Discuții în contradictoriu la Clubul de Presă - despre date personale și interesul public
Protecția datelor cu caracter personal a fost subiectul discutat în cadrul ședinței din 25 martie a Clubului de Presă, organizat de către Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Evenimentul s-a desfășurat cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltarea Internațională (USAID), în cadrul proiectului FHI 360 „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”.
Discuția a fost moderată de jurnalista Lilia Zaharia, care a menționat că subiectul privind protecția datelor cu caracter personal are și o tentă „dureroasă”, și asta pentru că atunci când jurnaliștii realizează investigații jurnalistice se ciocnesc de diferite obstacole.
Făcând trimitere la legislația națională și internațională, jurista Tatiana Puiu a reamintit că protecția datelor cu caracter personal este o parte componentă a dreptului la viața privată, garantat prin Constituția Republicii Moldova și prin art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. „Noi avem două legi speciale care reglementează în particular domeniul vieții private. Legea cu privire la Libertatea la Exprimare, care include noțiuni despre dreptul la viața privată, precum şi procedura de examinare a cauzelor cu privire la respectarea vieții private. În ceea ce privește Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, aceasta urma să fie obligatoriu adoptată ca rezultat al ratificării Convenției pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal”, a relatat Tatiana Puiu.
Accesarea datelor cu caracter personal în cazul unor investigații jurnalistice a trezit un interes aparte și a declanșat discuții în contradictoriu în cadrul Clubului de Presă. Pe de o parte, Nicolae Lungu, expert, Direcția juridică a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a menționat că nicio lege nu definește exhaustiv datele cu caracter personal. Orice informație cu caracter personal este cea care ar identifica o persoană. Date, precum numele și prenumele, studiile, căsătorit sau celibatar, chiar și ID-ul calculatorului, de asemenea poartă caracter personal”.
Pe de altă parte, jurnalistul Ion Preașcă a subliniat că, de multe ori, jurnaliștii pot fi învinuiți că ar fi publicat date cu caracter personal, utilizând informații făcute publice de anumite instituții de stat. De cealaltă parte, în unele situații, în deciziile instanței de judecată, o mare parte a informației rămâne totuși ascunsă.
Referindu-se la declarațiile de avere ale demnitarilor, care reprezintă subiecte de interes public, reprezentantul Comisiei Naționale pentru Integritate, Lilian Chișcă, a remarcat că nu toate datele din declarațiile de avere ale demnitarilor sunt publice. „Nu pot fi făcute publice numărul de identitate a persoanei, numele și prenumele, semnătura olografă, numărul de înmatriculare a mașinii, adresa de la domiciliu, codul cadastral al imobilului, adresa băncilor în care își are deschise conturi bancare”, a precizat L. Chișcă.
Întrebat de jurnaliști cum să procedeze când realizează materiale de interes public și nu au acces la anumite date, Nicolae Lungu a răspuns că reprezentanții presei pot solicita în mod repetat prezentarea de date cu caracter personal, dacă cererea este una argumentată legal, vizează calitatea de persoană publică şi interesul cetățenilor. Potrivit lui Nicolae Lungu, este complicat de determinat până unde acționează legea cu privire la viața privată și unde începe legea privind libertatea de exprimare, accesul la datele personale”, a conchis acesta.
Date deschise pot fi accesate pe site-ul Centrului de Guvernare Electronică, activitatea căruia presupune facilitarea accesului cetățenilor, jurnaliștilor și tuturor actorilor interesați în anumite date cu caracter public. Livia Țurcanu, Consultant Platforme și produse, coordonator de Date Guvernamentale Deschise în cadrul Centrului de Guvernare Electronică, a explicat că datele care pot fi accesate pe această platformă, sunt cele cu care operează zilnic ministerele. „Aceste date sunt disponibile pentru utilizare și prelucrare. Totodată, ar fi necesară o comunicare mai intensă cu cei care accesează aceste date, inclusiv jurnaliștii, care ne-ar comunica de care date ar avea nevoie în activitatea lor, pentru ca ulterior să identificăm cine sunt deținătorii acestor date, ce caracter au și în acest mod să deschidem cât mai multă informație publicului larg”, a explicat Livia Țurcanu.
Participanții la Clubul de Presă au constatat că există încă multe lacune în Legea privind datele cu caracter personal, atâta timp cât unele prevederi ale acesteia sunt în conflict cu prevederile Legii privind Libertatea de Exprimare.
