Jurnaliștii și publicul trebuie instruiți pentru a nu pierde bătălia cu dezinformarea și știrile false
30 de jurnaliști au studiat tehnici noi de verificare a informațiilor, instrumente utile de identificare a știrilor false și imaginilor trucate în cadrul trainingului „Combaterea știrilor false prin crearea de capacități media” care s-a desfășurat la Chișinău în perioada 20-21 aprilie 2018. Totodată, ei au aflat ce întreprind alte țări din regiune pentru diminuarea efectelor dezinformării. Instruirea a fost organizată de Centrul de Expertiză Europeană EUROPULS din România și Asociația Presei Independente (API), iar în calitate de formatori au fost invitați experți și experte din Finlanda, Letonia, Cehia și Ucraina.
Participanții la training activează la diferite instituții mass-media din Chișinău și din regiuni: posturi de televiziune și de radio, presa scrisă și presa online. Ei recunosc că în activitatea lor profesională, întâlnesc tot mai des cazuri de dezinformare intenționată, iar unii au remarcat că falsurile mediatice se întețesc în special în perioadele electorale. Iată de ce este necesar să-și dezvolte capacitățile de identificare și dezmințire a acestor falsuri și de informare corectă a publicului.
Instrumente de identificare a falsurilor
Experta din Ucraina, Maria Zhdanova, editoră la portalul StopFake.org, i-a atenționat pe jurnaliști că știrile care dezinformează pot fi ”împachetate” în diferite forme: cu titluri senzaționale, însoțite de fotografii și imagini video trucate, cu nume false ale surselor citate sau chiar documente inventate, iar toate aceste elemente trebuie verificate cu atenție. ”Studiați așa-zisele acte oficiale la care deseori se face trimitere în știrile false, veți observa că aceste „documente„ abundă în greșeli gramaticale, de punctuație sau utilizează formulări inadecvate. Acestea sunt indicii că documentul poate fi fabricat cu scopul de a dezinforma”, a specificat experta. Ea a recomandat câteva resurse online de verificare dacă imaginea este trucată sau nu: Tineye.com, Izitru.com, Fotoforensics.com, Canva.com, cu ajutorul cărora putem afla locul și perioada în care a fost făcută fotografia, dacă este originală sau a fost prelucrată.
Jurnalista Natalia Munteanu de la publicația ”Ziarul de Gardă” a menționat utilitatea acestor instrumente pentru toți jurnaliștii, inclusiv pentru jurnaliștii de investigație: ”Până acum nu știam că se pot afla atât de multe date despre o fotografie. Am testat Canva.com și chiar este simplu, adică nu este nevoie de cunoștințe temeinice în domeniul IT ca să-l poți utiliza”.
Educația mediatică ca armă eficientă împotriva dezinformării
Donara Barojan este directoare adjunctă pentru cercetare și dezvoltare la Digital Forensic Research Lab din Riga, Letonia. Ea activează într-un program al Consiliului Atlantic din cadrul Centrului de Excelență NATO StratCom din capitala letonă și este convinsă că, indiferent de domeniul în care sunt specializați jurnaliștii, ei trebuie să se mobilizeze pentru a dezminți falsurile care abundă în prezent, mediul online, în special. Experta i-a implicat pe jurnaliști în exerciții practice pentru a identifica dezinformări virale în rețele de socializare și cum acestea pot fi semnalate publicului larg.
Finlanda este una din țările care dezvoltă activ educația mediatică a cetățenilor, iar această activitate poate deveni un antidot eficient împotriva dezinformării. ”Cu cât populația este mai educată cum să consume critic informația care îi este furnizată pe diferite căi de comunicare, cu atât știrile false au o popularitate mai mică, la fel și impactul acestora”, a spus Vesa Kekäle, consilier pentru comunicare strategică în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Finlanda.
Jurnaliștii pot forma gândirea critică a publicului
Cercetătoarea Veronika Víchová a prezentat un studiu al think-tank-ului ”European Values” din Cehia, demonstrând prin exemple relevante cum funcționează propaganda pro-Kremlin în multe țări ale lumii, în special în Europa de Est și Europa Centrală. Ea a precizat că jurnaliștii și experții au o misiune foarte importantă de a atenționa publicul asupra pericolului dezinformării și a-i ajuta pe consumatorii de informații să nu devină victime ale știrilor false. ”Este foarte important ca în toate țările să existe cel puțin câte o organizație neguvernamentală sau măcar grupuri de jurnaliști și experți care să dezmintă falsurile mediatice, astfel ca oamenii să-și dezvolte gândirea critică”, a conchis experta.
Eugeniu Durbala, reporter la portalul Unimedia.info, a remarcat implicațiile puternice ale dezinformărilor referitoare la subiectele de politică externă: ”În mediul online, o știre falsă este mai greu de descoperit dacă jurnalistul nu are abilități de verificare a informațiilor. Și mai greu este atunci când vine vorba de subiectele externe, or, există sute de resurse care se ocupă strict de manipulare și de creare a știrilor false. Iată de ce jurnaliștii trebuie să fie foarte bine instruiți pentru a nu pierde această bătălie”. Jurnalista TVR Moldova Ileana Pârgaru a spus că, după această instruire, va putea să identifice mai ușor știrile false, prin verificarea surselor originale, a biografiei şi reputaţiei experţilor citați, verificarea autenticității pozelor etc.: ”Mă bucur că am învăţat tehnici utile și metode de combatere a valului de fakenews-uri care au invadat spaţiul public. Experienţa Finlandei şi a Cehiei sunt interesante și ar trebuie aplicate și în Moldova”.
Instruirea va fi urmată de o vizită la Bruxelles
În baza unor criterii care au fost aduse la cunoștința participanților la instruirea de la Chișinău, EUROPULS și API vor selecta zece jurnaliști care vor beneficia de o vizită de studiu la Bruxelles, care va avea loc în iunie 2018. În capitala Belgiei și a Uniunii Europene, ei se vor întâlni cu oficiali, experți și jurnaliști europeni, se vor documenta privind strategiile de combatere a dezinformării și știrilor false, aplicate de serviciul european East Stratcom Task Force.
