Știri sociale

De Ziua internaţională a drepturilor omului va fi lansată o expoziţie cu obiecte confecţionate de deţinuţi

La 10 decembrie, Institutul de Reforme Penale (IRP) în colaborare cu Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) invită la o expoziţie de obiecte confecţionate de persoanele aflate în detenţie.

De Ziua Internaţională a Drepturilor Omului, lucruri realizate de către deţinuţi vor fi aduse în centrul capitalei, în vizorul celor care se află la libertate, dar care au un mod limitat de privi lumea din jur, fiind dominaţi de stereotipuri, etichete şi generalizări.

Altfel spus, activitatea îşi propune să schimbe viziunea membrilor societăţii faţă de persoanele aflate în detenţie sau ex-deţinute. Deseori, acestea fiind persoane talentate, capabile de a crea frumosul pentru a schimba realitatea în care există. Astfel aceştia trebuie acceptaţi ca atare şi încurajaţi să aducă, în continuare, frumosul în vieţile lor şi a membrilor societăţii.

Obiectele vor fi expuse în Grădina Publică „Ştefan cel Mare” (lângă havuz), cu începere de la ora 11.00 până la ora 16.00. La eveniment vor participa reprezentanţi ai DIP şi IRP.

Notă: În Republica Moldova există 17 penitenciare, în care se deţin în prezent 6555 de persoane.

# # #

Pentru mai multe informaţii, contactaţi: Coordonatorul relaţii publice al Institutului de Reforme Penale,

Tatiana Solonari

tel: 92 55 42, GSM: 069377215, e-mail: tatiana.gamanji@gmail.com

sau

Ana Racu, Şef al Direcţiei Relaţii Publice şi Mass-Media, Departamentul Instituţiilor Penitenciare,

tel. 55 90 30, e-mail: racu@penitenciar.gov.md

O Sarbatoare a Jocului, organizata de Ministerul Educatiei si „MOLDCELL”, a avut loc la gradinita de copii din satul Ialpujeni, Cimislia, recent redeschisa si renovata in cadrul Proiectului „EDUCATIE PENTRU TOTI”, sustinut de Banca Mondiala si UNICEF. Copiii, educatorii, parintii si buneii s-au jucat impreuna si au invatat lucruri noi si, mai ales, au invatat cum sa comunice si sa creasca impreuna.

Nadejda Velisco, Directorul Executiv al Proiectului „Educatie pentru Toti”, afirma ca „prin aceasta actiune Ministerul Educatiei si partenerii sai doresc sa demonstreze ca, atunci cand eforturile tuturor actorilor comunitari sunt puse impreuna, gradinitele sunt renovate, dotate si redeschise. Iar educatorii obtin materiale didactice si cunostinte noi, care ii ajuta sa creasca profesional si sa devina educatori mai buni”.

In limbaj profesional, a mentionat Directorul Executiv al Proiectului, aceasta se numeste „a raspunde cerintelor noilor documente de politica educationala: Curriculum pentru Educatie Timpurie, Standarde profesionale si Standardelor de Invatare si Dezvoltare pentru copilul de 0-7 ani”.

Actiunea de la Ialpujeni, cu genericul „Ne jucam si crestem OAMENI MARI!”, s-a desfasurat in doua parti: un atelier la care au participat 25 de copii din grupa pregatitoare si un atelier pentru 10 parinti si bunei.

ATELIERUL PENTRU COPII: JOCUL SI INTELIGENTELE MULTIPLE

In cadrul activitatii model de la gradinita din s. Ialpujeni, Cimislia, axata pe apropiatele sarbatori de iarna, copiii au facut lucruri obisnuite pentru varsta lor – au dansat, au cantat, au desenat si au facut aplicatii: copiii au colorat casuta lui Mos Craciun si au lipit un bradut si un fulg acolo unde se potriveste cel mai bine. Ceea ce a fost insa nou este ca actiunile s-au desfasurat prin intermediul jocului. Inovativa a fost si abordarea folosita – teoria inteligentelor multiple.

„Astazi, educatorii si profesorii trebuie sa poata realiza activitatile intr-o varietate de moduri, utilizand muzica, teatrul, arta plastica, multimedia, munca in echipa, excursiile si multe altele”, afirma Veronica Cretu, presedintele Centrului de Training „CMB”, moderatoarea activitatii „Ne jucam si crestem Oameni Mari!”.

Pentru „a creste Om Mare”, copilul are nevoie sa-si dezvolte, de la o varsta timpurie, impreuna inteligenta verbala si cea logico-matematica, si celelalte inteligente: muzicala, spatiala, chinestezica, intra-personala, interpersonala, naturalista si emotionala.

