Știri sociale

Serviciul Linia Fierbinte anticorupţie din cadrul mai multor instituţii de stat nu funcţionează. În stare de suspans sunt şi numerele de telefon de la Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei şi Ministerul de Externe. Totodată, atât pe pagina electronică a Guvenului, cât şi pe site-urile ministerelor, sunt plasate numerele de telefon ale liniilor fierbinţi anticorupţie, dar, de cele mai multe ori, la aceste numere răspund persoane din anticameră care, la rândul lor, te readresează la vreun jurist din instituţia respectivă.

ZdG a încercat de mai multe ori să formeze cele două numere de telefon ale Liniei Fierbinţi anticorupţie din cadrul Procuraturii Generale, însă, la celălalt capăt al firului, nu a răspuns nimeni. Aceeaşi situaţie am constatat-o şi la Ministerele Justiţiei, Educaţiei şi de Externe. Pe pagina web a întreprinderii de stat «Calea Ferată a Moldovei”, nici nu există un număr de telefon al Liniei Fierbinţi anticorupţie, la care cetăţenii să sesizeze vreun caz de corupţie şi, totodată, să beneficieze de consultanţă juridică gratuită. Mai mult decât atât, ZdG a relatat că unii dintre angajaţii ÎS «Calea Ferată” ar fi implicaţi în cazuri de corupţie, printre care şi Gheorghe Moraru, şeful Secţiei «Deservirea călătorilor”, fapt investigat şi de organele de drept.

Nu avem Linie Fierbinte

Pagină electronică a Guvernului informează că numărul de telefon al Liniei Fierbinţi anticorupţie din cadrul Curţii Supreme de Justiţie este 222-269. Atunci, însă, când formezi numărul respectiv şi încerci să sesizezi o situaţie problematică, constaţi că instituţia respectivă nu deţine un serviciu al Liniei Fierbinţi, cel puţin aşa ne-a comunicat unul dintre angajaţi. «Aţi sunat la secţia redactare. Noi nu avem Linie Fierbinte, dar dacă aveţi o problemă, apelaţi la anticameră. Numărul de pe site-ul Guvernului este greşit. Şi eu cunosc această problemă», susţine sursa.

La Serviciul de Informaţii şi Securitate, ne răspunde persoana responsabilă de Linia Fierbinte din cadrul acestei instituţii. ZdG a solicitat persoanei respective să se prezinte. «Sunt responsabil de Linia Fierbinte. Dumnevoastră nu retrăiţi. Lăsaţi mesajul şi persoana respectivă o să ia informaţia şi o s-o transmită mai departe. Nu retrăiţi, convorbirea se înregistrează şi totul va fi în regulă», ne-a asigurat sursa citată, atunci când am încercat să aflăm în ce mod funcţionează serviciul anticorupţie din cadrul SIS.

Angajaţi ai Serviciului Vamal au afirmat că şi ei înregistrează convorbirile telefonice din cadrul Liniei Fierbinţi. «Aici este şi Linia Fierbinte. Aşteptaţi o clipă. Igor! Vino, că este un caz de corupţie. Bună ziua! Direcţia Securitate Internă, sunt inspector principal, Igor Melente. Spuneţi toate detaliile. Se înregistrează tot ce vorbim», declară  persoana responsabilă de Linia Fierbinte.

La Biroul de Statistică, se pare că personalul din anticameră posedă şi cunoştinţe juridice. «Bună ziua! Aici este anticamera Biroului de Statistică. Dar şi Linia Fierbinte», susţine secretara. Aceeaşi situaţie am identificat şi la Ministerul Culturii. Secretara de aici, însă, nu oferă şi consultaţii juridice gratuite, ci recomandă un jurist. «Mai puteţi face un demers în scris, o petiţie la acest subiect».

«Anticamera Ministerului de Finanţe. Cu cine doriţi să vorbiţi? Cu un jurist, o clipă. Eu lucrez aici la telefon şi oamenii mă sună. Deja ştiu cui să vă recomand», explică sursa.

