice care arată de câte ori este mai mare alocarea de care poate beneficia un locuitor dintr-o localitate unde primăria este afiliată guvernării în raport cu o persoană care locuiește într-o localitate unde primăria nu este afiliată guvernării”, consideră Adrian Lupușor, Director Executiv al „Expert-Grup”.

La baza studiului a stat analiza și examinarea modului în care au fost alocate resursele financiare publice către APL de nivelul I pe perioada anilor 2018 și 2019 și au fost selectate următoarele instrumente de transfer: Transferuri de la Bugetul de Stat (TB); Fondul rutier și Programul „Drumuri Bune” (DB); Fondul Ecologic Național (FEN); Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM); Fondul Național de Dezvoltare Regională (FNDR); Fondul de Eficiență Energetică (FEE).

„Acest subiect este foarte important și cu cât mai mult va fi discutat, cu atât presiunea asupra autorităților publice de necesitate a publicării și diseminării informației va fi mai mare. În acest sens, discutăm în cadrul Ministerului Finanțelor, asupra extinderii numărului de anexe la proiectul Legii anuale a bugetului de stat, care va include și o informație exhaustivă privind beneficiarii de proiecte finanțate din fondurile bugetului de stat. Scopul acestei intenții este de a informa pe larg atât Parlamentul, cât și societatea, la etapa de aprobare a Legii”, este de părere Tatiana Ivanicichina, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor.

La rândul său, Viorel Furdui, Directorul Executiv, CALM, a declarat: „Este de menționat impactul total negativ al acestei politizări și a modului de repartizare a fondurilor, care distorsionează capacitatea autorităților locale de a accesa fondurile. Atunci când se folosește acest element excesiv al politizării este clar că nu rămâne loc unei competiții corecte și există mari semne privind eficiența. De asemenea, pentru a atrage fondurile pe plan intern trebuie realizate o serie de măsuri pentru a oferi un acces mai ușor pentru autoritățile locale”. 

În cadrul studiului a fost analizat alocările la Fondul Rutier și programul „Drumuri bune”, care sunt cele mai mari alocații pe care le primesc autoritățile locale. „În 2018, din 898 de primării, doar 703 au primit finanțare, iar în 2019 doar 855, iar cele mai mari alocări au fost către primarii afiliați guvernării. Ținta a fost electoratul care ar fi putut reconsidera opțiunile de vot. De exemplu, în 2018 doar 330 de localități cu primar neafiliat guvernării au primit finanțare”, a punctat unul dintre autorii studiului Dumitru Pîntea, economist în cadrul „Expert-Grup”. 

Un alt capitol analizat au fost transferurile pentru investiții capitale de la Bugetul de Stat, care, de asemenea, au fost distribuite cu influențare directă de criteriul politic. „ În 2018 au fost alocate 117 mln. lei pentru investiții, iar în 2019 204 mln. lei. Cu toate acestea, proiectele de investiții capitale sunt aprobate netransparent, funcțiile sunt dublate cu alte fonduri cu evitarea apelurilor de propuneri, cofinanțare și mecanism de selecție. De exemplu, în 2018, 101 și în 2019, 535 primării afiliate Partidului Democrat din Moldova au primit alocări pentru investiții capitale. Totodată, în 2019 se atestă o creștere a numărului de primării cu alocări neafiliate guvernării, fapt ce se datorează alegerilor locale”, a comentat unul dintre autorii studiului Iulian Rusu, Director Executiv adjunct IPRE.

Nicolae Dandiș, primarul mun. Cahul, consideră: „Atunci când vorbim despre clientelismul politic trebuie să arătăm unde este frontiera între ilegalitate, corupție și alți factori care explică situația. Sunt mai mulți factori care influențează aceste procese. Primul. Există factorul competenței primarilor în atragerea fondurilor. Un alt factor este circulația informației, care ajunge mai repede la cei afiliați politic. Și, nu în ultimul rând, este vorba de migrația primarilor dintr-un partid în altul. Toate acestea merită o fi studiate aparte”.

„Implicarea instituțiilor de drept, dar și ratarea veniturilor la bugetele locale sunt niște cazuri de pe urma cărora suferă localitățile din întreaga țară. Astfel, implicarea autorităților locale în diferite procese penale aduc pierderi pentru bugete chiar de milioane de lei. Chiar în Strășeni avem așa o situație. Fenomenul afilierii politice se extinde și în cazul instituțiilor de drept. Unii oameni sunt puși la funcții de conducere și în acest mod ei își acumulează venituri ilegale. Este o problemă care ne creează dificultăți mari în gestionare a resurselor”, a comentat Valentina Casian, primar al or. Strășeni.

Pentru mai multe detalii puteți consulta varianta română a studiului aici, precum și privi în reluare Masa rotundă online aici.


Distribuie prietenilor:


Articolele publicate din 1 iunie 2020 nu au fost supuse verificarilor

logoStarNet

Hostingul si serviciile internet pentru administrarea portalului CIVIC.MD sunt oferite gratuit de compania Starnet