In finalul activitatii, fiecare copil si-a prezentat lucrarea, comentata de moderator si copii.

Partenerul actiunii „Ne jucam si crestem OAMENI MARI!” este compania „MOLDCELL”. „Ne bucuram de faptul ca eroii acestei zile – copiii – au reactionat atat de bine la modalitatea de a invata prin activitati interactive, distractive”, a afirmat Rodica Verbeniuc, sef sectie Comunicari Corporative „MOLDCELL”. „Jocul i-a captivat pe cei mici, i-a eliberat de anumite bariere psihologice, facandu-i sa insuseasca informatia mai rapid si cu mai putin efort. Sustinem actiunile intreprinse de Ministerul Educatiei in domeniul adaptarii sistemului autohton de educatie pre-scolara la standardele moderne, internationale”, a specificat Rodica Verbeniuc. 

ATELIERUL PENTRU PARINTI SI EDUCATORI

In timp ce copiii au privit un film cu desene animate, parintii si buneii de la Ialpujeni au avut posibilitatea sa invete si ei lucruri noi: cum sa comunice cu copiii lor, cum sa se joace impreuna si cum sa creasca impreuna. „De cand copiii nostri merg la gradinita, am invatat de la ei cuvinte noi”, a marturisit o mamica. Parintii si buneii au discutat cu moderatorul activitatii despre rolul lor de model in dezvoltarea si formarea copilului ca personalitate si au aflat raspunsuri la intrebarile care ii preocupa.

Pana in prezent, Proiectul „EDUCATIE PENTRU TOTI” a renovat 38 de gradinite, a deschis 25 de Centre Comunitare de educatie timpurie si a dotat 507 institutii prescolare cu materiale didactice, carti, jucarii, mobilier si teren de joc. Pana in vara anului 2010, urmeaza fi inaugurate alte 10 gradinite si 14 Centre Comunitare.

Ministerul Educatiei realizeaza Proiectul „Educatie pentru Toti – Initiativa de Actiune Rapida” cu sustinerea Bancii Mondiale si UNICEF. In cadrul acestui proiect, sunt reparate gradinite, sunt create centre comunitare de educatie timpurie, sunt dotate institutii prescolare, sunt instruiti manageri si cadre didactice si sunt imbunatatite politicile educationale.

Operatorul de telefonie mobila „MOLDCELL” este partenerul proiectului in cadrul campaniei „Ajuta-l sa creasca OM MARE!”, care are ca scop includerea in sistemul educational a copiilor de varsta timpurie din familii dezavantajate.

Centrul de Training „CMB” este un ONG ce activeaza in interes social in domeniul educational, realizand programe de instruire, incepand cu anul 2002. CMB lucreaza atat la nivel national, cat si international (Liberia, Mongolia,Turcia si Nepal). In ultimii doi ani, CMB desfasoara activitati pentru copii de varsta timpurie si prescolara si pentru parintii lor.

Gradinita din s. Ialpujeni, r. Cimislia, a fost renovata in 2009 in cadrul Proiectului „Educatie pentru Toti”, dupa ce a fost inchisa timp de 11 ani. A fost dotata cu materiale didactice, carti, jucarii, mobilier si teren de joc. Peste 50 de copii frecventeaza aceasta gradinita.

Contacte:
Aurelia Guzun, specialist in comunicare si mobilizare comunitara
Proiectul „Educatie pentru Toti – Initiativa de Actiune Rapida”
Ministerului Educatiei
Piata Marii Adunari Nationale, 1
MD-2033, Chisinau, Republica Moldova
Tel.: 23.38.97, Fax: 23.31.39
Web: www.prescolar.edu.md
E-mail: efafti@edu.md, educatie.pentru.toti@gmail.com

La cea de-a cincea şedinţă a CDE, l-am avut în calitate de invitat pe domnul Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Economie, Buget şi Finanţe. Deja a devenit o tradiţie ca la începutul sesiunii să adresăm întrebări invitatului pentru a afla cât mai multe despre evoluţia sa profesională. Domnul Veaceslav este absolvent ASEM care a fost unul dintre puţinii studenţi care şi-au susţinut teza de doctorat în 2 ani. În mare parte, acest succes se datorează şi conducătorului său ştiinţific, doamna Natalia Burlacu. Dumnealui este cel care a transformat un curs facultativ într-o adevărată specialitate, cea de „Administraţie publică”, în cadrul facultăţii de Economie Generală şi Drept ASEM, iniţial, a fost nevoit să citească cursurile a opt discipline.

