Copiii din Moldova, despre dreptul la protecție față de violență, abuz și neglijare



În școală, în familie, în societate copiii nu sunt învățați cum să rezolve conflictele pe cale pașnică, fără violență; cum să identifice și unde să se adreseze în cazul în care sunt martori sau victime ale violenței. Este una din constatările regăsite în raportul Respectarea drepturilor copilului. Documentul a fost elaborat de copii și descrie modul în care sunt recpectate drepturile copilului în Republica Moldova, iar în februarie 2017 va fi prezentat Comitetului ONU pentru drepturile copilului.

Fiind susținuți de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, grupul de adolescenți a colectat punctele de vedere a peste 900 de copii: fete și băieți, din sate și orașe, care locuiesc cu părinți și care au părinți plecați la muncă peste hotare, din familii numeroase, în contact cu legea, mame adolescente, de etnii diferite etc., din circa 20 de localități ale Republicii Moldova.

Raportul conține studii de caz, fotografii, constatări și recomandări privind respectarea drepturilor copilului la: educație; protecție față de violență, abuz și neglijare; sănătate; protecție față de exploatare prin muncă; mediu familial.

În opinia tinerilor, violența fizică este o metodă prin care adulții educă și disciplinează copiii. „De exemplu, un profesor poate să tragă de urechi sau de păr un elev, pentru a-l disciplina”, explică Vlad, unul dintre membrii grupului ce a lurcat asupra raportului.

Totodată, acțiunile violente din partea adulților devin exemple de urmat pentru copii. Iar adulții fie nu sunt conștienți de acest fapt, fie sunt cei ce susțin copiii să lovească în alți copii.

„Profesorii de foarte multe ori tachinează elevii, îi numesc cu cuvinte jignitoare. Copiii preiau acest comportament și îl aplică în continuare... De foarte multe ori, adulții sunt cei care încurajează copiii să aplice violență pentru soluționarea unor conflicte. Probabil știți și voi mult renumita frază „dăi înapoi””, adaugă Vlad.

Un alt tip de violență despre care tinerii au vorbit în raport este violența sexuală. Copiii spun că deși acest subiect este des întâlnit în societate, despre el, totuși, se vorbește puțin.

„Violența sexuală este un subiect tabu. Adulții, printre care chiar și părinții și profesorii, nu sunt pregătiți să discute pe acest subiect, se rușinează și deja și copiilor le este rușine să vorbească cu adulții pe acest subiect. Totodată, dacă se întâmplă un caz de violență sexuală, copilul se face vinovat de acest fapt. Adulții înaintând versiunea că el s-a îmbrăcat așa provocator sau comportamentul lui provocator a generat aceste acțiuni”, explică tânărul.

Referidu-se la prevenirea tuturor tipurilor de violență, tinerii spun că în „localități nu există un mecanism eficient și, cel mai importat – confidențial, de raportare a cazurilor de violență. Copiii se tem să spună care este problema lor pentru că le e frică că această problemă va ieși la iveală și ei vor fi blamați”.

Pe lângă problemele identificate, tinerii au inclus în raportul lor un set de recomandări adresate autorităților ce sunt responsabile să asigure respectarea drepturilor copilului.

Pentru a colecta opiniile a mai multor semeni și pentru a disemina informații accesibile pentru toți copiii despre drepturile lor, adolescenții au decis să creeze o platformă online – Platforma Copiilor, unde fiecare copil s-ar simți în siguranță să vorbească despre cum îi sunt respectate drepturile. Prin intermediul acestui mecanism, copiii vor disemina raportul lor, precum și Observațiile finale ale Comitetului.

Context:

Odată cu ratificarea Convenţiei privind  Drepturile Copilului, în decembrie 1990, Republica Moldova și-a asumat obligația de a raporta o dată la 5 ani în fața Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului cum sunt respectate drepturile copilului în stat. Pe lângă raportul Guvernului, Comitetul examinează și un raport prezentat de societatea civilă, ce îl completează pe cel guvernamental. De obicei, din acest raport face parte și raportul elaborat de copii.

În baza acestor premise, începând cu 1 iulie 2014, un grup de copii, denumit Grupul de Reflecție (GR), susținut de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC), și-a început activitatea de compilare a raportului privind respectarea drepturilor copiilor în Republica Moldova. Raportul grupului a fost expediat Comitetului în octombrie 2016, iar în februarie 2017 reprezentanții GR vor merge la Geneva pentru a-l prezenta membrilor Comitetului.

Din Grupul de Reflecție fac parte 49 de copii și tineri din 21 de regiuni ale țării, inclusiv Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și raioanele din stânga Nistrului, care au vârsta cuprinsă între 12-18 ani. Aceştia, la rândul lor, reprezintă diferite grupuri de lucru ale copiilor şi consilii consultative de la nivel local, raional și național, inclusiv copii cu necesităţi speciale, copii de etnie romă, beneficiari ai serviciilor de îngrijire rezidențială, membri ai Consiliilor Naționale ale Elevilor din învățământul general și din cel profesional tehnic, participanți la Turnamentul Național în domeniul Drepturilor Copilului/ Omului, membri ai rețelei de Educatori de la Egal la Egal Y-Peer.

Persoană de contact:

Irina Gușan, Coordonoatoare comunicare, CIDDC

tel: 068499746

email: irinagusanu@gmail.com