Asigurarea anonimatului

Juristul de la Ministerul Mediului s-a arătat interesat de cazul de corupţie pe care noi am pretins să-l sesizăm, pentru a verifica în ce mod ne va acorda consultaţia juridică de care avem nevoie.  «Spuneţi informaţia şi noi vă asigurăm anonimatul. Petiţia este transmisă la consilierul ministrului, apoi ajunge la ministru. Dar dacă nu vă aranjează să ajungă informaţia la consilier, poate fi transmisă direct ministrului».

«Tac! Cine sunteţi? O secundă. Încerc să vă fac legătura», ne răspunde un angajat al CCCEC, după ce am apelat numărul de telefon 257-257 al Liniei Fierbinţi, afişat pe pagina web a CCCEC. Se pare că legătura telefonică a eşuat. După două minute de aşteptare, nu ne-a răspuns nici o persoană la celălalt capăt al firului unde am putea sesiza cazul de corupţie. Aceeaşi persoană ne-a sugerat să-l contactăm pe Ghenadie Romanciuc.

La Ministerul de Interne, persoana de la Linia Fierbinte ne-a asigurat că, din moment ce sesizăm un caz de corupţie, ne va asigura anonimatul la solicitare. «Spuneţi cazul şi ce s-a întâmplat. Puteţi să păstraţi anonimatul. Dacă sunt implicaţi colaboratori ai poliţiei, puteţi să ne spuneţi. Nu este nicio problemă.»

Totodată, Ion Berbinschi, şeful Direcţiei Securitate Internă din cadrul MAI, a amintit, marţi, 1 decembrie, într-o conferinţă de presă că,  în cadrul MAI funcţionează Linia Fierbinte anticorupţie, unde în ultima perioadă parvin tot mai frecvent sesizări atât de la cetăţeni, cât şi de la oragnizaţii nonguvernamentale cu privire la implicarea colaboratorilor de poliţie în diferite situaţii ilegale. «MAI este dispus să exercite activităţi ofensive orientate spre curăţirea de colaboratorii de poliţie corupţi care încalcă grav legislaţia şi de acei care trădează interesele de serviciu». Berbinschi a ţinut să precizeze că, de la începutul anului curent,  în privinţa colaboratorilor de poliţie au fost pornite 27 de cauze penale legate de implicarea colaboratorilor în acte de corupţie. «80 de procente dintre cazurile depistate sunt documentate de Direcţia Securitate Internă a MAI».

Berbinschi a mai adăugat că au fost intentate 204 cazuri penale pe diferite genuri de infracţiuni. «Colaboratorii de poliţie sunt învinuiţi de exces de putere, tortură, abuz de putere, corupere pasivă, trafic de influenţă şi încălcarea regulilor de circulaţie rutieră», conchide şeful Direcţiei Securitate Internă a MAI.

Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte anticorupţie, tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului «Sensibilizarea populaţiei despre fenomenul corupţiei», implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.

Sursa: Ziarul de Garda

În luna noiembrie a.c., la “linia verde” a Centrului pentru Drepturile Omului au fost sesizate 161 de cazuri de încălcare a drepturilor omului. Persoanele care au apelat la numărul de telefon 0-8001-2222 au beneficiat gratuit de consultaţii juridice, toate plângerile fiind înregistrate de specialiştii din cadrul instituţiei.

O bună parte din plângeri înregistrate la „linia verde”, în luna noiembrie, s-au referit la încălcarea dreptului muncii, printre care concedierea nemotivată din funcţie, neîncheierea contractelor individuale de muncă cu angajaţii, neachitarea la timp a salariilor, indexarea greşită a pensiilor etc. Alte reclamaţii au vizat încălcarea dreptului la asistenţă şi protecţie socială, la proprietate şi protecţia acesteia, la ocrotirea sănătăţii, la educaţie, precum şi îngrădirea accesului liber la justiţie şi la un proces de judecată echitabil etc. În alte patru cazuri cetăţenii au solicitat ajutorul Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii, declarând că au fost supuşi torturii şi altor tratamente inumane şi degradante în instituţiile de detenţie. Din numărul total de apeluri efectuate la „linia verde”, 39 de persoane au solicitat consultaţii juridice privind drepturile lor în anumite situaţii. Cetăţenii s-au plâns că nu li s-au explicat care sunt drepturile lor, cum ar fi de exemplu dreptul de a solicita un avocat din oficiu în cazul în care sunt în imposibilitatea de a angaja unul privat sau dreptul de a se adresa în instanţa de judecată în cazul neexecutării contractelor etc. Toate cazurile de încălcare a drepturilor omului înregistrate la „linia verde”  sunt documentate de juriştii şi specialiştii Centrului pentru Drepturile Omului, care ulterior întreprind măsuri de redresare necesare şi de sesizare a organelor competente despre încălcările comise.