În evoluţia sa profesională a avut fericirea de a lucra la mai multe instituţii internaţionale. Organizaţia care a influenţat formarea sa ca specialist, a fost OECD-ul. Ea are ca scop primordial generarea de idei economice şi este cunoscută pentru aplicarea instrumentului Investment Reform Index, unul dintre cele mai bune pentru diagnosticarea corectă a unei economii bolnave precum este cea moldovenească. Aplicarea instrumentului a permis constatarea inatractivităţii Moldovei din punct de vedere investiţional.

La TACIS, domnul Veaceslav se ocupa de „reanimarea proiectelor” finale. A activat mult timp şi la IDIS „Viitorul”, pe care o consideră cea mai corectă organizaţie de cercetare din Republica Moldova. Din punct de vedere politic, invitatul are dreptul să-şi continuie activitatea la acest institut, dar din punct de vedere etic, a refuzat s-o facă.

Deşi unii experţi susţin ideea că volumul capitalului speculativ nu este atît de mare, reprezentând doar 2 mlrd lei din cele 28 mlrd de lei depuse în băncile comerciale sub formă de depozite, domnul Ioniţă este de părerea că acest tip de capital este suficient de amplu pentru a provoca îngrijorări.

Chiar dacă se spune că „banii n-au miros”, domnul Ioniţă consideră că există atât bani spurcaţi, cât şi nobili. Pînă în anul 2004 Banca Naţională câştiga anual 250 milioane de lei în urma tranzacţiilor valutare. În acest an are loc o maturizare a pieţei valutare, ea devenind echilibrată. Totodată, rezervele BNM s-au majorat de la 500 mln dolari SUA până la circa 1,7 mlrd dolari SUA. „Adică, în doi ani, a fost acumulat de două ori mai mult capital decât în toată perioada independenţei”, a spus Ioniţă. Invitatul a îndemnat participanţii discuţiei să facă cercetări cu scopul de a afla de unde a apărut acest surplus de capital, întrucât astfel s-ar elimina „piatra care împiedică economia”.

Pînă în august 2008 a fost un ciclu închis pe piaţa valutară, întrucât se vindea, dar nu se cumpăra valută, având loc activitatea de speculaţie, ceea ce are loc atunci când o ţară din exterior alege o ţară ca Moldova după următorii parametri: are o piaţă valutară de dimensiuni mici „cu care te poţi juca” şi o piaţă financiară care nu poate asimila banii. Aici a intervenit Vasile Moisei, membru CDE, care a accentuat faptul că investiţiile străine sunt de 7-8 % şi nu sunt suficiente pentru a face speculaţii. Invitatul a precizat că ele nu se calculează în așa mod. De exemplu, în anul 2007, investiţiile străine au constitituit $500 mln, iar constituirea unui loc de muncă modern costă $100000, însă, după cum observăm, 5000 de locuri nu au fost create. În continuare, a enumerat câţiva dintre acei factori care au un impact negativ asupra economiei Republicii Moldova. Dumnealui a precizat că volumul remitenţelor a constituit o cifră enormă, cea de $5 mlrd în ultimii 4 ani şi este uimit de felul în care se comportă investitorii la bursă, considerându-i „sălbatici”. De asemenea, ne-a atras atenţia asupra tendinţei de pompare de valută din ţară, prin aşa investiţii directe ce stimulează consumul local ca Moldcell, Orange, Union Fenosa, MallDova. Invitatul nu înţelege de ce în Moldova mai persistă interzicerea conform legii a procurarii terenurilor agricole de către investitorii străini, creînd o piaţă internă izolată. Valoarea pămîntului nu se măsoară în bonitate, dar în valoarea sa economică, care depinde de inteligenţa populaţiei de a-l transforma într-un beneficiu. Nu trebuie să se menţină ideea că pămîntul poate fi folosit doar pentru păpuşoi. Moldovenii pot deveni bogaţi, utilizându-l în alte destinaţii mai profitabile economic.

Preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Economie, Buget şi Finanţe, a accentuat ideea că în mare parte, capitalul speculativ nu creează valori, dar oportunităţi. De aceea, persoanele care au apartamente, terenuri agricole, le pot lăsa în calitate de gaj şi pot construi o fabrică pe creditele contractate.

Grigore Vieru, membru al Clubului IDEA, s-a interesat cum pot să procedeze persoanele care nu-şi permit să cumpere apartamente, astfel neavîn posibilitatea de a beneficia şi de oportunităţile oferite de capitalul speculativ. A primit în calitate de răspuns următoarele date statistice: un moldovean, în mediu, trebuie să lucreze 9 luni pentru un metru pătrat de spațiu locativ, iar unii europeni, într-o lună, pot să câştige banii pentru o casă întreagă. Într-o societate dezvoltată, efortul e transformat în beneficiu şi are loc maximizarea utilităţii, însă, în Moldova se lucrează mult cu un efect nul.