Discuția a fost moderată de jurnalista Lilia Zaharia, care a menționat că subiectul privind protecția datelor cu caracter personal are și o tentă „dureroasă”, și asta pentru că atunci când jurnaliștii realizează investigații jurnalistice se ciocnesc de diferite obstacole.
Făcând trimitere la legislația națională și internațională, jurista Tatiana Puiu a reamintit că protecția datelor cu caracter personal este o parte componentă a dreptului la viața privată, garantat prin Constituția Republicii Moldova și prin art. 8 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. „Noi avem două legi speciale care reglementează în particular domeniul vieții private. Legea cu privire la Libertatea la Exprimare, care include noțiuni despre dreptul la viața privată, precum şi procedura de examinare a cauzelor cu privire la respectarea vieții private. În ceea ce privește Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, aceasta urma să fie obligatoriu adoptată ca rezultat al ratificării Convenției pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal”, a relatat Tatiana Puiu.
Accesarea datelor cu caracter personal în cazul unor investigații jurnalistice a trezit un interes aparte și a declanșat discuții în contradictoriu în cadrul Clubului de Presă. Pe de o parte, Nicolae Lungu, expert, Direcția juridică a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a menționat că nicio lege nu definește exhaustiv datele cu caracter personal. Orice informație cu caracter personal este cea care ar identifica o persoană. Date, precum numele și prenumele, studiile, căsătorit sau celibatar, chiar și ID-ul calculatorului, de asemenea poartă caracter personal”.
Pe de altă parte, jurnalistul Ion Preașcă a subliniat că, de multe ori, jurnaliștii pot fi învinuiți că ar fi publicat date cu caracter personal, utilizând informații făcute publice de anumite instituții de stat. De cealaltă parte, în unele situații, în deciziile instanței de judecată, o mare parte a informației rămâne totuși ascunsă.
Referindu-se la declarațiile de avere ale demnitarilor, care reprezintă subiecte de interes public, reprezentantul Comisiei Naționale pentru Integritate, Lilian Chișcă, a remarcat că nu toate datele din declarațiile de avere ale demnitarilor sunt publice. „Nu pot fi făcute publice numărul de identitate a persoanei, numele și prenumele, semnătura olografă, numărul de înmatriculare a mașinii, adresa de la domiciliu, codul cadastral al imobilului, adresa băncilor în care își are deschise conturi bancare”, a precizat L. Chișcă.
Întrebat de jurnaliști cum să procedeze când realizează materiale de interes public și nu au acces la anumite date, Nicolae Lungu a răspuns că reprezentanții presei pot solicita în mod repetat prezentarea de date cu caracter personal, dacă cererea este una argumentată legal, vizează calitatea de persoană publică şi interesul cetățenilor. Potrivit lui Nicolae Lungu, este complicat de determinat până unde acționează legea cu privire la viața privată și unde începe legea privind libertatea de exprimare, accesul la datele personale”, a conchis acesta.
Date deschise pot fi accesate pe site-ul Centrului de Guvernare Electronică, activitatea căruia presupune facilitarea accesului cetățenilor, jurnaliștilor și tuturor actorilor interesați în anumite date cu caracter public. Livia Țurcanu, Consultant Platforme și produse, coordonator de Date Guvernamentale Deschise în cadrul Centrului de Guvernare Electronică, a explicat că datele care pot fi accesate pe această platformă, sunt cele cu care operează zilnic ministerele. „Aceste date sunt disponibile pentru utilizare și prelucrare. Totodată, ar fi necesară o comunicare mai intensă cu cei care accesează aceste date, inclusiv jurnaliștii, care ne-ar comunica de care date ar avea nevoie în activitatea lor, pentru ca ulterior să identificăm cine sunt deținătorii acestor date, ce caracter au și în acest mod să deschidem cât mai multă informație publicului larg”, a explicat Livia Țurcanu.
Participanții la Clubul de Presă au constatat că există încă multe lacune în Legea privind datele cu caracter personal, atâta timp cât unele prevederi ale acesteia sunt în conflict cu prevederile Legii privind Libertatea de Exprimare.
Evenimentul este organizat în cadrul proiectului “Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenței proprietății media, a accesului la informație, promovarea valorilor și integrării europene”, implementat de CJI, care la rândul său face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Organizarea acestui eveniment este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul evenimentului aparțin participanților și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
Organizarea acestui eveniment este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul evenimentului aparțin participanților și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