De la 1 iulie, ziua lansării „liniei verzi”, până la 30 noiembrie 2009 cetăţenii au sunat de 504 ori la „linia verde” a Centrului pentru Drepturile Omului, reclamând încălcarea drepturilor lor.

„Linia verde” a Centrului pentru Drepturile Omului a fost deschisă cu suportul proiectului „Prevenirea torturii”, finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Toţi cetăţenii pot reclama cazurile de încălcare a drepturilor omului şi, în special cele de tortură, tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, apelând gratuit la numărul de telefon 0–8001–2222. Între orele 8.00–20.00, experţi în jurisprudenţă înregistrează cazurile de încălcare a drepturilor omului şi cele de aplicarea torturii şi oferă tuturor victimelor consultaţii juridice gratuite. Orice persoană este încurajată să sune la „linia verde” pentru a reclama cazurile de tortură sau tratament sau pedepse inumane, precum şi alte încălcări ale drepturilor omului.

„Linia verde” este una din activităţile proiectului „Prevenirea torturii” care are ca scop informarea, documentarea şi prevenirea incidenţei cazurilor de tortură, contribuind astfel la asigurarea protecţiei eficiente a drepturilor omului în Moldova.

Pentru contact: Irina Lazur, Coordonator Comunicare şi Informare, tel. 232523, e-mail: irina.lazur@un.md

Opt deţinuţi dintr-o celulă a izolatorului din Râbniţa şi-au cusut gura cu ac şi aţă, organizând greva foamei în semn de protest faţă de tratamentul aplicat acestora în izolator, pe care îl consideră inuman. După două zile de grevă, deţinuţii au fost daţi pe mâna medicilor şi au fost hrăniţi cu forţa.

„Incidentul s-a produs acum 10 sau 20 de zile. Nu ştim exact termenul, pentru că avem două surse care ne spun diferit”, a comunicat pentru Info-Prim Neo preşedintele Asociaţiei pentru drepturile omului „Promo-LEX”, Ion Manole.

Juriştii „Promo-LEX” au fost informaţi de localnicii din regiune. „Potrivit surselor noastre, deţinuţii protestează împotriva tratamentului aplicat, ei sunt umiliţi şi impuşi să semneze declaraţii false împotriva lor”, a menţionat Ion Manole.

În acelaţi timp, Manole spune că deocamdată nu este posibil de aflat numele celor opt deţinuţi şi localitatea de unde sunt, sau din ce parte a Nistrului. Un membru al asociaţiei s-a deplasat la Râbniţa pentru a găsi pe cineva din rudele deţinuţilor.

„Promo-LEX” a reuşit să sensibilizeze autorităţile R. Moldova şi organizaţiile internaţionale acreditate la Chişinău. Cineva ar trebui să aibă acces nelimitat în astfel de instituţii în regiunea transnistreană. Vrem să organizăm o întâlnire cu autorităţile noastre şi să le sugerăm acest lucru”, a mai spus Ion Manole.

În cazul unui alt incident de la izolatorul de al Tiraspol, unde 90 de deţinuţi au organizat greva foamei, nici instituţiile internaţionale, precum OSCE, nici ONG-uri din R. Moldova, nu au avut acces pe teritoriul izolatorului pentru a clarifica situaţia.

sursa
http://www.info-prim.md/?a=100