Spre finele şedinţei am trecut şi la capitolul datoriilor externe. Acesta din urmă se divizează în trei categorii: cele garantate de guvern (800 mln de lei), cele ale agenţilor economici (3 mlrd) şi cea a Transnistriei (1,8 mlrd). Toate datele statistice sunt pentru anul 2008. Cea de-a treia categorie poate fi încadrată în „datorii odioase”, întrucât a fost formată contrar voinţei poporului. GazProm-ul trebuia să fie conştient că împrumtă un „bandit”. Domnul Ioniţă speră la susţinerea acelor instituţii care apără ţări micuţe ca RM, pentru soluţionarea acestei probleme. Dumitru Hioară, membru al CDE, s-a interesat pe cât e de real ca GazProm-ul să recunoscă nulă datoria Transnistriei. Invitatul şi-a expus poziţia că în negocieri, prin perseverenţă şi mult tact, guvernul va încerca excluderea datoriei odioase din portofoliul Moldovei. Dumnealui a mai propus tinerilor o temă de cercetare ştiinţifică şi anume cea de datorii odioase. De asemenea, a îndemnat membrii CDE să studieze istoria Congo-ului, care are multe tangenţe cu cea a Moldovei şi ar putea deveni o bună sursă pentru a afla ce-i rezervează viitorul ţării noastre. Deşi multe persoane cred ca odată cu venirea Alianţei pentru Integrare Europeană, relaţiile economice cu Rusia se vor răci, domnul Veaceslav ne-a asigurat că Moldova va continua să rămână partenerul credibil al Rusiei. Cu prim-ministrul Filat, negocierile vor fi mai dure, dar mai clare. În viitorul apropiat, China şi Cehia sunt disponibile să împrumute Moldova, iar Rusia a oferit deja $150 mln pentru acoperirea deficitului bugetar.

Vitalie Rotaru, membru CDE a dorit să afle mai multe despre esenţa granturilor şi care ar putea fi mecanismele de îngheţare a datoriilor. Domnul Ioniţă a oferit exemplul întrunirilor Clubului de Paris. La rundele de negocieri, Moldova a obţinut reeşalonarea datoriei faţă de Japonia, Italia şi SUA. La capitolul granturilor, invitatul a specificat că fiecare ţară bogată oferă un anumit procentaj din PIB ţărilor sărace. În anul 2000 SUA a promis Moldovei oferirea a peste $500 mln, dar nu şi-a respecat angajamentul. Olanda este pentru Moldova ca un „big brother”, întrucât îi achită chiar şi contribuţiile la FMI, începînd cu anul 1995. Din păcate, nu trebuie să ignorăm adevărul că în condiţii de corupţie, banii provoacă şi mai multă sărăcie, deci actualul Guvern îşi asumă angajamentul de utilizare eficientă a granturilor şi creditelor venite din exterior. Vadim Codreanu, membru CDE, a vrut să afle din ce surse va fi rambursat creditul Rusiei. Domnul Ioniţă a subliniat ideea că în două luni poţi întoarce banii în buget sub formă de impozite directe şi indirecte, astfel e posibilă relansarea economiei prin deficitul bugetar.

Invitatul ne-a îndemnat să nu credem în forţa magică a guvernului şi ne-a asigurat că cel mai bun guvern este acel care ”nu face nimic”, din perspectiva intervenţiei în economia naţională doar în cazurile cînd e necesară gestionarea dezechilibrelor. Dumitru Hioară s-a interesat când vom avea o campanie electorală în care vor fi promisiuni economice justificate. Invitatul a răspuns că nu degrabă, un exemplu elocvent ar fi alegerile locale din 2007, în care candidatul cu un program perfect după părerea domnului Ioniţă, domnul Ciurea Corneliu, a luat doar 2 %. In contextul alegerilor actuale, domnul Veaceslav a afirmat că atât cât se fură în Republica Moldova într-o zi, poate acoperi cheltuielile pentru 3 campanii electorale. Domnul Ioniţă a finisat discuţia cu mesajul că o guvernare bună costă de 10 ori mai puţin decît pierde un popor din cauza unei guvernări proaste. Şi-a împărtăşit poziţia sa de ultraliberal: acolo unde nu-i guvern - e bine.

Îi mulţumim domnului Ioniţă pentru o şedinţă în care am aflat multe dintre aspectele practice ale activităţii unui deputat, expert pe probleme economice şi pentru faptul că a elucidat genericul şedinţei într-un mod atât de accesibil şi interesant.