Ghid practic: Conflictul de interese în activitatea jurnaliștilor

Publicarea investigaţiei RISE Moldova despre presupuse fraude cu fonduri caritabile și modul în care alţi reporteri și instituții mass-media au reacţionat la această anchetă a încins spiritele comunităţii jurnalistice din Republica Moldova. Pot oare jurnaliștii să plece în vizite de documentare pe cheltuiala celor despre care trebuie să relateze? Este declaraţia sponsorului că nu se va amesteca în conţinutul editorial suficientă pentru a asigura credibilitatea materialului jurnalistic? Aceste și alte întrebări au fost dezbătute aprins de jurnaliști și experții media. La 30 martie 2018, Consiliul de Presă a constatat că acceptarea de către redacţii a deplasării colaboratorilor lor în scop de documentare din contul unei companii vizate direct într-o investigaţie jurnalistică de rezonanţă, încalcă prevederile de bază ale Codului deontologic al jurnalistului, referitoare la situaţiile de conflict de interese.

Pentru a-i ajuta pe jurnaliști să înțeleagă mai bine cum ar trebui să se comporte în diverse situații ca să evite conflictul de interese care poate afecta integritatea materialelor jurnalistice, Consiliul de Presă a elaborat ghidul ”Conflictul de interese în activitatea jurnaliștilor”. Autoarea ghidului, Ioana Avădani, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent din București, România, prezintă mai multe recomandări, bazate pe bunele practici internaționale. Iată câteva dintre ele:

- Jurnalistul trebuie să se ţină departe de o activitate politică militantă, să nu participe la campania electorală a vreunui partid, să nu meargă ca participant la adunările publice organizate de partide și nu trebuie să etaleze în public însemnele sau materialele promoţionale (insigne, sigle, postere) ale vreunei formaţiuni politice;

- Jurnalistul trebuie să se abţină de la a face parte din structurile de conducere (consilii de administraţie, poziţii manageriale) ale asociaţiilor care ar putea face obiectul activităţii sale jurnalistice. Fac excepţie formele asociative profesionale, cum ar fi sindicatele sau asociaţiile jurnaliștilor;

- Jurnalistul nu va relata niciodată subiecte în care membri ai familiei sale – rude de sânge sau prin alianţă – sunt parte;

- Jurnalistul nu va solicita și nu va primi niciodată de la terţe persoane bani sau alte foloase, pentru el sau pentru alţii, pentru a-și îndeplini obligaţiile editoriale. Cadourile care depășesc, ca valoare, costurilor unor daruri simbolice, vor fi refuzate sau returnate;

- Dacă jurnalistul trebuie să se întâlnească cu sursa sa la un prânz sau „la o cafea”, e de preferat să poată propune singur locul, pentru a se asigura că își poate plăti singur consumaţia;

- Jurnalistul nu va efectua deplasări ale căror costuri sunt plătite de alte părţi decât redacţia sa. Chiar și atunci când sponsorul specifică expres că nu condiţionează deplasarea de un conţinut favorabil al materialului jurnalistic, există riscul ca astfel de așteptări să existe sau ca percepţia publică să lucreze în defavoarea jurnalistului.

Mai multe exemple şi recomandări puteți găsi în ghidul publicat pe pagina web a Consiliului de Presă.

În ghid sunt analizate câteva situaţii când jurnaliștii s-au aflat în conflicte de interese și extrase din regulamentele de care se conduc unele redacțiile prestigioase la nivel internațional: The New York Times, BBC, The Guardian, Time Warner.

Ghidul a fost elaborat de Consiliul de Presă din R. Moldova în calitate de partener al Internews și Freedom House în cadrul proiectului „Mass-media în sprijinul democraţiei, incluziunii și responsabilităţii în Moldova (MEDIA-M), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Proiectul MEDIA-M își propune să promoveze dezvoltarea unei prese independente și profesioniste în Moldova, oferindu-le cetăţenilor acces la o diversitate de perspective și contribuind la formarea unui sector media mai rezistent la presiuni politice și financiare.